10,767 matches
-
uimită de condițiile confortabile din întreaga locuință, de mobilă nouă și modernă, de dotări. Însemna că moștenitorii aveau câștiguri bune de își permiteau acest confort la țară. Între timp, Mircea a mers într-un hol unde era un frigider mare rusesc marca Zil și a adus o sticlă cu vin din grădina bătrânei, de culoare roz, limpede și plăcut la miros. - Ca oaspete prețios, venit pentru prima dată în bârlogul meu de urs singuratic, te cinstesc din acest pahar, cu vinul
NOAPTEA DE DRAGOSTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364687_a_366016]
-
DEBUT Cartier Maria-Paula Erizanu, Aceasta e prima mea revoluție. Furați-mi-o, ediție trilingvă - eseu Cartea românească Dan Petru Cristea,Scaune de pluș - proză sorin despoT, apasă - poezie M. Duțescu, și toată bucuria acelor ani triști - poezie Dragoș Ghițulete, Gluma rusească - proză Casa Cărții de Știință Ioniță Geo, Bufnițu` lu` Cleopatru - poezie Casa de pariuri literare val chimic, umilirea animalelor - poezie Ion Cucu, cum ar arăta viața fără fotografie? - memorialistică Bogdan Lipcanu, Fuck tense - poezie Cezar Nicolescu, lil 1.0 - poezie
2011 de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349603_a_350932]
-
fost caracterizat în primul rând ca reprezentant al „umiliților și obidiților”; apoi un „talent crud”, proorocul unui nou creștinism; unii s-au interesat de „omul din subterană”, alții l-au luat înainte de orice, vestitorul ideii mesianice ruse. „El este tipic rusesc, geniu rus până în străfunduri, cel mai rus dintre marii scriitori naționali și, totodată cel mai general-uman ca ideație și tematică.”(16) Pentru Dostoievski tema omului și a destinului său, înseamnă mai presus decât orice, tema libertății. Destinul omului, tribulațiile sale
DESPRE METAFIZICA CUVÂNTULUI ÎN ROMANUL FRAŢII KARAMAZOV DE F.M.DOSTOIEVSKI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349611_a_350940]
-
cerbului roz, vorbitor: ”Să te ferești însă de viclenia demonului cu șase capete...”. Șase e cifra malefică. În fața sa se aflau tot șase capete, chiar dacă, aparent, erau ale zeității benefice. Având în continuare impresia că joacă un fel de ruletă rusească, Aiko rosti, pe o voce scăzută, dar clară: Este minunat, dar încă nu te cunosc suficient. Arată-te sub forma unei zeități cu șapte capete, și atunci mă voi închina ție”. Atunci demonul (căci, într-adevăr, demon era) a lăsat
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
acatist în limba lui și eu îl îngânam în limba mea, pricepând așa câteva cuvinte sârbești și el câteva cuvinte românești. Până la Athos ajunsesem să ne înțelegem de minune - ba trei cuvinte de-ale lui, două de-ale mele, trei rusești și două nemțești și mai ales prin semne, că nevoile se exprimă la fel în orice limbă. Dar să știi că toată călătoria alături de el a fost ca o pregătire pentru ceea ce urma să se întâmple pe Sfântul Munte, căci
ATHOSUL NEAMULUI MEU (1) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350409_a_351738]
-
ajuns la porțile Cernăuțiului determinând retragerea întregului aparat guvernamental și administrativ la Vatra Dornei. După ocuparea, la sfârșitul lunii noiembrie, a capitalei Bucovinei au început recrutările și în districtul Sucevei. Cu câteva zile înainte de trecerea în noul an, primele coloane rusești au trecut peste apa Siretului. „Drumul, negru de căzăcime rusească” Așa cum se consemnează într-una din gazetele vremii, “vineri, în ziua anului nou a bisericii apusene, pe la 12 oare din amiazăzi, străbătu ca un fulger prin populațiunea îngrozită a Sucevei
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
administrativ la Vatra Dornei. După ocuparea, la sfârșitul lunii noiembrie, a capitalei Bucovinei au început recrutările și în districtul Sucevei. Cu câteva zile înainte de trecerea în noul an, primele coloane rusești au trecut peste apa Siretului. „Drumul, negru de căzăcime rusească” Așa cum se consemnează într-una din gazetele vremii, “vineri, în ziua anului nou a bisericii apusene, pe la 12 oare din amiazăzi, străbătu ca un fulger prin populațiunea îngrozită a Sucevei vestea că drumul ce vine dela Ițcani este negru de
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
se consemnează într-una din gazetele vremii, “vineri, în ziua anului nou a bisericii apusene, pe la 12 oare din amiazăzi, străbătu ca un fulger prin populațiunea îngrozită a Sucevei vestea că drumul ce vine dela Ițcani este negru de căzăcime rusească”. Populația orașului era cuprinsă de spaimă, „spaimă care sporise și însutise numărul” invadatorilor. Nu erau - scrie în aceeași gazetă din primăvara anului 1915 - decât 22 de cazaci călări, cari intrară, venind dinspre Hatna, în Gara Ițcani”. Patru cazaci au pătruns
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
orașului a început să răsune de pocnetul împușcăturilor. Câțiva „finanți și jandarmi”, care au avut „inspirația să se ascundă în casele situate de-a lungul stradei principale, începând de la curmezișul stradei Cutului și până la Biserica Catolică”, au întâmpinat o patrulă rusească, revenită pe nesimțite, cu focuri de armă, iar unul dintre cazaci a fost împușcat. Avocatul Samuil Isopescul Coloana căzăcească auzind împușcăturile a înaintat spre centrul urbei. Aflându-se pe stradă și ferindu-se de gloanțe, avocatul Samuil Isopescul, socrul fostului
CAZACII, LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349108_a_350437]
-
a existat, în decursul vremurilor, mănăstirea catolică a „Amalfinezilor”. Monahii însă nu au rezistat la regimul de viață auster de acolo și au părăsit Athosul. Dintre mănăstirile existente astăzi în Sfântul Munte Athos, Hilandar este sârbească, Zografu bulgărească, Sfântul Pantelimon rusească iar Esfigmenu este stilistă. Din păcate românii nu au o mănăstire a lor, cu toate că, spre deosebire de sârbi, bulgari sau ruși, care atunci când au oferit ajutoare Sfântului Munte Athos, au pretins în scimb o mănăstire a lor, românii, care au ajutat Athosul
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
face o donație importantă acestei sfinte mănăstiri. În anul 1814 mitropolitul Veniamin Costachi închină mănăstirii Esfigmenu mănăstirea Florești care avea multe moșii. La începutul secoluli al XIX-lea întreaga mănăstire este refăcută cu bani veniți din Moldova. Mănăstirea Sfântul Pantelimon (rusească) - În anul 1457 Vlad Țepeș ajută acestă mănăstire. În anul 1487 Vlad Călugărul oferă un ajutor financiar anual de 6000 de asprii acestei mănăstiri. Radu cel Mare stabilește, în anul 1496, un ajutor financiar de 3000 de asprii anual acestei
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
-lea - nu au avut aici nici un lăcaș propriu până în urmă cu un veac și jumătate și nici acesta nu este ridicat la rang de mănăstire ci este doar un schit !... Din cele 20 de mănăstiri athonite, 17 sunt grecești, una rusească - Sf. Pantelimon, alta sârbească - Hilandar și alta bulgăreasca - Zograful. Nu de nevrednicie poate fi vorba, căci românii, dincolo de daniile făcute de-a lungul timpului tuturor celor 20 de mănăstiri ( pe unele chiar rezidindu-le în întregime ) au fost, si sunt, o
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
altă discuție. Asta face parte din politica adevărată: învecinări, relații, etc. În contextul actual sunt atacuri asupra spațiului ortodox. A se vedea izolarea care s-a întâmplat la greci. A se vedea faptul că trebuie să ne relaționăm cu Ortodoxia rusească, nu cu sovieticii, ci cu Ortodoxia rusească, care este fantastic de puternică. Astea fac pare dintr-o gândire de perspectivă, de mutații politice ale Bisericii pe zece, cincisprezece sau douăzeci și cinci de ani înainte. Nu pe frecțiuni regionale. A se da
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
adevărată: învecinări, relații, etc. În contextul actual sunt atacuri asupra spațiului ortodox. A se vedea izolarea care s-a întâmplat la greci. A se vedea faptul că trebuie să ne relaționăm cu Ortodoxia rusească, nu cu sovieticii, ci cu Ortodoxia rusească, care este fantastic de puternică. Astea fac pare dintr-o gândire de perspectivă, de mutații politice ale Bisericii pe zece, cincisprezece sau douăzeci și cinci de ani înainte. Nu pe frecțiuni regionale. A se da o autonomie locală liderilor religioși, a se
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
care se vrea o alternative la UE fără a avea însă putere ei de convingere pe cale pașnică. Și din nou Europa e amenințată din est și vest, cu toate că nu are o armată nici pe departe comparabilă cu cea anglo-americană sau rusescă și mai ales nu are nici cea mai mica intenție belicoasa. Dar chiar și în sânul ei sunt deosebiri de vederi. Englezii pragmatici vor economie de piață și democrație tip Westminster peste tot și au oroare de o administrație continentală
ROMÂNIA ŞI MOLDOVA ÎN EUROPA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349186_a_350515]
-
de țară a epuizat toate variantele. În realitate, ia rămas o singură alegere: între România și Rusia. Cât privește Rusia ne-a mai rămas în memorie (poate nu la toți) un gust amar după „raiul sovietic” și „turismul în stil rusesc siberian”. În pofida declarațiilor populiste ale lui Dodon și Usatîi. Rusia, bântuită tot timpul de tot soiul de cataclisme sociale, în viitorul apropiat va intra poate în cea mai adâncă criză economică, care va degenera în una politică și geopolitică (pisica
REUNIREA NU MA E DOAR O DORINŢĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822]
-
1999), Basarabia este simbolizată prin copilul care încearcă să se țină de poalele mamei. Să ne ajute Dumnezeu să ne împlinim visul de secole! -------------------------------------------------------------------------- Dragi prieteni, Situatia în acest colț de țară pe nume Basarabia devine tot mai alarmantă. Influența rusească devine tot mai simțită. Guvernarea devine tot mai nepopulară. În aceste condiții doar reunirea cu Patria-Mamă ne-ar mai putea salva! Să ne ajute Dumnezeu. Cu deosebită considerațiune, Valeriu DULGHERU Chișinău, Basarabia 10 februarie 2016 Referință Bibliografică: Valeriu DULGHERU - REUNIREA
REUNIREA NU MA E DOAR O DORINŢĂ, REUNIREA A DEVENIT O STRICTĂ NECESITATE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348493_a_349822]
-
moment de dansuri. Un program de muzică clasică a fost oferit tot de elevii Palatului Copiilor, al căror profesor îndrumător a fost domnul Virgil Cernat. Școala Gimnazială Alexandr Sergheevici Puskin Brăila a încântat spectatorii cu un moment de dans tradițional rusesc, prin grupul de elevi coordonați de prof. Virginia Nedelcu. Cum săptămâna activităților Altfel este plină de idei creative și originale, pe terenul de sport al Școlii Primare movilene s-a derulat chiar un concurs de mașini carturi, activitate la care
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ROMÂNEŞTI PE PLAIURI MOVILENE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348512_a_349841]
-
Mihai Bunduchi, secretarul Comitetului UTC al Universității și Ionel Reghini, președinte CUAS al Universității.” În această directivă comunistă nici leninismul nu era ignorat de redactorii revistei studențești. În articolul de prima pagină „Lenin și pasiunea cunoașterii” se elogia fondatorul comunismului rusesc. „Geniu al ideii și acțiunii revoluționare, Lenin a întruchipat prin excelență patosul căutării adevărului în una din cele mai complexe și obscure zone ale existenței - aceea a condiției sociale a omului. Pasiunea cunoașterii s-a dovedit de timpuriu o trăsătură
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
erau poftiți la dans. Atunci alergam pe la mese golind paharele de vin și apoi ne lăudam între noi cine cât a apucat să toarne mai mult pe gât. De fapt și la școală aveam să învățăm mai târziu Katiușa pe rusește, Mândru cazac și răutăcios iar Serile de lângă Moscova nu au mai avut șansă să mă prindă elev. Altădată curățam fosforul d la chibrite, catranul, în intzeriorul unei chei de șifonier pe care o legam cu ață, îndesam acolo un cui
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
de a-si rezervă biletul de concert. Recent, la a 80-a aniversare a maestrului, bafta noastră a fost „Concertul 1 de pian în B flat minor opus 23 Ceaikovski” în interpretarea Kathiei Buniatishvili produsul a cîtorva curente de școli rusești, studiată la Viena și ajunsă pe scena țării noastre cu ocazia sărbătoririi aniversării maestrului. O perfecționista, îmbinare a talentului cu toate favorurile vârstei unde frumusețea și naturalețea își propun să uluiască auditoriumul, suflarea ascultătorului. O urmăream pe interpreta în pauzele
80 DE ANI DE LA NASTEREA MAESTRULUI ZUBIN MEHTA de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348639_a_349968]
-
bucureștean, libidinos și însurat. Trăia cu A, sora mijlocie a lui P. Odată, de Crăciun, prin 1968, parcă într-o zi de vineri, după ce joi, la tăierea porcului, a asistat și procurorul X și s-a îmbătat criță cu vodcă rusească, adusă de el, că vezi doamne, țuica de la părinții lui Rodica, de prună de la munte, pute și el,de, om subțire. Și la pomana porcului procurorul a început să-l întrebe pe P tabla înmulțirii. Și P nu a scos
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]
-
om trăiește un suflet mare... „Mergi cu bine, prietene!..." A doua zi, pe la orele 12,30 eram în biroul d-lui col. Grigoraș cu invitațiile, un poster și cartea genralului de brigadă Gheorghe Dragomir "ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL AMERICAN ȘI KATUȘA RUSEASCĂ - TIMP ȘI DESTIN" ca să le dea maestrulu Sergiu Nicolaescu, care plecase de urgență la Parlament cu circa o jumătate de oră de-a sosi la (întâlnirea programată). Am trecut pe la alt "oltean" dl. Geo Saizescu, i-am povestit discuția cu
O MARE STEA A CULTURII ROMÂNEŞTI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348721_a_350050]
-
fel ca toți ceilalți cosmonauți din celelate țări ale fostul lagăr comunist. A fost un simplu gest de curtoazie din partea marelului URSS. Mult mai valoroase sunt alte realizări ale cercetătorilor români în domeniul explorării spațiului cosmic, preluate de programele spațiale rusești, americane sau europene. Din păcate puțin mediatizate. Asta-i viața! * Cum, niciun mort? Fără animale otrăvite? Fără mediu poluat? Nu e bine, tovarăși! Geaba strofocarea antigaziștilor kremlinieni? De șist. Chevron Romania a anunțat încheierea lucrărilor de foraj la sonda de
TABLETA DE WEEKEND (71): AH, CANICULA! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1292 din 15 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349274_a_350603]
-
de pelerinaj. Actuala criptă uriașă care acoperă mormântul reprezintă doar reminiscențele acelei biserici cu etaj, construită de Împăratul Marțian (450 - 457) și de Patriarhul Ierusalimului - Iuvenalie. Trecând și închinându-ne le Biserica Sf. Arhidiacon Ștefan - întâiul între mucenici, la Mănăstirea rusească Sf. Maria Magdalena, apoi vizitând Bazinele Siloamului și Scăldătoarea Oilor, am ajuns la Pretoriu - care a fost reședința oficială a procuratorului roman în Ierusalimul epocii lui Hristos, când era fortăreața Antonia, situată în colțul dinspre nord - vest al curții, aparținând
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]