KorAP: Find »[drukola/base=sânt & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...75 76 77 ...153 >

3,819 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905

avea nici un rost de ființare. Dacă evreii au supraviețuit popoarelor din Antichitate și vor supraviețui, desigur, și celor moderne, faptul se datorește mai puțin mesianismului, cât incapacității lor de realizare politică. Nefiind legați de spațiu și neformând un stat, ei sânt un popor extraordinar, dar nu o națiune. Se vorbește totdeauna de un popor evreu; niciodată de o națiune evreiască. Însăși ideea de rasă iudaică are în sine mai mult elemente spirituale, decât politice. Cine a văzut acest lucru trebuie oare

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
Cine a văzut acest lucru trebuie oare să se dea înapoi și să se cruțe? Un popor nu se poate decât compromite prin prudență. Riscul și aventura constituie nu numai excelența individului, ci și a unui neam. Rezervele de absurd sânt surse de măreție. Marile națiuni nu s-au afirmat prin cumințenie, prudență sau rezervă. Un grăunte de nebunie este mobilul secret care le mână spre înălțare și distrugere cu atâta pompă. Cum s-ar explica altcum atâtea și atâtea valori

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
nu numai în palate, ci și la răspântii. De ce să fim așa de nedrepți cu masele și să credem că ele n-au participat niciodată direct la istorie! Se repetă până la exasperare de către cercurile socialiste: mulțimile nu vor războiul, ele sânt numai târâte în conflicte și înșelate de guvernanți și exploatatori. În realitate, lucrurile sânt mai complicate și mai triste. Oricât ar concepe omul războiul, dacă faci apel la indivizii izolați ca atare, fiecare va fi în cele din urmă împotriva

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
constituie limite ale înarmării. De sute de ani, omenirea privește cerul printr-o gaură de tun. Obstacolul esențial în calea păcii este lupta mărturisită sau secretă pentru hegemonie. Dorința primatului exclusiv este atât de puternică în națiuni, încît pentru ea sânt dispuse să calce orice fel de obligații etice sau internaționale. Se poate concepe că națiunile vor ajunge cândva la o astfel de neutralitate, încît să le fie indiferente puterea și dominația? Atâta timp cât istoria va avea la bază un ritm biologic

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
lume! Înainte vreme, vitejia era haiducie, haimanalâc romantic. Astăzi, vitejia fără o conștiință universală este o barbarie neinteresantă. Și acum vine rândul soldatului român. Cu ce e de vină bietul că România n-are nici un ideal, că dimensiunile ei istorice sânt neimportante, ca toată respirația ei de o mie de ani? El aude doar atît: să ne apărăm granițele. Și nici n-ar putea auzi mai mult. Căci România și-a identificat idealul cu o stare de fapt: granițele ei materiale

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
numai întru cât s-au putut constitui în grup și alcătui astfel o amenințare. Muncitorimea modernă, dacă nu este exploatată până la epuizare, faptul nu se datorește milei și umanității, ci forței pe care o prezintă ea. Exploatatorii știu că exploatații sânt o forță mult mai mare decât ei, dar, cunoscând inerția oamenilor săraci, se bucură a înflori pe mizeria lor. Jecmăniții sânt baza tuturor statelor: cum de n-au înțeles ei că n-au decât un pas până la a deveni autoritate

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
bogat ratat se numește imbecil; un sărac ratat, cerșetor. Lumea exploataților, devenită odată conștientă de forța ei, nu mai poate fi integrată în cadrul celor slabi, ci, dimpotrivă, trebuie să i se atribuie toate calitățile forței în devenire. În lupta socială, sânt mai slabi acei care dețin puterea fără să aibă echivalentul vitalității,decît acei care sânt în drum spre putere cu toate resursele vitale. Cum primenirile sociale se fac totdeauna de jos în sus, cei de jos sânt potențial mai tari

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
În lupta socială, sânt mai slabi acei care dețin puterea fără să aibă echivalentul vitalității,decît acei care sânt în drum spre putere cu toate resursele vitale. Cum primenirile sociale se fac totdeauna de jos în sus, cei de jos sânt potențial mai tari. Rostul revoluției este permeabilitatea socială. Sfărîmîndu-se ierarhia rigidă și artificială, înmorțită de o clasă epuizată, accesul la putere al formelor primare dezvoltă singura împrospătare posibilă a societății. Între popoare, lupta dintre tari și "slabi" ia forme și

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
totdeauna după ce a comis-o. Națiunile își fac din el un fel de oglindă măritoare: de aceea este el leagănul megalomaniei naționale și tot de aceea rezolvă el în primul rând conflictele naționale, pe când revoluțiile, pe cele sociale: toate războaiele sânt naționale și indirect sociale; toate revoluțiile sânt sociale și indirect naționale. Atât războiul, cât și revoluția sânt făcute de națiune: dar nu amândouă plasează națiunea ca finalitate centrală. Afirmând, în primul rând, socialul, revoluția este mai universală decât războiul, deși

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
fac din el un fel de oglindă măritoare: de aceea este el leagănul megalomaniei naționale și tot de aceea rezolvă el în primul rând conflictele naționale, pe când revoluțiile, pe cele sociale: toate războaiele sânt naționale și indirect sociale; toate revoluțiile sânt sociale și indirect naționale. Atât războiul, cât și revoluția sânt făcute de națiune: dar nu amândouă plasează națiunea ca finalitate centrală. Afirmând, în primul rând, socialul, revoluția este mai universală decât războiul, deși acesta se desfășoară și în afară de cadrul spațial

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
este el leagănul megalomaniei naționale și tot de aceea rezolvă el în primul rând conflictele naționale, pe când revoluțiile, pe cele sociale: toate războaiele sânt naționale și indirect sociale; toate revoluțiile sânt sociale și indirect naționale. Atât războiul, cât și revoluția sânt făcute de națiune: dar nu amândouă plasează națiunea ca finalitate centrală. Afirmând, în primul rând, socialul, revoluția este mai universală decât războiul, deși acesta se desfășoară și în afară de cadrul spațial național, pe când revoluția se menține în interiorul națiunii. Revoluțiile au valabilitate

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
Ridicîndu-li-se nivelul social, națiunea este "săltată" indirect. Revoluțiile se fac de jos în sus. Convoiul maselor este un aspect dintre cele mai dramatice, din câte le oferă istoria. Capetele palide de foame, transfigurate de mizerie, cu aspect de sfințenie criminală, sânt bazele pe care, de când e lumea, s-a construit o ordine nouă. Răsturnările s-au făcut în numele mizeriei și împotriva ei. O viziune a constanțelor vieții susține că mizeria este strâns legată de condiția omenească și că eternitatea ei infirmă

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
să le explice ascensiunea prin valori, iar celorlalți căderea prin deficiențe. Marii posesori ai acestui Pămînt,care se plictisesc pe când alții își șterg sudoarea, constituie o categorie de oameni pe care toți mizerabilii globului îi fericesc cu indiferența lor. Săracii sânt singura forță a universului. Ei trebuie să fie proști sau nebuni, de permit fericirea alături de ei. Oamenii talentați și dotați se mistuiesc în mizerie și boală, capetele productive ale omenirii își consumă energia în utopii, pentru ca bogații să poată visa

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
putere, dar n-a putut suplini totuși golurile și insuficiențele ei politice. Nu există o idee de cultură italiană, deși există o cultură italiană incomparabilă. Toată lumea păstrează Italia în sânge ca o ereditate, nu ca o fatalitate. Revoluțiile de dreapta sânt istorice, nu sociale. Obsesia naționalismului a fost totdeauna istoria. Asta înseamnă că revoluțiilor naționale trebuie să le urmeze o serie de reforme, dacă nu de revoluții. Un popor mare face numai o revoluție mare; un popor mic poate să facă

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
decenii, ceea ce un efort revoluționar săvârșește în câteva zile sau luni. Atât fascismul, cât și hitlerismul n-au modificat fundamental structura socială a țărilor lor. Ele au dat însă un dinamism națiunilor, care suplinește insuficiențele de viziune socială. Revoluțiile naționale sânt istorie, iar nu politică. De aceea neamul, poporul este cultul lor de fiecare zi. Dacă fascismul este totuși minor, față de hitlerism, faptul se datorește nu numai dimensiunii poporului german, ci și faptului că, reclamîndu-se de la popor, ca sursă originară, el

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
Diferența nu este numai de nuanță, ci opoziția lor demarcă o diferențiere calitativă. Sânt două lumi revoluționare, dintre care întîile poartă marca autentică a spiritului revoluționar. Față de ideile și de sângele pe care le-au pretins ele, fascismul și hitlerismul sânt simple lovituri de stat. Germania este o țară nerevoluționară. Tot Weltanschauung/l german îndepărtează pe om de la pasiunea în lumea aparențelor, în care se desfată spiritul revoluționar. Metafizica este la antipodul revoluției. Italia a avut într-o oarecare măsură o

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
social este călăul." Societatea, cu toate instituțiile ei, reprezintă un organism atât de rigid și atâta renunțare din partea individului, încît nu este de mirare de ce muritorii au conceput libertatea ca un atac împotriva oricărei instituții. Dar ele rezistă, căci doar sânt nervura societății. Tot Joseph de Maistre, în cartea lui de apologie a papei, pe care, citind-o, ai dori să fii papă măcar o secundă pentru siguranța teoretică în lume, spune că sânt trei încercări la care, dacă rezistă o

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
oricărei instituții. Dar ele rezistă, căci doar sânt nervura societății. Tot Joseph de Maistre, în cartea lui de apologie a papei, pe care, citind-o, ai dori să fii papă măcar o secundă pentru siguranța teoretică în lume, spune că sânt trei încercări la care, dacă rezistă o instituție, dovedește o vitalitate durabilă: silogismul, eșafodul și epigrama. Cum instituțiile par a nu fi pierdut mare lucru de pe urma acestor atacuri, de ce nu le-am recunoaște prezența lor pe întreaga dimensiune a istoriei

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
început, și în urmă politică. Formula universală este soluția de viață și modul de respirație al marilor culturi. Venită din afară, insuflată, ea constituie nimicirea culturilor mici. Acestea par a fi incapabile de o idee universală. De aceea, revoluțiile naționale sânt singurul refugiu al culturilor mici, în voința lor de a se menține diferențiate în lume. O revoluție națională la noi are toate avantajele și defectele acestui tip de revoluție. Să ne gândim numai la programul social aproape inexistent al tuturor

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
în nici un fel o realitate spirituală? Cine ar zice-o?! Decât, ea nu-i este constitutivă. Pentru omul politic, spiritul este un lux necesar, pentru artist, o substanță. Viziunile filozofice care privesc spiritualizarea totală ca o încoronare finală a devenirii sânt nedrepte cu politica. Ele o consideră ca o treaptă elementară în evoluția spiritului, iar nu ca o formă esențială, constitutivă, a istoriei, paralelă și coexistentă cu ultimele înălțimi ale spiritului. Politica - înțelegînd atât valorile ei, cât și pe omul politic

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
fărâmăturile realului, a secat energia creatoare și a răpid omului un simț rodnic al problemelor. Excesul teoretic presupune totdeauna o sleire a respirației, a avântului irațional de creație. Alexandrinismul a lansat tipul comun al omului teoretic. Eclectism și teorie vidă sânt același lucru. Omul politic și cu artistul nu se întîlnesc decât în fenomenul creației. Amândoi creează, deși pe planuri atât de esențial diferite. Faptul acesta îi separă de omul teoretic, care numai constată; stabilește relații printre relații, neaducând prin existența

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
perioadele ce urmează după epocile de mari libertăți și de instincte necontrolate. Există chiar o alternanță, un ritm periodic, care fixează cezarismul după fiecare perioadă democratică. Totuși, locul istoric al lui rămâne amurgul culturilor. Atunci izvorăsc personalități, fiindcă nu mai sânt idei și nu mai sânt idei dinamice. Într-un astfel de moment istoric, cezarismul suplinește un vid al culturii. Dacă tirania n-are nici un asentiment al colectivității, cezarismul este acceptat și uneori chiar iubit. Ar fi să ne înșelăm prea

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
de mari libertăți și de instincte necontrolate. Există chiar o alternanță, un ritm periodic, care fixează cezarismul după fiecare perioadă democratică. Totuși, locul istoric al lui rămâne amurgul culturilor. Atunci izvorăsc personalități, fiindcă nu mai sânt idei și nu mai sânt idei dinamice. Într-un astfel de moment istoric, cezarismul suplinește un vid al culturii. Dacă tirania n-are nici un asentiment al colectivității, cezarismul este acceptat și uneori chiar iubit. Ar fi să ne înșelăm prea mult asupra omului dacă am

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
erijarea unui individ în absolut? Obiecția sau mirarea aceasta este fără răspuns. Sau, ea n-are decât un răspuns cinic. Este imposibil să găsești o justificare imanentă a autorității sau a suveranității. Un guvernământ este compus din oameni care nu sânt calitativ deosebiți de ceilalți. Ce rațiune are atunci impunerea voinței lor altora? În acest sens, teocrația este singura care are o bază logică și metafizică. Dacă autoritatea derivă numai de la oameni, atunci îi lipsește orice temei mai adânc, și în afară de

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
fi mumificat. Moartea este preferabilă oricărei fixări. În viața socială, încremenirea într-o formă este mai gravă decât sinuciderea. Ce ar fi fost de Europa, dacă și astăzi aristocrația continua a fi statul? Un monstru istoric în plus. Primenirile sociale sânt condiția indispensabilă a vitalității unei țări. Totdeauna statul, care este sensul formativ al unei națiuni, a avut tendința să se confunde cu clasa sau casta conducătoare. Niciodată n-a putut îmbrățișa, cu aceeași cuprindere, actualitatea totală a unei națiuni. Când

Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]