1,994 matches
-
nuditatea, virginitatea. Să le lăsăm pe femei să ne devină egale"101. De fapt, chiar dacă este mai puțin spectaculoasă ca în perioada "anilor nebuni", mișcarea de liberalizare a moravurilor continuă pe parcursul anilor '30. Impulsul inițial fusese imprimat. Anii '20 au sădit germenii libertății, care vor crește și vor rodi în deceniile următoare. De la candoare la indecență: Anaïs Nin Itinerarul parcurs de Anaïs Nin, celebră datorită Jurnalului său și a experiențelor sale sexuale cu iz de pucioasă, este din acest punct de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ale revoltei Contradicția dintre aceste două fețe ale Americii este evidentă și, în ceea ce-i privește pe tineri, insuportabilă, sufocantă. Starea de nemulțumire pe care o încearcă aceștia este încă embrionară, nepunând în cauză ordinea stabilită. Însă germenii subversiunii fuseseră sădiți. Adolescenții se recunosc deja în James Dean chip al îngerului căzut aruncat într-o lume de adulți lași și ipocriți, în Rebel fără cauză (1955) sau în Marlon Brando dur în aparență, dar cu inimă de aur, conducând, în jacheta
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
faraon al Egiptului, proclamîndu-l idol al revoluției, ei îl preschimbă în zeu pe acela care luptase pentru o lume fără Dumnezeu și fără stăpîn. Ceremonia, scrie istoricul Deutscher, "era calculată pentru a impresiona mintea poporului primitiv, semioriental și pentru a sădi în ea sentimentul de exaltare pentru noul cult leninist. La fel se întîmpla și cu mausoleul din Piața Roșie, în care a fost depus corpul îmbălsămat al lui Lenin, în ciuda protestelor văduvei și a indignării a numeroși intelectuali bolșevici"556
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
voluntar, făcut În deplină conștiință și liber de orice constrângere, jertfa de sine spre binele tuturor, aceasta este, după mine, semnul celei mai Înalte dezvoltări a personalității.” (F.M. Dostoievski) De câte ori muști dintr-un măr, amintește-ți de cel care a sădit pomul. (Recunoștința adevărată n-o poate acorda decât acela care a cunoscut, prin propria experiență, ce efort presupune realizarea unui act caritabil.) „Orice sacrificiu le-am face oamenilor, nu le facem niciodată atâta bine cât cred ei că merită.” (Vauvenargues
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
ideea, conform căreia Universul poetic a constituit, dintotdeauna, subiectul vastelor controverse în materie de critică, întrucât el duce cu sine povara, dar și privilegiul flexibilității totale, a unei nesupuneri jucăușe a sensurilor ce răstoarnă la nesfârșit resorturile posibile de existență, sădind sămânța de geniu care va naște un nou profet al cuvintelor. Înzestrate cu o nebănuită forță de prezicere, materialul poetic și principalul său "vehicul" cuvântul construiesc din aproape în aproape o nouă formă de existență: cea interioară, aflată sub semnul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
povestea în șoaptă, cu o voce pe care spargerea valurilor la țărm o făcea și mai de neauzit, despre nebuniile megalomane ale unui Ceaușescu prins în vârtejul delirului său? Mama se temea și în Franța de urechea unui turnător, puterea sădise înlăuntrul ei acea frică adânc înrădăcinată. Altă dată, și-a crezut temerile confirmate când, în metrou - semn cum nu se poate mai clar!, mi-a spus ea -, a auzit un cuplu vorbind românește. Celălalt - un potențial denunțător! Acea frică era
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
elanului solidar îi ia locul demobilizarea generală. Comunitatea devine suspectă: oare care dintre membrii ei ar putea fi un agent sub acoperire? În cine să mai ai încredere? Întrebări ce marchează victoria unei puteri care, acționând astfel, descurajează individul și sădește în el convingerea, resemnată, că nimeni nu mai poate scăpa din plasa atent țesută de o supraveghere generalizată. Aidoma unui cancer metastazic, supravegherea se răspândește în întreg organismul social și contaminează ansamblul membrilor lui. Ce să faci ca să te salvezi
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Munții Carpați, ce-au stat și stau de strajă țării. Sunt invocați Decebal, capete de voievozi, Tudor, tragicul sol al sfintei măști, precum și cei osândiți la Doftana, ostașii de rând ai partidului. și iată-l făcând portretul patriei: "Ești drum sădit cu lună/ și-mprejmuit cu soare/ săpat cu munții prin veacuri/ cu veșnice izvoare." Pe Nicolae Dragoș îl refuză deocamdată marile idei și rămâne un modest poet. Nicolae Ioana "Templu sub apă", poezii, E. P. L., 1967; "Moartea lui Socrate", Editura Tineretului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
privitor la nașterea și creșterea propriilor copii. Rolul filosofiei e de a te vindeca de tot ceea ce școala și societatea au inoculat fără sens în mintea ta. Începutul gândirii, în sens tare, este legat întotdeauna de eliberarea față de ceea ce au sădit în tine anii de cochetărie cu impersonalul se. * În spiritul pariului lui Pascal: chiar dacă toată "istoria" lui Iisus nu este decât o poveste, rămâne totuși cel mai frumos ideal al omenirii. * Dintr-o perspectivă laică, esențial pentru o religie este
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
comise În trecut. Toate acestea asociază chinul cu pedeapsa morală pentru faptele comise. Chinul este răspunderea și pedeapsa morală combinate, destul de greu de separat una de alta. Frământare, efort, eliberare - chinul este tortura fizică și morală care urmărește individul, fiind sădit În adâncul conștiinței sale morale, amintindu-i permanent de vinovăția sa. Chinul este Închiderea persoanei În Închisoarea propriei sale conștiințe, ca o permanentă asociere a acesteia cu vinovăția comisă. Este complexul lui Cain. De aici derivă toate formele de chin
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Fiorii se întîlnesc, apoi, în „Fără țară”, „Sîngele”, „Portretul”, „Apostolul” etc. 10. „Noapte de ploaie” (Fragment dintr-un poem), în Balade vesele și triste și alte poezii, EPL, BPT, 1966, p. 320. Cuvîntul mai figurează în „Icoanei” („Cînd mi-a sădit în piept ispita,/ Fiorul tainic al dorinții”) și în „Pruncul” („Și-n dimineața zilei de aprilie/ Simțeai plutind în aer, pretutindeni,/ Fiori, adînci fiori de fericire,-”). 11. Viața romînească, 2, vol.7, 1907, p. 63-70. 12. „Dorința”, în Viața Romînească
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
a 12 cărticele de haikuuri), mi-a precizat, însă, că director al Școlii de Meserii a fost Enache Teodorescu, iar tatăl său - directorul Școlii Generale. Despre plopi 1. Op. cit., p. 477. în Biblia din 1975, același verset e tradus astfel: „Sădi-voi în pustiu: cedri, salcîmi, mirți și măslini și în locurile neumblate: chiparoși, platani și ienuperi laolaltă”. (p. 708) Cum se vede, din enumerare lipsește plopul. 2. Ienăchiță Văcărescu, în Poeții Văcărești, Versuri alese, ediția cit., p. 29. 3. Dinicu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
ludice (așa cum se întâmplă, spre exemplu, în Hetaira) și se traduce în efuziuni extatice amintind, cel mai adesea, de Ultimele, splendide, sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu. "Sămânța eternității" pe care o cântă Voiculescu este sădită, spre exemplu, în cuplul de îndrăgostiți din Să ispitim povestea întâilor auguri, în care se celebrează un tip de eros spiritualizat cu sursă livrescă perfect recognoscibilă: "Ți-am pus pecetea nunții pe inelarul drept;/ te căutam de-o viață, te
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
păcii, care veghează asupra turmei europene cu ciomagul atomic la centiron. Neîndoios, un foarte mare număr din referințele culturale care vor ieși de sub pana-mi vor fi franceze, însă diversele patrii culturale italiană, spaniolă, germană și rusă sînt prea adînc sădite în mine pentru ca să mai am de luptat împotriva vreunui galo-centrism personal. În fine, este cu deosebire dificil să gîndești Europa de cînd există Europa. Cum poți scăpa de idealizarea euforică și de orgolioasa mulțumire de sine, atît de răspîndite încă
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
industrială și militară zămislită de Europa. Ea s-a universalizat și pentru că umanismul, rațiunea, știința îi confereau o veritabilă universalitate, pe care nu au putut-o sufoca niciodată torsiunile și distorsiunile eurocentriste. Firește, celelalte culturi ale lumii nu au putut sădi în ele tehnica, știința sau rațiunea decît modificîndu-se și alterîndu-se ele însele (astăzi problema fundamentalismelor extra-europene constă în a prelua tehnicile europene și a-și restabili în paralel fundamentele culturale). Cu siguranță, Europa nu este singura sursă de universalitate: ca
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
civilizația să reînflorească pe parcursul mileniilor viitoare). Ideea de Fundație reunește în sine conservarea/păstrarea realizărilor culturale/civilizaționale ale trecutului (nu doar european) și pregătirea transformărilor viitoare. Acum trebuie să salvăm trecutul pentru a salva viitorul. Însă trebuie de asemenea să sădim germenii unui viitor capabil să scoată omenirea din epoca de fier planetară. Miza europeană se suprapune acestei mize planetare. Europa deține două vocații "fondatoare", una culturală 33, cealaltă politică. Trebuie să avem în vedere o "a doua Renaștere" europeană care
Gîndind Europa by Edgar Morin [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
șterge din amintirea oamenilor toate faptele secolelor trecute, care nu ne sunt plăcute, păstrând numai acelea dintre ele care arată greșelile guvernelor creștine. Viața practică, a ordinii sociale naturale, raporturile oamenilor între ei, obligația de a ocoli releleexemple egoiste care sădesc sămânța răului și alte chestiuni asemănătoare cu caracter pedagogic vor fi în primul plan al programului de predare, diferit pentru fiecare profesiune, și negeneralizând învățătura fără nici un motiv. Acest fel de a pune chestiunea are o însemnătate deosebită. Această clasă
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
de cocoș". Baba îi spune că frații lui, care au refuzat să-i asculte povețele, sunt încremeniți sub o stană de piatră, din vremea când semăna macul. Baba îl avertizează asupra pericolului ce-l așteaptă, spunându-i feciorului că a sădit mac pentru a împiedica răpirea fetelor. Viteazul este convins că nimeni nu e-n stare să-mi sfarme mâna mea tare de aur. Ajungând la casa zmeului, vede o mulțime de fete frumoase, surori gemene, având părul "cu totul și
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
i-a învățat pe aceștia să-și dăruiască munca și viața fără preget îngrijirii bolnavilor pe care să și-i apropie și sufletește. Chiar dacă era plecat, colaboratorii îi simțeau prezența permanent și se străduiau să nu îi dezmintă așteptările. A sădit în fiecare din aceștia, cu un talent pedagogic înnăscut, atât profesiunea cât și principiile morale pe care le-a moștenit de la tatăl său Dascălul Ardelean Cezar Ivașcu, participant la Actul Unirii din 1 Decembrie 1918. Familia l-a educat în
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
cultul muncii corect făcută, al omeniei și al iubirii de cultură. Din această familie deosebită a înțeles că prioritatea sa în viață este APROAPELE său deznădăjduit de suferință, pe care trebuie să-l trateze, să-l vindece și să-i sădească în suflet speranța alinării și vindecării. Deși a fost obstrucționat brutal în ocuparea unei funcții didactice pe care o merita pe deplin, Doctorul Ivașcu a transformat Sanatoriile în care a operat în forumuri de prestigiu al multor manifestări științifice, apreciate
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
este cauza ruinei țării, ,,deoarece Iuda și Sadoc care au întemeiat la noi cea de-a patra școală filozofică, și s-au înconjurat cu nenumărați adepți, au tulburat prin răzvrătirea lor întreaga țară, nu numai în clipa aceea, ci au sădit și rădăcinile viitoarelor nenorociri”. Chemarea deșertului ca fundament al acestui curent religios este o temă care in-cumbă numai existența iudeilor ca forță conducătoare pe pământ și renașterea religiei lor ca singur cult demn de urmat pentru toți cei ce vor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
fost o născocire a rabinilor, ori era și el contemporan cu esenii din secolul ll î.e.n. cînd neamul ivrit s-a îmbolnăvit rău de revelație și nu s-a mai lecuit niciodată! Dar năravul lor mincinos și stricăcios a fost sădit de multă vreme, pentru că scrierea lui Mica la 3,5 ne atenționează asupra acestei tagme de lepre urlătoare: Așa vorbește Elohim despre proorocii care rătăcesc poporul, care dacă au de mușcat ceva cu dinții vestesc pacea, iar dacă nu li
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pieirea răufăcătorilor, Iudas și Sadduc, care au întemeiat la noi cea de-a patra școală filozofică și au avut ne-numărați adepți, au tulburat cu răzvrătirile lor întregul stat, nu numai în clipa ace-ea, ci au pus rădăcinile viitoarelor nenorociri, sădind niște dogme mai înainte ne-cunoscute de oameni. Vreau să spun cîteva cuvinte despre secta asta, mai ales că aceste învățături ale ei, îmbrățișate de tineri, au dus la prăbușirea instituțiilor noastre... Un anume Iudas Galileanul a întemeiat a patra
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
din conținutul căruia face parte) în limitele operațiilor din schema conceptului determinismului prin finalitate. Astfel, munca este un fapt cultural, dar ea răspunde unei necesități naturale. Anticiparea unei noi tehnici de muncă vine pe un temei sufletesc și natural (natura sădește în sufletele oamenilor mari germenii evoluției), dar rolul ei este în sensul întăririi armăturii pe care omul o opune naturii, așadar rolul ei este condiționat cultural. Fapta oamenilor mari este culturală, dar rostul ei este de a reface unitatea natură-cultură
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în ordinea ei firească. "Rolul omului apare mai grandios când intră în ordinea naturii decât atunci când se îmbracă în aparența de a fi ordonatorul naturii. (...) Durabile sunt creațiunile cerute de timp; creațiunile care realizează posibilitățile pe care natura le-a sădit în sufletul omenesc prin personalizarea treptată a energiei cosmice"233. Vocația valorifică dispozițiile creative din fondul sufletesc al "totalității". De altminteri, aceste dispoziții creative devin astfel numai prin activarea lor vocațională, așa încât cunoașterea și stăpânirea naturii, adică exercițiul vocației, sunt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]