KorAP: Find »[drukola/base=sătean & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...75 76 77 ...216 >

5,379 matches

Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

a discutat despre elemente ale vieții comunitare. În prim-plan au fost implicarea în producerea bunului comun și mărcile vizibile ale acesteia: dezvoltarea de proiecte comune, cu finanțare din interiorul sau din afara satului; existența unor evenimente festive ce adună periodic sătenii în același loc, oferindu-le prilej de a socializa, de a discuta și de a face planuri împreună; întrajutorarea și solidaritatea; consultarea publică în ceea ce privește unele decizii ale administrației locale; participarea în asociații formale sau informale etc. Cele șase sate prezintă

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
teme mari. Mai întâi voi discuta despre implementarea unor proiecte de dezvoltare ce presupun participarea comunității locale. Apoi voi lua în considerare unele activități informale, strâns legate de viața comunitară, precum existența unor sărbători ale satului, celebrate în comun de către săteni, susținerea unor echipe de fotbal etc. Voi trece de asemenea în revistă activitățile formale sau informale desfășurate în trecut. În cea de-a patra secțiune analiza declarațiile localnicilor în ceea ce privește dorința de a participa la proiectele comunității. În fine, voi încerca

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
exemplu. Adesea se adaugă o condiție suplimentară, vizând în mod explicit dezvoltarea capitalului social, dincolo de rezolvarea problemelor cu privire la infrastructură sau la dezvoltarea economică. Este vorba fie despre condiționarea dezvoltării proiectului în afara autorităților locale, inițiativa trebuind să revină unui grup de săteni, fie din condiționarea participării comunității, prin muncă voluntară, la implementarea lucrărilor. De exemplu, Programul de Dezvoltare Rurală gestionat de Banca Mondială a implicat existența unui Comitet de Inițiativă și Acțiune Comunitară, ai cărui membri să devină agenți ai dezvoltării locale

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
înainte de a începe. Ațintiș Mai multe aplicații nefinalizate și câteva reușite, toate vizând infrastructura. Comunitatea locală a fost însă puțin sau chiar deloc implicată. Pe de altă parte, există experiența ridicării unui nou dispensar și a unui monument prin contribuția sătenilor. Extinderea rețelei de apă a fost de asemenea realizată la inițiativa comunității și prin munca voluntară a localnicilor. Zerind Mai multe proiecte au fost implementate în ultimii ani, majoritatea implicând participarea efectivă a comunității. Ceea ce surprinde, aparent, este numărul mare

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
serviciul religios. Pe de altă parte, localnicii au o echipă de fotbal - neînscrisă în vreun campionat - care joacă însă uneori împotriva altor sate, prilej de reunire a unei părți a comunității. Echipa de fotbal ființează exclusiv prin contribuția voluntară a sătenilor. Hănești Nu am regăsit în relatările hăneștenilor nici un semn că oamenii și-ar petrece timpul împreună în activități ce ar putea conduce la dezvoltarea de acțiuni colective, care să genereze creșterea solidarității sociale sau dezbaterea publică în jurul problemelor de interes

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
accidente, are un deces în familie, îi mor animalele etc.), comitetul evaluează pagubele și îl despăgubește din banii colectați în timp. Zerind Două asociații, extreme de active (Pro Zerind și Liga Pensionarilor), dezvoltă multe activități, implicând o bună parte dintre săteni. Ajutor reciproc între săteni, distribuirea de îmbrăcăminte și alimente familiilor nevoiașe, o trupă școlară de dans, o formație de dans folcloric, o echipă de fotbal se numără printre activitățile curente. Mai multe sărbători, cu participarea întregului sat, marchează simbolic viața

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
în familie, îi mor animalele etc.), comitetul evaluează pagubele și îl despăgubește din banii colectați în timp. Zerind Două asociații, extreme de active (Pro Zerind și Liga Pensionarilor), dezvoltă multe activități, implicând o bună parte dintre săteni. Ajutor reciproc între săteni, distribuirea de îmbrăcăminte și alimente familiilor nevoiașe, o trupă școlară de dans, o formație de dans folcloric, o echipă de fotbal se numără printre activitățile curente. Mai multe sărbători, cu participarea întregului sat, marchează simbolic viața comunitară. Membrii marcanți ai

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
impactul schimbărilor sociale mai largi din postcomunism, cu o trecere ulterioară către participare civică mai ridicată. Este posibil ca apropierea orașului să fi jucat în acest caz un rol mai degrabă negativ pe termen scurt, o bună parte dintre interesele sătenilor mutându-se către situația Ploieștiului, decât către cea a Tomșanilor. Tabelul 3. Elemente ale participării în cele șase sate în trecutul apropiat Satul Acțiuni trecute Tomșani Trei experiențe diferite marchează trecutul recent. Morarul a încercat la un moment dat (1998-1999

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
la un moment dat (1998-1999) să pietruiască drumul spre brutărie. A cumpărat pietriș și a solicitat beneficiarilor direcți - cei care locuiau pe strada respectivă - să ajute la împrăștierea acestuia pe drum. Nimeni nu a contribuit. Pe de altă parte, câțiva săteni au construit în urmă cu câțiva ani un podeț care să le faciliteze accesul către terenurile agricole, lucrând împreună în beneficiul comun. În fine, când în sat s-au introdus gazele naturale, în 1992-1993, inițiativa a aparținut preotului dintr-un

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
lucrând împreună în beneficiul comun. În fine, când în sat s-au introdus gazele naturale, în 1992-1993, inițiativa a aparținut preotului dintr-un sat vecin, de asemenea parte a comunei Tomșani. Preotul a adunat o sumă mare de bani de la săteni, cu care a fost finanțată o jumătate din lucrare. A doua jumătate a provenit de la primărie, care a preluat mai târziu inițiativa finalizării proiectului. Sătenii au contribuit și cu forța de muncă. Trifești Unele exemple de participare persistă în memoria

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de asemenea parte a comunei Tomșani. Preotul a adunat o sumă mare de bani de la săteni, cu care a fost finanțată o jumătate din lucrare. A doua jumătate a provenit de la primărie, care a preluat mai târziu inițiativa finalizării proiectului. Sătenii au contribuit și cu forța de muncă. Trifești Unele exemple de participare persistă în memoria sătenilor, însă ele se referă aproape exclusiv la perioada comunistă, inițiativa aparținând întotdeauna autorităților. Hănești Conform preotului, noua biserică (un exemplu de consum ostentativ, în contrast cu

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
cu care a fost finanțată o jumătate din lucrare. A doua jumătate a provenit de la primărie, care a preluat mai târziu inițiativa finalizării proiectului. Sătenii au contribuit și cu forța de muncă. Trifești Unele exemple de participare persistă în memoria sătenilor, însă ele se referă aproape exclusiv la perioada comunistă, inițiativa aparținând întotdeauna autorităților. Hănești Conform preotului, noua biserică (un exemplu de consum ostentativ, în contrast cu sărăcia caselor din localitate) a fost construită cu sprijin financiar și în natură al sătenilor: ajutor

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
memoria sătenilor, însă ele se referă aproape exclusiv la perioada comunistă, inițiativa aparținând întotdeauna autorităților. Hănești Conform preotului, noua biserică (un exemplu de consum ostentativ, în contrast cu sărăcia caselor din localitate) a fost construită cu sprijin financiar și în natură al sătenilor: ajutor dat la lucrările de construcție, prepararea mâncării pentru muncitorii angajați etc. Unii săteni au confirmat participarea, dar se pare că ea a fost oarecum impusă prin presiunile preotului. Astăzi, noua biserică este folosită destul de rar, din spuselor unor săteni

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
autorităților. Hănești Conform preotului, noua biserică (un exemplu de consum ostentativ, în contrast cu sărăcia caselor din localitate) a fost construită cu sprijin financiar și în natură al sătenilor: ajutor dat la lucrările de construcție, prepararea mâncării pentru muncitorii angajați etc. Unii săteni au confirmat participarea, dar se pare că ea a fost oarecum impusă prin presiunile preotului. Astăzi, noua biserică este folosită destul de rar, din spuselor unor săteni preotul având tendința de a o conserva, astfel încât serviciul religios este organizat adesea în fața

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
sătenilor: ajutor dat la lucrările de construcție, prepararea mâncării pentru muncitorii angajați etc. Unii săteni au confirmat participarea, dar se pare că ea a fost oarecum impusă prin presiunile preotului. Astăzi, noua biserică este folosită destul de rar, din spuselor unor săteni preotul având tendința de a o conserva, astfel încât serviciul religios este organizat adesea în fața bisericii sau doar în pronaos. Traian Vuia Câteva exemple punctuale pledează pentru implicarea sătenilor în acțiuni colective pentru a produce bunul public. Ațintiș Participarea trecută este

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
presiunile preotului. Astăzi, noua biserică este folosită destul de rar, din spuselor unor săteni preotul având tendința de a o conserva, astfel încât serviciul religios este organizat adesea în fața bisericii sau doar în pronaos. Traian Vuia Câteva exemple punctuale pledează pentru implicarea sătenilor în acțiuni colective pentru a produce bunul public. Ațintiș Participarea trecută este aparent redusă, însă rădăcinile unei vieți comunitare bogate există și s-au manifestat puternic în timp. Alegerea ciobanului satului are o tradiție veche. La fel se întâmplă cu

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
câteva lucrări au fost realizate în anii ’90 cu participarea comunității. Ajutorarea celor aflați în nevoie este o regulă respectată dintotdeauna. Potențialul (declarativ) de participare la proiecte viitoare Întrebați dacă ar participa la implementarea unor proiecte în beneficiul întregii localității, sătenii din toate cele șase sate răspund așa cum o cer normele sociale ce definesc comportamentul prosocial ca fiind cel dezirabil. Cei intervievați spun că ar participa fără îndoială în cazul în care ar fi nevoie de ei. Există însă în răspunsurile

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
se implice în muncă, aceasta ar trebui prestată de beneficiarii ajutorului social. În cazul în care munca acestora ar fi insuficientă pentru realizarea lucrărilor, abia atunci restul comunității are trebui să se implice efectiv. În Hănești, autoritățile se îndoiesc că sătenii ar vrea să participe la orice activitate. În Ațintiș, situația este similară, autoritățile și elitele locale fiind sceptice în privința participării sătenilor la acțiuni colective. În ambele cazuri, motivele invocate țin de sărăcie, de îmbătrânirea populației și de lipsa timpului. În

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
pentru realizarea lucrărilor, abia atunci restul comunității are trebui să se implice efectiv. În Hănești, autoritățile se îndoiesc că sătenii ar vrea să participe la orice activitate. În Ațintiș, situația este similară, autoritățile și elitele locale fiind sceptice în privința participării sătenilor la acțiuni colective. În ambele cazuri, motivele invocate țin de sărăcie, de îmbătrânirea populației și de lipsa timpului. În Hănești se adaugă ca explicație și reprezentarea autorităților despre populația locală potrivit căreia aceasta ar fi dezinteresată să participe. În Traian

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
colective. În ambele cazuri, motivele invocate țin de sărăcie, de îmbătrânirea populației și de lipsa timpului. În Hănești se adaugă ca explicație și reprezentarea autorităților despre populația locală potrivit căreia aceasta ar fi dezinteresată să participe. În Traian Vuia, opiniile sătenilor sunt împărțite: unii cred că în localitate nu există nici un fel de spirit comunitar, în timp ce alții declară că - în cazul în care este nevoie - tot satul va contribui la realizarea interesului comun. Zerindul prezintă consens în ceea ce privește implicarea împreună, la inițiativa

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
sărăciei vieții comunitare. Tabelul 4. Elemente de cultură participativă în cele șase sate: O sinteză Satul Acțiuni trecute Tomșani Tomșaniul poate fi cu ușurința etichetat drept o comunitate conflictuală. Conflictele și contradicțiile dintre membri elitei locale sunt menționate adesea de către săteni. Preotul, primarul, principalul antreprenor local, preotul din satul vecin (de fapt, cele două sate formează deja o singură localitate), directorul școlii sunt percepuți drept cei mai importanți oameni ai satului și sunt deopotrivă iubiți de către unii și contestați de către ceilalți

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
însă momentan acesta este împiedicat să se manifeste din cauza conflictelor menționate. Trifești O neîncredere persistentă și o cultură civică parohial-dependentă împiedică dezvoltarea de acțiuni colective. Cu toate acestea, exemplul susținerii echipei de fotbal, dovedește că atunci când stimulentele sunt bine alese, sătenii sunt capabili să își unească forțele pentru producerea bunului public. Hănești Comunitate puternic tradițională, Hăneștiul nu prezintă o cultură participativă. Încercările de a stimula participarea (impuse de nevoia de a accesa granturi de la fondurile de dezvoltare) au presupus până acum

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
în tot ceea ce face sau spune, alte localități în care primarul este doar acceptat (pentru că, temporar, ocupă această funcție), neconstituind un exemplu. Iar acest raționament este aplicabil pentru fiecare din această categorie. Aceia care beneficiază de credibilitate devin, pentru ceilalți săteni, „brokeri” de informație, sunt cei cărora li se acordă dreptul să o reinterpreteze, ei sunt cei care „traduc” mesajele adresate, într-un fel sau altul, comunității, pentru ceilalți membri ai acesteia. Antreprenorii rurali sunt, probabil, cei mai bine informați cu privire la

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
majoritatea, aplicarea lor cu costuri minime, toate acestea necesită metodă, dar mai ales inițiativă. Iar satul românesc, în mod tradițional (și dovedit în mod copleșitor în cercetările pe care le-am făcut în pregătirea campaniei), nu excelează la aceste capitole. Sătenii așteaptă un imbold, dar mai ales așteaptă „o poveste”, vor să vadă cum au făcut alții, cum s-au descurcat când au întâmpinat obstacole, cine i-a ajutat, cât i-a costat demersul (în bani, energie, timp, efort de cunoaștere

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
gradului de modernitate sau al capitalului uman, există diferențe între cele șase comunități care au constituit ținta investigației noastre. În acest context se impun întrebările: „Cum a fost receptată întreaga campanie de informare în cele șase sate?”; „Au fost unii săteni mai receptivi decât alții?”; „A funcționat unul dintre canale mai bine într-unul dintre sate decât în celelalte?”. La toate aceste întrebări își propune să răspundă acest capitol. Imediat după startul fiecărei etape a campaniei de comunicare, echipa ICCV a

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]