3,569 matches
-
doctorate, învățământ superior, ca să nu facem mai nimic din ce am învățat și să ne ținem departe de sursele de informare „nepartinice”. Biochimiștii scriau nume de substanțe pe butoaie, inginerii dădeau învoiri și o făceau pe magazionerii, medicii populau dispensarele sătești, departe de marile clinici și de specializare, profesorii deveneau vechili la munci agricole, strângători de maculatură, sticle, dopuri de plută și castane. Dacă destinul îți oferea șansa profesională a unui sătuc sau orășel muncitoresc, autoritățile aveau grijă să-ți facă
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
stabilește câte două protopopiate în cele cinci județe ale Bucovinei. Ca mitropolit, a sprijinit instituțiile de binefacere și a sprijinit, cât a putut, pe cei de pe valea Suhei Bucovinene care i-au solicitat ajutorul făcând gesturi benefice pentru întreaga colectivitatea sătească. De exemplu ziarul „Glasul Bucovinei” din 12 aprilie 1931 publica mulțumirile populației din Gemenea și Stulpicani pentru „ajutorul ce i l-a oferit prin acordarea loturilor de pădure, date spre lucrare, în timpul acesta de grea criză, formând singurul mijloc
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
globalizată de sport. Sport am spus? E prea mult! Privind această încăierare contemporană învelită într-un munte de bani, nu te cuprinde nostalgia boxului, dar deloc! începe să-ți fie din ce în ce mai dor de lupte libere, greco romane sau de concursul sătesc de trîntă. Acolo pot exista învingători, învinși, campioni și medalii. Aici e kitsch bine plătit și servit ca desert pe burta goală. februarie 2004 343 de secunde Trebuie să acceptăm că o carieră fabuloasă de 20 de ani se poate
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Regina Maria”. Apoi se dedică în exclusivitate scrisului (1933 - 1938). În 1937 participă la Paris cu machete de decoruri de teatru, ceea ce i-a adus conferirea Legiunii de onoare din partea guvernului francez. În 1934 este inspector delegat cu organizarea teatrului sătesc, iar în 1938 este director al Teatrului Muncitoresc “Muncă și Voie Bună”. A fost profesor suplinitor la catedra de Dicțiune, dramă și comedie a Conservatorului din București, în anul școlar 1943 - 1944. S-a dovedit a fi și un scriitor
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
într-un conflict subteran de rezonanță estetică. Piesele sale alternează între tabloul idilic care face să dispară contradicțiile realității și drama sumbră, cu referire la critica socială, cu final ce alunecă spre tragic. Pentru tematică se refugiază în lumea burgheză, sătească, viața pitorească, sau în liniștea târgului patriarhal. Victor Ion Popa a considerat că piesele sale au nevoie de cultivarea tradiției patriarhale, respectiv de combatarea arivismului și a prostiei. Din variata sa creație dramaturgică se desprind câteva lucrări care relevă preocuparea
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93463]
-
Încât îi zdrobi toți dinții din gură. DINICU GOLESCU Scopul pentru care Dinicu Golescu (1777-1830), boier luminat, compuse Însemnarea călătoriei sale în Occident (Austria, Italia imperială, Bavaria, Elveția) este reținerea fenomenelor de civilizație. Atenția lui merge către lanuri și gospodăria sătească, spre instituțiile publice, școli, spitaluri, aziluri, muzee, teatre și foarte puțin spre caracterul estetic al priveliștilor. Înfipt ca un japonez modern, Golescu vrea să vadă totul și, în ciuda îmbrăcăminții orientale, intră pretutindeni, în cabina motorului de pe vapor ca să-i prindă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
-i sacrifica viața, dacă trebuie." Începând din 1839, Kogălniceanu se dedică atent unei munci modeste în aparență, dar fundamentale. Redactă o serie nouă din Alăuta românească, suplimentul la Albina, voind a face din ea o adevărată revistă literară, apoi Foaea sătească a prințipatului Moldovei. Cu C. Negruzzi pune la cale editarea operelor complete (cîte se cunoșteau pe atunci) ale lui . D. Cantemir. În 1840 anunța șase tomuri din Letopisițile Valahiei și Moldaviei, întreprindere realizată abia în 1852, și pregătea apariția, întîmplată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
șase tomuri din Letopisițile Valahiei și Moldaviei, întreprindere realizată abia în 1852, și pregătea apariția, întîmplată în 1841, a unei publicații de documentație istorică, Arhiva românească. Cumpără tipografie și începu să editeze cărți. Scoase, începînd din 1842, la "Cantora Foaiei Sătești", foarte bune Almanahuri de învățătură și petrecere. Dar mai ales, în 1840, când împreună cu V. Alecsandri și C. Negruzzi luase direcția Teatrului Național, apăru din inițiativa sa Dacia literară, întîia revistă literară organizată, care nu avu îngăduința de a continua
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
experiența acumulată. Prejudecata că autorul livresc trebuie să fie neapărat un umanist face ca Creangă să fie admis cu greu ca erudit, uitîndu-se că există o știință orală, care poate oferi tot atâtea citate ca și cărțile. Umanist al științei sătești, Creangă scoate din erudiția lui un râs nestins, citând neostenit și cu o viteză amețitoare: " - Hei, hei! dragul tatei, cu vorba aceasta mi-ai adus aminte de cântecul cela: Voinic tânăr, cal bătrân Greu se-ngăduie la drum..." * "- Ei apoi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
zborul lor de lilieci, Să s-abată lăsând morții în odihna lor de veci. Poeziile, venerate în școală Unde ni sunt visătorii?, La icoană sunt doar niște versificații corecte. O anume atmosferă personală se găsește în câteva creionări ale vieții sătești, într-un idilic mai nesilit: De pe gunoaie-aprinse fumul Molatic se ridică-n cer, Și caii la pășune sună Din piedicile lor de fier, Departe-un fluier se aude, Un cântec aiurit, duios, Ce-n note lungi, tremurătoare, Suspină lin, misterios
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
loc, e învederată în plastica înfățișare a lui Ulise, jegos de apa mării: Iar Ulise Se coborî la râu ca să se spele De sărătura care-i cotropise Tot spatele și umerile-i late, Și capu-și curăți de jegul mării. Atmosfera sătească e realizată cu mijloace de pictor. Ulise doarme pe o blană de bou neargăsită, învelit cu piei de oi și cu un țol adus de Evrimona, el are la gospodăria lui casă cu pridvor, împrejmuită cu zid, cotețe de stejar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
se făcea astfel varul, meșterii muriseră. în satul Dumansca, din comuna Tăcuta, majoritatea locuitorilor se ocupa cu confecționarea obiectelor din cânepă, în primul rând hamuri pentru cai. Menționăm că o parte a satului este populată de lipoveni, iar în muzeul sătesc Tăcuta se găsesc multe dintre produsele lor. în continuare vom face o trecere în revistă a meșterilor populari dintr-o serie de comune din județul nostru (20). La Todirești predomină dulgherii: Brâncă Ion, Condurat Ștefan, Bițoi Neculai, Bițoi Vasile, Romașcu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
de ceramică, dispărut și el. Acolo a învățat meșteșugul un evreu creștinat, Nicolae Botezatu, care a făcut olărie la Codăiești până pe la 1987. Roata sa de olar și piese de ceramică reprezentative pentru ceea ce confecționa se află, acum, la muzeul sătesc Tăcuta, al soților Rotaru. La Dumești se prefigura crearea unui puternic centru de ceramică datorită meșterului popular Castan Jenică. Continuând undeva tradițiile din Tansa care a aparținut ținutului istoric al Vasluiului el lucra, acolo, ghivece, farfurii din lut, în ornamentarea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
viață din mediul rural. Ținta scriitorului era înfăptuirea unui program de ridicare a nivelului de civilizație a satelor. El își propunea să ajute țăranii din Dodești în construirea unor obiective socialculturale, cum ar fi o casă a obștei, o baie sătească, cheltuind, adesea, din propriile economii, ceea ce scrisorile în discuție arată, deasemenea elocvent. Măsurile preconizate erau niște paleative, în condițiile societății burghezo-moșierești, dar ceea ce onorează gestul scriitorului este că el crede sincer în necesitatea întreprinderii unor măsuri concrete pentru eradicarea obscurantismului
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
popularitate și inspiră numeroase creații folclorice (cântece lirice, balade, povești). Așa se explică și succesul deosebit al piesei Jianul căpitan de hoți de Matei Millo și Ion Anestin, jucată în Moldova în jurul anului 1859. Pătrunderea acestei creații culte în mediile sătești, folclorizarea ei au dus la simplificarea piesei, păstrându-i-se însă, aproape intactă, structura. Asemenea altor reprezentări dramatice populare, teatrul de haiduci este o formă de artă sincretică, la realizarea căreia contribuie și gesturile, mimica sau costumația. Caracterul de vodevil
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
hoți, care cuprinde un mare număr de nume: Bujor, Groza, Gruia, Novac, Păunaș, Radu, Roșu, Coroi, Dragul Florilor, Făgurel, Grigoraș, Merișor, Palenciuc, Terente, Trandafir ș.a. Teatrul de haiduci cunoaște în prezent o înflorire deosebită în Moldova. Inspirată de ceremonialul nunților sătești, piesa Nunta țărănească este o creație laică, aria ei de răspândire fiind, cu precădere, jumătatea de nord a Moldovei. Prima variantă cunoscută datează din 1885 și a fost culeasă din Bucium-Iași. Contaminate de teatrul de haiduci, unele variante ale Nunții
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
am plivit, și numa’ atâta am apucat, de am servit masa, și am ieșit Înapoi În grădină, c-o fost plouată și ieșea ușor. Țâc - văd! Eu n-am știut că mi-e casa Înconjurată. Și văd că vine delegatul sătesc cu doi civili la mine. Zice delegatu’: „Mă, Ioane, hai că vrem să stăm de vorbă cu tine”. „Da, cum să nu”... Mă duc În casă, mi se legitimează că cine-s: de la Securitate. Doamne, Maica Domnului! Și Îmi Întorc
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cu rușii, că ăștia nu prea ne-au adus nimic bun”. Și zice el: „Să uiți că mi-ai spus asta mie! De fapt, eu am văzut că te-ai Înhăitat cu elemente legionare, degradate, Învățători și preoți din mediul sătesc”. Era exact ce-a apărut În rechizitoriul meu... Asta mi-a spus acolo, pe podul lui... Și zic: „Băi, tu glumești! Ești nebun, ce dracului... Păi la cine te gândești? La domnul Barbu? Păi ăsta e un Învățător eminent. La
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
parte a discuției am consacrat-o „prezenței cadrului fizic în opera de artă”. Pornind de la acest criteriu, a ajuns la convingerea că „Melancolie” de Eminescu a fost scrisă la Valea Hogii, sat din comuna Lipova, în timp ce revizorul poet inspecta școala sătească. În sfîrșit, m a anunțat că și-a propus să scrie și alte articole, memorialistice, îndeosebi despre Ion Barbu. *Prețios și pedant, în timp ce „oficia” „lansarea” volumului Viața pe rod de Octavian Voicu (Constantin Pușcuță), Calistrat Costin a avertizat publicul că
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
înființat un alt sat, de fapt un lagăr, cu chiaburi (kulaci) aduși din Ucraina și Kuban. De la o vreme, deportații au început să facă vizite în Gherasimovka, noaptea. Pentru ce? Pentru că, în schimbul unor recompense, Trofim, tatăl lui Pavlik, președintele Sovietului sătesc, le elibera unora dintre ei certificate că sînt originari de acolo și, prin urmare, se pot deplasa fără restricții. E prins și închis. S-a crezut că acela care l-a pîrît a fost Pavlik, devenit dintr-odată un pericol
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și voi lipsi cam o lună. Vă scriam În ultima scrisoare că ar fi necesar să faceți și un drum la Broșteni, pentru că tatăl meu acolo și-a desfășurat activitatea cea mai importantă: școală de dogărie pentru adulți, pomicultură, cor sătesc de adulți și alfabetizare, Într-o vreme când toate acestea erau rarissime. Mai sunt țărani bătrâni care i-au fost elevi și v-ar putea informa. 654 Desele absențe de acasă ale doamnei Despina Teodorescu, distanța mare dintre Fălticeni și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
sunt prezente la tot pasul și în orice moment. Se creează astfel o nouă ambianță socială, în care colectivitatea are prioritate asupra individului. A mai rămas numai puțin timp la dispoziție pentru a salva arhitectura tradițională, fie ea orășenească sau sătească. E de datoria fiecăruia să ridice glasul în apărarea acestei părți din patrimoniul cultural al întregii Europe. Fiecare efort individual este atât bine-venit, cât și foarte folositor. Vă alăturați și dumneavoastră eforturilor noastre? Au apărut: Pavel Câmpeanu Ceaușescu, anii numărătorii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
un reprezentant perfect al sufletului moldovenesc între români; al sufletului țărănesc între moldoveni; al sufletului omului de munte între țăranii moldoveni. G. IBRĂILEANU Plăcerea stârnită de audiția scrierilor lui Creangă e de rafinament erudit. [...] Creangă e un umanist al științei sătești, scoțând din erudiția lui un râs gros, fără a fi totuși un autor vesel prin materie. Conținutul poveștilor și al amintirilor este indiferent în sine, ba chiar apt de a fi tratat liric ori fantastic, veselă este hohotirea interioară, setea
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
o metodică a învățământului primar (1911) și antologii cum sunt Dor de primăvară sau Șirag de mărgelușe, destinate lecturilor școlare. Mai ad’una (1904), În mijlocul horelor (1910), Datini strămoșești (1939) sunt, ca și comedioara Două surde (1911), texte de teatru sătesc, în care C. caută a șugui ca la șezătoare. Oricum, îi stă mai bine când glumește, fiindcă, de pildă, piesa Fata căpitanului de mazili (1943), cu patetismul ei naiv, e o compunere stângace. Două povestiri duioase conține cărticica intitulată Chirchirel
CRISTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286509_a_287838]
-
remarcă Prilej de îndoială. La o răscruce de drumuri: spre o țărănie, o mitocănie și un stil „național”, semnat de H.H. Stahl (2/1934), preocupat de dilema conștiinței intelectuale „în lupta de moarte care începe” între civilizația urbană și cea sătească; în Situația intelectualilor români (5/1935), Anton Golopenția contrazice de la dreapta afirmațiile lui Petru Comarnescu despre conflictul tragic între intelectuali și contemporaneitate, susținând, prin comparație cu Germania și URSS, că, în România, unde vocația activă a elitelor are încă mult
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]