12,589 matches
-
denunțat la șefii din județ. Deci, ajungând rapid la tribunal, Fu-n prima fază aspru condamnat, Dar a avut noroc fenomenal: Pisica-l apără, fără de trac, Și, la recurs, fu totuși achitat Fiindcă n-a fost prins ... cu mâța-n sac! SONETUL URSULUI POLAR Un urs polar, în prag de hibernare, Din tată-n fiu celibatar convins, Fiind de clasicul fior cuprins, S-a-ndrăgostit subit de URSA MARE ... Uitând de ger, el iute s-a încins Deci și-a rugat
SONETE (1) de EUGEN DEUTSCH în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362842_a_364171]
-
pline de piese. În majoritatea cazurilor, obiectele sunt achiziționate în scopuri unor schimburi comerciale, la prețuri importante. În cel mai rău caz obiectele au fost jefuite. O astfel de soartă au avut bronzurile din palatul regal d'Abomey, puse în sac de o trupă franceză în 1894. În Europa, aceste piese au avut o căutare comercială într-un circuit intim, ajungând în unele galerii de lux. Evenimentele acestea sunt marcate în Jurul anului 1900, an care marchează o conjunctură pentru „arta africană
ARTA AFRICANĂ de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362852_a_364181]
-
și-mbrăcat cu haină groasă” sub crengile căruia se vor lasă daruri pentru copiii cuminți și pentru cei ai casei. Încă din Ajun de Crăciun, copiii cu obrajii roșii, așteaptă la ferestre să-l vadă pe Moșul cel Bun, venind cu sacul plin de jucării și de dulciuri. Pe aripile iernii, un înger de lumină desenează „Alb pastel de borangic”. Poeziile dăruite de distinsa profesoară aduc zâmbetul și bucuria copiilor și tuturor cititorilor.” poet IONEL MARIN, Focșani „Zborul înaripat al imaginației copilăriei
LA MULŢI ANI, DE ZIUA TA, MARICICA STROIA! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 953 din 10 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362859_a_364188]
-
face oficiile de prezentare a lucrărilor lui Szilard Gaspar. Aceasta va fi prezent în cadrul târgului și va realiza, pe tot parcursul desfășurării evenimentului, o serie de performance-uri live, sub forma unor “meciuri de box”, în timpul cărora va “lupta” cu un sac de box din lut, aceasta simbolizând, la nivel conceptual-vizual, lupta artistului cu materia. Pentru acest performance, Zorzini Gallery va pune la dispoziția artistului 500 kg de lut. Pentru exemplificare, vizionați acest video, cu un performance realizat de Szilard Gaspar, în
SZILARD GASPAR, PLASTICIAN DIN ROMÂNIA, EXPUNE LA TÂRGUL VOLTA DIN NEW YORK de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362903_a_364232]
-
www.youtube.com/watch?v=IQPZ84rCeVA&feature=youtu.be Ineditul prestației, în cadrul generos al târgului specializat la New York, are toate șansele de a spori vizibilitatea prezenței artistice din România, într-un mediu foarte deschis experiențelor inedite. Standul va conține (pe lângă sacul de lut pentru performance) lucrări din fibră de sticlă și bronz. *** Târgul Internațional de Artă Contemporană VOLTA New York se va desfășura în perioada 1 - 5 martie 2017, la Pier 90, iar Zorzini Gallery (București) a fost invitată - pentru a doua
SZILARD GASPAR, PLASTICIAN DIN ROMÂNIA, EXPUNE LA TÂRGUL VOLTA DIN NEW YORK de I C R NEW YORK în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362903_a_364232]
-
cu colțișoarele colțurilor de raioane... Până și dopurile, oricine le va putea găsi la dopuri de plasitc, la dopuri cu filet sau la dopuri fără filet, și sticlele la sticle, în raionul Dopuri și capse și respectiv în raionul Sticle. Sacii la saci și sforile la sfori. Șireturile la șireturi, nasturii la nasturi, ațica la ațică și fermoarele la fermoare. Acele la ace. Pipotele la pipote, ficații de pasăre la ficați, inimile la inimi, aripile la aripi, ciocănelele la ciocănele, capetele
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
colțurilor de raioane... Până și dopurile, oricine le va putea găsi la dopuri de plasitc, la dopuri cu filet sau la dopuri fără filet, și sticlele la sticle, în raionul Dopuri și capse și respectiv în raionul Sticle. Sacii la saci și sforile la sfori. Șireturile la șireturi, nasturii la nasturi, ațica la ațică și fermoarele la fermoare. Acele la ace. Pipotele la pipote, ficații de pasăre la ficați, inimile la inimi, aripile la aripi, ciocănelele la ciocănele, capetele de pasăre
ULTIMELE LECTURI ALE LUI SINU de NICOLAE SUCIU în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362805_a_364134]
-
ceva: Ai o magazie de mărfuri. Să-mi dai cheia magaziei căci vreau să dorm acolo noaptea. Te rog. E cu putință? Altfel o să dorm pe câmp! -Păi în magazie nu e pat, nu e saltea... -Nu-mi trebuie. Dorm pe saci. I-am dat cheia. Bietul de el: era în noaptea Crăciunului. Eminescu întins pe sacii plini de făină s-a culcat cu pălăria sa moale pe cap...pe când afară copiii începuseră să cânte:„Sculați boieri mari/C-au venit colindători
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
acolo noaptea. Te rog. E cu putință? Altfel o să dorm pe câmp! -Păi în magazie nu e pat, nu e saltea... -Nu-mi trebuie. Dorm pe saci. I-am dat cheia. Bietul de el: era în noaptea Crăciunului. Eminescu întins pe sacii plini de făină s-a culcat cu pălăria sa moale pe cap...pe când afară copiii începuseră să cânte:„Sculați boieri mari/C-au venit colindători”... 6. Cu ghetele cusute cu sârmă „Doctorul Hochmann locuia cu Eminescu pe Strada Știrbei Vodă
EMIESCU-STĂRI DE UMILINŢĂ TRĂITE CU DEMNITATE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363061_a_364390]
-
îndemn pentru dezvoltarea limbii românești. Acum limba română, ca bogăție este la nivelul limbilor de circulație internațională, ba poate fi mai originală. De scris, oricine poate să scrie, dar să nu se laude că este scriitor. Dumnezeu nu a rupt sacul pentru toți. El doar pune mâna pe creștetul unuia. Poate că omul nici nu știe ce noroc a da peste el. Dacă știe, e și mai bine. Dar păsări sunt multe, una este Cea Măiastră. Subsemnatul nu se laudă și
CE ESTE POEZIA ŞI CU CE SE MĂNÂNCĂ? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363086_a_364415]
-
amintiți? Ar putea fi privite acum cu oarece umor... Eu munceam foarte mult. Aveam o rezistență teribilă, iar dacă mă punea antrenorul să fac joc de picioare, asta făceam. Nu mă mai opream. Odată m-a pus să bat în sacul de box și după câteva ore a venit și m-a văzut tot asta făcând. Mi-a zis: „Gică, tu dacă eu nu-ți zic să te oprești, nu te oprești? O ții așa fără oprire?” Eu așa eram!... Apoi
VIAŢĂ CA-NTR-UN RING DE BOX: GHEORGHE BUTNARU de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363369_a_364698]
-
au acoperit întâi cu iarbă și apoi cu pământ. Nu mi-a fost greu să îndepărtez aceste învelișuri de protecție și să car cu traista de merinde boabele de ovăz la bordei. Într-o zi am reușit să fac un sac de asemenea grăunțe ideale pentru hrana cailor noștri. După aceste semne mi-a spus bunica că trebuie să ne așteptăm la o iarnă grea, cu multă zăpadă și așa a și fost. În acea iarnă zăpada a fost așezată peste
BUNICA FLOAREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363341_a_364670]
-
Etnologie și Folclor „Constantin Brăiloiu” și cu profesori și cadre de la Institutul de Dialectologie am făcut deplasări în nordul Dobrogei, în județul Tulcea. Cu niște magnetofoane care cântăreau vreo unsprezece kilograme (Tesla B1, cu benzi de celuloid) am colindat cu sacul în spate așezările dobrogene, nesimțind nicio povară pentru că era elanul tinereții, dorința de a cunoaște și mai cu seamă dragostea pentru tradiție. Colindând prin satele colbuite ale Dobrogei am experimentat cum să culegem folclor, cum să scoatem de la interlocutor ceea ce
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
apropii, să te văd, să te găsesc, Să te deschid, să lăcrimez, să te iubesc... Și de-aș putea să fiu eu însumi Moș, Cu plete dalbe și cu reni frumoși Aș coborî la tine pe furiș, prin coș, Tot sacul ți-aș lăsa, cu ciucuri roși Și-n zori de zi trezită ca din vis, Sfioasă și zâmbind te-ai fi decis Să vezi ce este-n sac, l-ai fi deschis Și chiar pe Moș l-ai fi găsit
DARURI DE CRĂCIUN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363451_a_364780]
-
cu reni frumoși Aș coborî la tine pe furiș, prin coș, Tot sacul ți-aș lăsa, cu ciucuri roși Și-n zori de zi trezită ca din vis, Sfioasă și zâmbind te-ai fi decis Să vezi ce este-n sac, l-ai fi deschis Și chiar pe Moș l-ai fi găsit, precis... Referință Bibliografică: Daruri de Crăciun / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1084, Anul III, 19 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Romeo Tarhon : Toate
DARURI DE CRĂCIUN de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363451_a_364780]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > ANUL ĂSTA, DE CRĂCIUN... Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 1081 din 16 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului anul ăsta, de crăciun, vreau să mi se umple sacul și, din seara de ajun, mă voi învoi cu dracu. o să-i dau bietul meu suflet (și așa-i dus pe pustie) și capu-i dau, că nu mai cuget, îi dau tot, fir-ar să fie! să văd ce
ANUL ĂSTA, DE CRĂCIUN... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363478_a_364807]
-
poarte cuvânt, Priveghiul luminii când noaptea- i mormânt, Vieții strivite-n adânc de pământ. Abisul marin e doritul iatac Ca pături de nea la răsaduri ce tac, Ori somnul profund pentru vântul posac, De zeu strâns amarnic sub gura de sac. Prelungă plutire-i ca zbor de condori, Din margini de lumi revărsare de zori, E zâmbet născut de-ai iubirii fiori, Din cărți furt tăcut de uitate comori. Răsfăț e desprins din arome de floare, Sau zări ațipite-n apusul
CE-I LINIŞTEA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362320_a_363649]
-
dorea înapoi în temniță în cel mai scurt timp. Nabateeanul nu pierdu deci timpul. În aceeași zi după prânz se îmbrăcă într-un rând de straie arabe și luă după el doi dintre slujitorii săi. Luă apoi cu el niște saci în care puse printre altele un mic cufăr căptușit cu piele, apoi totul fu încărcat pe un asin. Porunci apoi slujitorilor săi din Abisinia să aducă palanchinul acoperit și urcându-se în jilț porniră în grabă pe o stradă din
AL OPTULEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1274 din 27 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362254_a_363583]
-
He, he! Când am crescut puțin mai mare mă duceam singur!!! Eu nu pentru cumpărături ci mai mult pentru „spectacol”! Era o atmosferă plină de farmec! Pe acea vreme nu erau pungi de plastic. Marfă se căra cu desaga, cu sacul sau dacă erai „mai de la oraș”, cu plasa. Plase de la Huedin, făcute din sfoară de cânepă, având mânere de lemn! Mai târziu hoidanții s-au modernizat folosind fire de rafie! Cumpărătoarele care veneau la piață își luau de-acasă câte
BANCA AMINTIRILOR (11) – BINŞU ŞI BINŞENII SĂI de GEORGE GOLDHAMMER în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362324_a_363653]
-
de muncă nu mai aveam și totuși am revenit în Italia. Cu banii câștigați acolo în cei aproape doi ani, îmi reparasem casa, și făcusem și alte investiții importante, dar cum nici serviciu nu aveam și ajunsesem și la fundul sacului, altă variantă nu exista, decât să revin în Torino, unde deja cunoșteam de acum orașul și cum merg treburile pe aici. Deci m-am revăzut din nou în Torino ca și prima dată, la Agenția de ocuparea forței de muncă
BADANTA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1815 din 20 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362375_a_363704]
-
Trimis de către Fiul Domnului. El venea în fiecare an, într-o caleașcă de aur, trasă de niște reni cu coarnele ramificate. Curierii și lăutarii urmau caleașca, pe sănii mari, trase de câini husky. Cum ajungeau, în grabă își așezau corturile, sacii mari și bine burdușiți de cadouri, scuturau crengile copacilor de zăpadă și îi împodobeau cu globuri și beteală, cu fel și fel de luminițe și podoabe. Apoi Moșul, după ce era înconjurat de căprioarele, cerbii, caprele și alte animale mai mari
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
schimbau în haine roșii cu glugă ca ale Moșului. Și așa, în fiecare colț al lumii sosea Moșul cu cadouri, cu Duhul Sfânt și cu sfaturi înțelepte, îndeosebi pentru copii. Mitru, care venea din pădure, în ajunul Crăciunului cu un sac mare de lemne în spinare și cu o plăsuță de iută în care își ținea toporul și câteva vreascuri, zâmbea de câte ori își aducea aminte de această poveste. O crezuse și el până la vreo doisprezece ani, dar de când tatăl său îl
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
tot într-o vreme ca aceasta de care vă povestesc eu acum, de atunci a jurat că niciodată n-o să mai creadă asemenea minciuni inventate de bătrânii satului pentru copiii și nepoții lor naivi. Deși era un bărbat înalt, greutatea sacului ce-i înclina trupul în jos, și viscolul care-i plesnea fața cu fulgii de nea, îl făceau să pară un omuleț în mijlocul troienelor viscolite. Era îmbrăcat într-o geacă groasă și peste ea avea un cojoc de lână. Capul
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
care îl luase pe Mitru de pe drum, se învârteau de colo-colo, treceau prin fața Moșului, vorbeau cu el, după care intrau în corturi și se schimbau în haine ca ale sale. Apoi, după ce-i făceau o plecăciune, își aruncau câte un sac imens sau mai mulți pe câte o sanie trasă de doi sau mai mulți câini, și plecau spre pârtia pe care venise Mitru și curierul. Animalele zburdau prin zăpadă, jucându-se și învârtindu-se pe lângă Moș Crăciun sau pe lângă oamenii-de-zăpadă
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]
-
mâine-dimineață să-l trimiți îndărăt, că mai am treabă cu el. - Mulțumesc din suflet, Moșule! Sărut-mâna! - Să fii sănătos, Mitre! Și tu, și cei dragi ție! Apoi îi spuse curierului care îl adusese pe Mitru: - Să încarci sania cu niște saci plini de lemne, să-i ajungă pân’ după anu’ nou. Și încă unul mare în care să fie jucării și alte lucruri de trebuință pentru Veronica și copiii săi. Și întorcându-și din nou fața spre Mitru, îi spuse, dar
PĂDUREA SOARELUI (1, 2) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362411_a_363740]