1,927 matches
-
anul 2005 s-a organizat la Craiova cu sprijinul Muzeului de Artă și a lui Ștefan Popa Popa's (președintele Asociației Caricaturiștilor Profesioniști din România) și Gabriel Bratu (vicepreședintele Asociației Caricaturiștilor Profesioniști din România) a primului „Salon Național de Grafică Satirică” din Craiova. Numele evenimentului s-a modificat anul următor în „Salonul Național de Caricatură” și a avut o participare internațională. Începând din anul 2007 evenimentul s-a numit „Salonul Internațional de Caricatură Nicolae Petrescu-Găină”. Salonul de caricatură a avut succes
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
„” este o poveste satirică scrisă de Ion Creangă și publicată la 1 aprilie 1878 în revista "Convorbiri literare" din Iași. Narațiunea are o temă cu origini comune în folclorul românesc și în cel european. Ea relatează aventurile unui soldat rus omonim, care călătorește din
Ivan Turbincă () [Corola-website/Science/335584_a_336913]
-
rău: Dănilă face, Dănilă trebue să desfacă.”" Potrivit istoricului literar George Bădărău, „Dănilă Prepeleac” este una din scrierile lui Creangă în care atmosfera de basm întâlnește „fantezia realistă”. Intriga, notează el, este similară cu cea a altor povești fantastice și satirice ale lui Creangă, „Ivan Turbincă” și „Povestea lui Stan Pățitul”, în care oamenii care par proști sunt totuși capabili să-i păcălească pe diavoli. Povestea a fost descrisă de către influentul critic și istoric literar interbelic George Călinescu ca una din scrierile
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
doua oară a putut să întrevadă continuarea acțiunii întreruptă după cea de-a doua vizită a lui Fărâmă la Anca Vogel, găsind două finaluri posibile. Textul era foarte stufos, iar autorul decide să taie din el pentru a elimina aspectele satirice. Soluția finală este găsită întâmplător. Eliade recitește textul la 28 octombrie 1967 pentru a găsi un fragment pe care să-l publice în revista "Destin" și începe să scrie continuarea nuvelei „în alt stil”, accelerând ritmul anchetei și reducând ponderea
Pe strada Mântuleasa... () [Corola-website/Science/335673_a_337002]
-
începuturile sale în ale picturii că: Deprinderile sale cu arta plastică, precum și celebritatea, s-au evidențiat în vremea liceului. Corneliu Ionescu participa la editarea revistei școlii intitulată "Salba argeșeană", făcând desene cu evenimentele liceului. El era semnatarul rubricii de grafică satirică a revistei. A urmat cursurile Academiei de Artă din București pe care le-a absolvit în anul 1980 la clasa profesorului Gheorghe Șaru. Încă din anii liceului și apoi la academie a avut dascăli pe Sorin Ilfoveanu, Zamfir Dumitrescu și
Corneliu Ionescu () [Corola-website/Science/335818_a_337147]
-
I, ea descrie felul în care un nelegiuit, condamnat pentru mai multe crime la pedeapsa cu moartea prin spnzurare, trebuie sa „fugă că vântul” pentru a ajunge la „granița Mexicului” pentru a nu fi prins de autorități. În 1999, publicația satirica „The Onion” a publicat un articol cu titlul „Christopher Cross a ajuns în sfârșit la granița mexicană”, făcând referire la acest cântec. Cross l-a apreciat. Freddie Hubbard a înregistrat un cover după aceasta melodie în albumul sau din 1982
Ride Like the Wind () [Corola-website/Science/332727_a_334056]
-
gazda multor televiziuni celebre italiene. Morandi a fost ales pentru a fi prezentator la "Festivalul Muzical de la Sanremo 2011", împreună cu Belén Rodriguez și Elisabetta Canalis. S-au alăturat și actori de comedie precum Luca Bizzarri și Paolo Kessisoglu la spectacoul satiric "Le Iene". În octombrie 2011, a fost prezentator de muzică și la "Festivalul Muzical de la Sanremo 2012". Din 2010 este președinte de onoare al echipei de fotbal "Bologna Football Club 1909 S.p.A" În 1964, Morandi a jucat în piesa
Gianni Morandi () [Corola-website/Science/332775_a_334104]
-
revistei "Charlie Hebdo" a avut loc la Paris, la 7 ianuarie 2015, în jurul orei locale 11:30. Procurorii parizieni au confirmat că 12 oameni au fost uciși (10 jurnaliști și 2 polițiști) și 11 răniți în atacul asupra sediului săptămânalului satiric. Doi atacatori mascați și înarmați au luat cu asalt birourile editoriale și au început să tragă cu arme automate. "Charlie Hebdo" este o revistă săptămânală satirică franceză, care își asumă un ton provocator, a creat frecvent polemici, cele mai recente
Atentatul împotriva revistei Charlie Hebdo () [Corola-website/Science/333549_a_334878]
-
regăsește poza mausoleului lui Saadi Șirazi. Saadi este de asemenea cunoscut ca un mare panegirist si liric. A scris o multitudine de qaside (Qasa’id) atât în Persană cât și în Arabă, gazeluri mistice (poeme de dragoste) (Ghazaliyat) și poezie satirică. Autor a numeroase ode ce înfățișează diverse experiențe ale vremii sale, a scris și despre lamentarea ce a urmat căderii Bagdadului în fața invaziei mongole din 1258. Elocvența și claritatea expresiei lucrărilor lui Saadi sunt universal recunoscute. Cu toate acestea, au
Saadi () [Corola-website/Science/333582_a_334911]
-
scutește/nici tineri, nici bătrâni- dacă e voia sa!/O lume de-ai străbate fugind de frica morții, / să fugi cât de departe, și tot te-ar înhăța!”). Nici la începuturile islamului concepția despre soartă nu se schimbase: pentru omeyadul satiric al- Hutay’a ( m.cca 660) timpul-destin se schimbă neîncetat, devenind prin această permanentă schimbare ucigător ( „Pe viața ta! Îți jur că n-am văzut suflare/de om, cît timp trăiește, să aibă-aceeași stare:/atâta se tot schimbă destinul, că
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
sfârșit până în ziua de azi. Sanu, sau după pronunția ebraică a numelui, Sanua (în ebraică Tzanúa = „modest”) a scris în gazete egiptene în diverse limbi, mai ales în arabă și franceză. În anii 1870 el s-a distins ca ziarist satiric și naționalist, care nu a pregetat să ridiculizeze regimul khedivului și complicii săi britanici. În anul 1872 s-a aflat printre fondatorii a două cluburi științifice „Clubul progresului” și „Clubul amatorilor de știință” și a fost ales în fruntea lor
Yaqub Sanu () [Corola-website/Science/334774_a_336103]
-
1874-1877 s-a aflat în Europa, unde a cercetat obiceiurile și modul de funcționare al societății și guvernării. La 22 ianuarie 1877, cu încurajarea gânditorilor și teologilor reformiști Jamal ad-Din Al-Afghani și Muhammad Abduh, Sanua a înființat și scris revista satirică "Abou Naddara" ("أبو نضارة"), care a devenit curând populară în rândurile publicului instruit și chiar ale celor analfabeți cărora trebuia să li se citească articolele. Din cauza poziției gazetei, judecată liberală și revoluționară, ea a fost curând interzisă, iar redactorul și
Yaqub Sanu () [Corola-website/Science/334774_a_336103]
-
că a fost o farsă, și ulterior a fost întemnițată pentru fraudă. Scandalul și batjocura publică care a urmat a creat panică în rândul profesiei medicale. Carierele mai multor chirurgi proeminenți au fost distruse și au fost produse multe lucrări satirice despre acest caz. Pictorul satiric și criticul social William Hogarth a fost deosebit de critic de credulitatea profesiei medicale. Toft a fost în cele din urmă eliberată fără taxă și s-a întors acasă.
Mary Toft () [Corola-website/Science/332049_a_333378]
-
și ulterior a fost întemnițată pentru fraudă. Scandalul și batjocura publică care a urmat a creat panică în rândul profesiei medicale. Carierele mai multor chirurgi proeminenți au fost distruse și au fost produse multe lucrări satirice despre acest caz. Pictorul satiric și criticul social William Hogarth a fost deosebit de critic de credulitatea profesiei medicale. Toft a fost în cele din urmă eliberată fără taxă și s-a întors acasă.
Mary Toft () [Corola-website/Science/332049_a_333378]
-
a reda filmul în 3D, iar pelicula va fi proiectată utilizând sisteme Dolby® Digital Cinema , special instalate în acest scop. Doar cerul este limita pentru producția Walt Disney Pictures “Puiu' mic”, o delicioasă comedie-aventură care conferă poveștii clasice o întorsătură satirică, sofisticată. A trecut de acum un an de la "nefericitul incident cu ghinda", când Puiu' Mic a provocat haos în orașul său natal, Oakey Oaks, susținând că se prăbușește cerul, după ce fusese lovit în cap de ceea ce părea totuși a fi
Puiu' mic () [Corola-website/Science/332483_a_333812]
-
specială unde a prezentat scene din film, prezentând o scurtă prezentare a filmului, în cadrul rubricii Jurnal pentru Copii, prezentarea urmărind scene în engleză și română din celebrul film. Puiu' Mic e o delicioasă comedie-aventură care conferă poveștii clasice o întorsătură satirică, sofisticată. A trecut de acum un an de la "nefericitul incident cu ghinda", când Chicken Little a provocat haos în orașul său natal, Oakey Oaks, susținând că se prăbușește cerul, după ce fusese lovit în cap de ceea ce părea totuși a fi
Puiu' mic () [Corola-website/Science/332483_a_333812]
-
acest volum, în aceeași măsură violente și poetice, sunt un amestec unic, inclasabil, de realism magic și realism social, în care se întrepătrund elemente de mitologie și tradiție populară cu episoade din istoria recenta a ținutului Gaomi, tratate în manieră satirică. Lirismul descrierilor are drept contrapunct umorul, adesea feroce, în arhitectura poveștilor de dragoste, curaj și moarte ale eroilor favoriți ai scriitorului: oamenii obișnuiți. „Mo Yan transforma nefericirea vieții cotidiene în episoade pline de bucurie, de o rară frumusețe”, nota The New York Times
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105843_a_107135]
-
și cel mai bun actor (Dev Patel), cea mai bună actriță în rol secundar (Nicole Kidman) și cea mai bună bandă sonoră originală. Amy Adams în Arrival Împărțire premiilor în dramă și comedie aduce adversari neprevăzuți, cum ar fi filmul satiric și ireverențios al super eroilor Deadpool, ceea ce îl pune față în față pe Ryan Gosling cu un alt Ryan îndrăgit al celei de a șaptea arte, Ryan Reynolds, sau vocalizele nu tocmai melodioase din Florence Foster Jenkins, nominalizat și el
Golden Globes 2017: nominalizări și favoriți by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105866_a_107158]
-
Mail" a scris că "tortura bărbaților și femeilor" este "descrisă cu entuziasm", și că există "o violență răspândită printre bărbați și copii, dar centrul răutății se află mereu la târfe și prostituate". Grace Dent de la "The Independent" a fost mai satirică, dar a rămas la fel de neimpresionată în legătură cu portretizarea femeilor, spunând: "poate că au trecut secole, iar moda s-a schimbat, dar violarea și uciderea femeilor a rămas mereu populară." Serialul a fost votat cel mai bun din 2013 într-un sondaj
Ripper Street () [Corola-website/Science/334512_a_335841]
-
Cum îți menții seninătatea? Ferindu-te de tensiuni și confruntări. Antiphon considera că asemenea trupului, și sufletul are nevoie de îngrijire, de terapie. Și propune o metodă care seamănă izbitor de mult cu ceva modern. După o serie de scrieri satirice, Antiphon și-a deschis în Corint un fel de cabinet unde veneau pacienți pe care mai întâi îi asculta, după care urma o terapie prin limbaj, expusă într-o carte care din păcate s-a pierdut: “Arta de a scăpa
Antiphon din Atena, inventatorul psihanalizei și inamicul legilor - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102084_a_103376]
-
și ingredientele comediei negre; sentimentul angoasant al damnării și al rupturii de lumea din jur, care copleșește în final personajul, este anticipat de clipul electoral Trage apa ca să trăiești bine și de scenariul de film Catastrofa, prin care Dimitrie șarjează satiric dimensiunea ei grotescă. Această inserție fisurează pacifista viziune mistificatoare și, odată cu ea, relația cu sine. Autorul privește cu ironie amară prăbușirea interioară a lui Dimitrie, „malul de siècle, solitudinea care-l apropie de moarte”, generate de însuși procesul de cunoaștere
Val Mănescu () [Corola-website/Science/337550_a_338879]
-
Tucholsky, Erich Kästner, Otto Fulg și Frank Thies. Șeful secțiunii de teatru era Alfred Kerr. Din 1918 până în aprilie 1920, Kurt Tucholsky a contribuit cu 50 de articole la "Berliner Tageblatt" în timp ce el era, de asemenea, redactor-șef al revistei satirice "Ulk", care a apărut săptămânal între 1913 și 1933. Romanul său "Schloss Gripsholm" (inspirat de Castelul Gripsholm) a apărut în "BT" în perioada 20 martie - 26 aprilie 1931. Alfred Eisenstaedt a fost unul dintre fotografii ziarului. Erich Everth a transmis
Berliner Tageblatt () [Corola-website/Science/337653_a_338982]
-
() a fost o revistă satirică săptămânală în limba germană fondată de Albert Langen în aprilie 1896 și publicată până în 1967, cu o pauză în perioada 1944-1954. Ea a devenit bilunară în 1964. Numele ei provenea de la protagonistul romanului "Der Abenteuerliche Teutsch" (1668) al lui Grimmelshausen
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]
-
a fost închis iarăși pentru șase luni din cauză că a atacat clerul. Aceste controverse au contribuit la creșterea tirajului revistei care a ajuns la aproximativ 85.000 de exemplare. După intrarea Germaniei în Primul Război Mondial, săptămânalul și-a atenuat tonul satiric, începând să sprijine efortul de război, începând să se ia în considerare oprirea apariției. Începând de atunci, cele mai incisive caricaturi satirice politice au fost cele ale artiștilor George Grosz, Käthe Kollwitz și John Heartfield. Editorul Ludwig Thoma s-a
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]
-
la aproximativ 85.000 de exemplare. După intrarea Germaniei în Primul Război Mondial, săptămânalul și-a atenuat tonul satiric, începând să sprijine efortul de război, începând să se ia în considerare oprirea apariției. Începând de atunci, cele mai incisive caricaturi satirice politice au fost cele ale artiștilor George Grosz, Käthe Kollwitz și John Heartfield. Editorul Ludwig Thoma s-a înrolat într-o unitate medicală a armatei în 1917 și și-a pierdut gustul pentru satiră, denunțând activitatea sa anterioară în cadrul revistei
Simplicissimus () [Corola-website/Science/337652_a_338981]