KorAP: Find »[drukola/base=scenarist & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...75 76 77 ...80 >

1,989 matches

Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751

singur și în pragul nebuniei rămăsese și Stavrache, personajul central al filmului Înainte de tăcere (1978), posibil preambul al Năpastei. Turnat în anul 1977, la împlinirea unui secol de la Războiul de Independență, filmul constituie debutul cinematografic al regizorului, dar și al scenaristului Alexa Visarion, care apelează la același univers caragialian, adaptând nuvela În vreme de război. Rezultatul, însă, nu este o ecranizare propriu-zisă, ci un film de autor. Atras de substanța dramatică densă a sursei literare, de permanenta alternare a realului cu

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
privește lumea satului de la sfîrșitul veacului trecut, deși este evident că nu a avut nici o clipă intenția de a rămîne la ideea creării unui tablou al acestei lumi. [...] adăugînd și ecourile războiului, prin acel excelent personaj nebunul Dumitru inventat de scenarist (interpretat de Mircea Diaconu), regizorul a urmărit să surprindă starea, cadrul psihologic în care e posibilă o evoluție, ca aceea a hangiului Stavrache, spre alienare, spre nebunie; într-un mediu al mizeriei funcționează perfect mecanismul avariției. Stavrache devine avar, asta

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
semn că împletirea destinelor lor s-a desăvîrșit, că cel dintîi a ajuns la condiția celui de al doilea, că, adică, procesul alienării s-a încheiat. Nicăieri în nuvela lui Caragiale nu există vreo sugestie asemănătoare; totul e inventat de scenarist, dar cît de fidel a rămas acesta spiritului operei literare, care, pe alte căi, îl poartă pe Stavrache exact spre același deznodămînt! Dumitru nu este însă singurul personaj inventat de scenarist; Ana, soția hangiului, și Petre, sluga lui, ca să nu

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
nu există vreo sugestie asemănătoare; totul e inventat de scenarist, dar cît de fidel a rămas acesta spiritului operei literare, care, pe alte căi, îl poartă pe Stavrache exact spre același deznodămînt! Dumitru nu este însă singurul personaj inventat de scenarist; Ana, soția hangiului, și Petre, sluga lui, ca să nu vorbim decît despre personaje principale, cu pondere în dinamica dramaturgiei filmului, sînt creații ale scenaristului, personaje care își găsesc foarte bine locul în conflict, au motivații logice și identități precise, sprijinind

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
îl poartă pe Stavrache exact spre același deznodămînt! Dumitru nu este însă singurul personaj inventat de scenarist; Ana, soția hangiului, și Petre, sluga lui, ca să nu vorbim decît despre personaje principale, cu pondere în dinamica dramaturgiei filmului, sînt creații ale scenaristului, personaje care își găsesc foarte bine locul în conflict, au motivații logice și identități precise, sprijinind credibil procesul alienării hangiului. Analizînd cu pătrundere relațiile dramatice ale filmului, Valerian Sava găsește asemănări evidente și ecouri din Moara cu noroc; Stavrache e

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
atent condusă de regizor maestru recunoscut pentru fabuloasele creații obținute de la actori, fie vorba de debutanți sau personalități consacrate diafana Vali Seciu împlinea cel mai tulburător rol din lunga ei carieră cinematografică. În 1981, din nou în dublă calitate de scenarist și regizor, Alexa Visarion ecraniza în termeni extrem de personali nuvelele Moartea înghițitorului de săbii și Revoltă în port de Alexandru Sahia și schița Vine doamna și domnul general de Gheorghe Brăescu. Din acest aparent bizar melanj literar a rezultat o

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
înainte" la aceste modeste considerații despre Alexa Visarion, versuri aparținând sufletului mare și îndumnezeit al lui Nichita Stănescu, ca să mă inspire să pot începe lucrarea... Alexa Visarion (Profesor universitar, doctor în arte, regizor de teatru și film, conducător de doctorate, scenarist, eseist; și aș putea continua: prieten durabil, iubitor de oameni, iubitor de țară, iubitor de familie, coleg și om de cuvânt, iubitor de vin, de femeie și de frumos, iubitor de pace, de tradiție etc.), face parte din "tribul" acelor

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
ne face să includem în acest compartiment estetic: O făclie de Paște, Năpasta, Păcat, La hanul lui Mânjoală, Cănuță, om sucit și multe altele, ca de pildă În vreme de război, nuvela de la care pornește filmul Înainte de tăcere. Alexa Visarion (scenarist și regizor) a avut dreptate să "plece" de la ea. Căci nuvela însăși are un punct de pornire fascinant și foarte caragialean, foarte în acord cu celebrele vorbe: "văd enorm și simt monstruos". Eroul are aici o viață dublă, ba chiar

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
că cinematografia a ignorat multă vreme un adevăr vechi de când lumea: sufletul oricărui film este autorul, emoția actului artistic rezidă din comunicarea directă și misterioasă dintre actor și public, scopul suprem, zeul absolut căruia i se subordonează total, de la pana scenaristului până la foarfeca de montaj, este actorul, purtătorul de cuvânt al ideii. Regizorul este fermentul, catalizatorul. Locul său este în "culise" sub masca discreției și modestiei asumate, un fel de Talleyrand nu mai puțin temut, crud, diplomat, perfid, creierul ce pune

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
interpreta, Dorina Lazăr, face, prin glas, să sune această calmă tensiune este de o mare măiestrie. Vorbele ei curg încet înfrumusețând trăsăturile feței. Acest paroxism reținut, această tensiune care are în spatele ei ani de egală încordare... Autorul filmului, regizorul și scenaristul Alexa Visarion, a înțeles tot atât de bine pe cel de al treilea personaj, pe Ion, nebunul fugit de la ocnă (interpret: Florin Zamfirescu). Acesta e tot atât de cinstit cu el însuși ca și ceilalți doi. El își privește nebunia, ca pe un fapt

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
interesanta cheie expresionistă din Înghițitorul de săbii, Visarion decupează în registru realist o "felie" de viață, decantându-i valorile autentice, iscodindu-i tensiunile dramatice, extrăgându-i o morală și o filozofie. Își alege un aliat remarcabil în persoana dramaturgului (și scenaristului) Radu F. Alexandru, semnatarul unui scenariu încărcat de virtuți potențial dramatice și transparent constructului filmic, notabil prin firescul și inteligența replicilor, punctând situația banală sau înțelepciunea aforistică, relația psihologică sau satira vezicantă. Operând etajarea realității filmice, Visarion construiește sub parterul

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
ca nostalgie a contemplației acțiunii din filmele lui Ozu). (Elena Saulea) Între coconul estetic și cruzimea etică a realității: Luna verde Alexa Visarion aduce în cultura română o multiplicitate tonifiantă și încurajatoare a preocupărilor intelectuale (regizor de teatru și film, scenarist, teoretician al artei, pedagog, manager cultural), dar și o căutare constantă a unității gestului artistic și a coerenței universului imaginar construit cu laborioasă migală. Atașamentul profund față de teatru e cheia de boltă a acestei personalități viguroase și în jurul lui se

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
apropie până spre similitudine cu Golgota pe care a urcat-o acesta în credința că trebuie să dureze cel mai important edificiu dintr-o operă artistică de referință. (Radu F. Alexandru) Răzvan Vasilescu El și Cristina Drăghici Fata Personalitate complexă scenarist, regizor de teatru și film, teoretician și profesor, în tot și în toate eminent Alexa Visarion ne-a oferit (venind personal la Iași în acest scop) cel mai recent film al său, Ana, în mare măsură adevărat corolar al creației

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
I Pe un mal frumos... / Loc de mănăstire / Și de pomenire"; "Nouă meșteri mari / Calfe și zidari, / Cu Manole zece / Care-i și întrece..." La primul nivel de semnificații, filmul are o poveste foarte accesibilă: în vremea dictaturii ceaușiste, un scenarist prezintă spre aprobare, la Consiliul Culturii și Educației Socialiste, un scenariu realizat pe temeiul acestui mit. Nu numai că nu-i este aprobat, dar autorul-scenarist ajunge să fie anchetat de "organe" și condamnat la ani de închisoare spre a i

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
spre a i se șterge de pe creier versurile religioase cu care îi socate din minți pe anchetatori (excepțională ca tensiune dramatică, dar și ca divulgare a metodelor torționare e confruntarea dintre acesta și anchetatori). După trei ani, ieșind din închisoare, scenaristul întîlnește o tînără fostă prostituată în Italia. Împreună cu aceasta și cu un adolescent handicapat, hălăduiește pe drumuri de țară, pe maluri de apă spunîndu-le povestea lui și visul lui de a-și realiza filmul. Umblă toți trei pe biciclete,aleargă

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
spune povestea ei tristă, el și-o spune pe a lui (în flash-uri), numai adolescentul tace. Filmul e însă dincolo de acest nivel de semnificații și e în fond o metaforă realizată cu mijloace poetice de cea mai fină nuanță. Scenaristul care recită mereu versurile legendei se confundă cu de fapt cu Manole ziditorul neîntrecut pe care îl tot evocă. Și evocîndu-l mereu, spre uimirea tinerei (fără nume), care, treptat, începe să-l înțeleagă și să fie fascinată de visul lui

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
care recită mereu versurile legendei se confundă cu de fapt cu Manole ziditorul neîntrecut pe care îl tot evocă. Și evocîndu-l mereu, spre uimirea tinerei (fără nume), care, treptat, începe să-l înțeleagă și să fie fascinată de visul lui, scenaristul zidește biserica visată, o zidește în ființa tinerei necunoscute. Se petrece un proces de creație cu dublu rezultat: creatorul se împlinește pe sine prin atingerea idealului, iar tînăra își redescoperă ființa pură, recunoscîndu-se în substanța ideală a visului creatorului. În

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
într-unul din interviurile lui că visa, în copilărie, să se facă silvicultor sau profesor de poezie. Dacă prima dorință intra în seria firească a proiecțiilor unui copil despre sine, cea de-a doua alegere îl singularizează pe viitorul regizor, scenarist, om de teatru și profesor, care are în spate o carieră internațională incontestabilă. Cel ce visa să devină, profesor de poezie, când alții se văd interpreții unor roluri cu mult mai precise și autoritar-pragmatice, părea să intuiască fară greș faptul

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
ar spune Hans-Georg Gadamer. Ca o poezie, am adăuga, în care sufletul devine work in progress. Alexa Visarion opune expresivitatea artificiului în artă: Expresivitatea artei este o condiție a valorii ei iar artificilalul nu este niciodată expresiv Pentru regizorul și scenaristul Alexa Visarion, relația dintre creația poetică și interpretare, între poezie, jocul actorului și spectacolul pus în scenă este mai strânsă decât ne putem imagina, și mai presus de știintă. Aici Alexa Visarion pare să-și aducă aminte de Paul Valery

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
narcisiste, ca o smerenie și frică a omului în fața definitivului. Alexa Visarion opune certitudinii din actul interpretării autenticitatea de simțire subiectivă, paradoxul. Controlează mimesis-ul prin eliberarea expresiei, prin ducerea stării la paroxism sau înghețarea ei. Lupta lui ca regizor sau scenarist cu capcana mimesis-ului ne trimite frecvent la estetica muzicală din care mimesis-ul este alungat mai mult decât în orice artă. [...] Alexa Visarion ne sugerează un model al regizorului ca profesor de poezie, o formă de teatru pus în scenă prin

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
că trebuie să o împlinim. Trebuie este cuvântul de osândă cu care a fost botezat omul, a spus Büchner, autorul lui Woyzeck. Interviu realizat de Cristina CORCIOVESCU 2014 Călătoria unei obsesii În ultimul său film intitulat Ana (2014), regizorul și scenaristul Alexa Visarion aduce în față povestea unui bărbat în pragul bătrâneții singur și obsedat din tinerețe de ideea realizării unui film inspirat de legenda Meșterului Manole și a unei tinere din Republica Moldova, ajunsă printr-o întâmplare nefericită prostituată. Rezultatul este

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
Nachrichten B.N, Szene Bern Berner Tagblatt, Berna Bogdan Ulmu prof. univ. dr. Călin Căliman critic de film, prof. univ., redactor Contemporanul și Caiete Critice Călin Stănculescu critic de film, redactor al cotidianului Scânteia Tineretului Chris Simion regizor de teatru, scenarist, directoarea Festivalului de Teatru Independent Undercloud Clelia Gambino D'Inzillo, redactor Il Popolo Constantin Chiriac actor, director general al Teatrului Național "Radu Stanca" și al Festivalului Internațional de Teatru SibFest, prof. univ. dr. Constantin Pivniceru prof. univ. dr. Corina Pavel

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
Călian gazetar, redactor șef Făclia Ilie Gheorghe actor Ilinca Florescu ziarist Innokenti Smoktunovski binecunoscut actor de teatru și film Ioan Pop-Curșeu analist si critic de film, lect. univ. dr. Ioana Moldovan teatrolog, dr. în artele spectacolului Ion Băieșu scriitor, dramaturg, scenarist Ion Bogdan Lefter critic literar, scriitor, prof. univ. dr. Ion Calion critic de teatru, redactor Vatra Ion Cocora critic teatral, poet, directorul editurii Palimpsest Ion Cristoiu scriitor, redactor șef Teatrul Ion Parhon critic de teatru, redactor Expres Magazin Ion Ungureanu

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
de teatru, redactor Expres Magazin Ion Ungureanu actor, regizor, fondatorul Teatrului "Luceafărul" din Chișinău, fost Ministru al Culturii în Republica Moldova Irina Budeanu critic de teatru, redactor Azi Irina Coroiu critic de teatru, redactor Revista 22 Iris Spiridon regizor de teatru, scenarist, dr. în artele spectacolului Iulia Popovici critic teatral, redactor Observatorul Cultural Iulian Boldea scriitor, prof. univ. dr., redactor șef Vatra Iulian Georgescu teatrolog, critic teatral, redactor la revista Amfiteatru Iulian Negulescu actor și regizor francez de origine română Jean G.

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
prof. univ. dr., redactor șef Vatra Iulian Georgescu teatrolog, critic teatral, redactor la revista Amfiteatru Iulian Negulescu actor și regizor francez de origine română Jean G. Mileham prof. univ. la UWM Jon Gostin regizor de film Laurențiu Damian regizor și scenarist de film, prof. univ. dr., președintele Uniunii Cineaștilor Leonida Teodorescu dramaturg, dr. în filologie Liviu Ciulei regizor de teatru și film, scenograf, arhitect, actor, directorul Teatrului Bulandra, director artistic al Teatrului Guthrie, prof. univ. în SUA Ludmila Patlanjoglu critic de

[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]