4,646 matches
-
Occident, Îl numim de obicei Reiki Tradițional, venind pe filiera din Usui, Hayashi și Takata pînă la Phyllis Lei Furumoto, nepoata doamnei Takata. Furumoto, Împreună cu un alt Maestru al doamnei Takata, Paul Mitchell, a Înființat „Oficiul Marelui Maestru”, care a schițat ceea ce ei numesc „cele patru aspecte” (practica de vindecare, evoluția personală, disciplina spirituală, ordinea mistică) și cele nouă elemente (tradiția orală, descendența spirituală, istoria, principiile, forma cursurilor, banii, inițierea, simbolurile și tratamentul) ale sistemului Reiki Usui, despre care ei cred
Reiki pentru o viață by Penelope Quest () [Corola-publishinghouse/Science/2150_a_3475]
-
într-un suporter al soției dispărute. Dimpotrivă. Cu fiecare nouă destăinuire, Crystal ne devine tot mai antipatică. Amestecată în lumea drogurilor, victimă a exceselor alcoolice, gata să se lase târâtă în dubioase aventuri erotice, era inevitabil să sfârșească tragic. Portretul schițat de Marlowe, bazat pe relatările soțului, se dovedește cât se poate de precis: ...e tânără, frumoasă, inconștientă și sălbatică. Bea, și când bea face lucruri primejdioase. În relațiile cu bărbații e o fraieră și s-ar putea încurca cu cineva
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
cufundat în tăcere, fie pentru că nu l-a recunoscut, fie pentru că îi era frică, mulțumindu-se să îl privească adânc. Deși toată lumea era convinsă că își trăia ultimele zile în infirmerie, tot timpul cât a stat în cameră nu a schițat nici un gest și nu a vorbit deloc. A murit într-o noapte, la doar câteva zile după sosirea în infirmerie 1, pe 7 iulie 19512. A fost bătut, se pare, pentru că îl avertizase pe un alt deținut cu privire la ceea ce se
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mai multe din lucrările sale: „Fascination de la conscience par le moi” (1957/1982), „La psychanalyse et la structure de la personnalité” (1961/1982), „La conception de l’homme dans l’experience psychanalytique” (1962a/1982). Lagache recunoaște că a reluat o idee schițată de Bibring, dar merge și mai departe, căutând în opera lui Freud elemente care să pledeze în favoarea conceptului de degajare. De pildă, în textul său din 1957, el citează capitolul despre „Stările de dependență ale eului”, în care Freud exprimase
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
unor „mișcări de eliberare a animalelor” și că un raid efectuat în 1987 în campusul Universității California a provocat pagube în valoare de 3,5 milioane de dolari într-un centru veterinar. Se poate chiar și mai rău: dacă putem schița un zâmbet aflând că la Congresul Institutorilor pe tema pedepselor corporale controversa a fost într-atât de vie încât apărătorii non-violenței au ajuns să se ia la bătaie (Sandler, 1985/1989), vom fi de-a dreptul cutremurați citind programul ecologistului
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
analistului îi revine sarcina să funcționeze altfel, adică fără ambiguitate, în numele principiului abstinenței, în așa fel încât să asigure reabilitarea imaginii paterne, grație a ceea ce se poate numi „iluzie proiectată”, anume transferul. Prin însăși diversitatea figurilor pe care le-am schițat rapid și prin complexitatea datorată specificității fiecăreia, proiecția pare să ridice mai multe probleme decât rezolvă efectiv, ceea ce nu o împiedică să fie un mecanism esențial pentru înțelegerea vieții psihice individuale sau colective, normale sau patologice. Istorictc "Istoric" Vocabularul psihanalizei
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
reprezentarea instituției este În general negativă, fiind percepută doar ca mijloc de reciclare a cadrelor Partidului Comunist Român și de legitimare a regimului, aspecte nu neapărat incorecte, dar incomplete și fără valoare de intervenție. În paginile de mai sus am schițat o parte dintre funcțiile Academiei, arătând că simpla lor relaționare cu o instituție care funcționa În comunism nu le face nefolosibile și nerecuperabile În contextul sociopolitic prezent. NICOLETA IONESCU GURĂ Nomenclatura Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român Editura Humanitas, București
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Reporter, prin excelență, al Bucureștiului, B.-F. a străbătut, în egală măsură, România Mare, din Maramureș în Basarabia, de la Porțile de Fier la mare, însoțit de excelentul fotoreporter I. Berman. Anchetează tragediile de la Borșa, devastată de un incendiu suspect, sau schițează, cu o duioșie ironică, scene de gen din viața rituală a evreilor săraci din Sighet. A realizat „fiziologii” provinciale despre Iași, Bârlad, Pașcani, Botoșani, despre micile porturi dunărene - Calafat, Turnu Măgurele -, pustiite de stagnare, sau despre Sulina, „portul broaștelor”. A
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
Scrise după 1960 și rămase în pagini de revistă, ca și alte proze, Huhurezii și Toporișca se conformează canonului epocii, idealizând „colectivizarea”. Țăranii au însă nume de o savoare frustă, gesturile lor sunt nuanțat surprinse, iar lexicul e mustos. Răzgândire schițează cu umor portretul unui suplinitor improvizat, iar Din zile de august sugerează bine panica, incertitudinile și suferințele unei familii țărănești în vara anului 1944. SCRIERI: Demonul, Bolgrad, 1936. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 138; Cezar V. Bahrian, Redescoperirea valorilor, CNT, 1987
BUJOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
este pusă în scenă în 1939, la Teatrul Național din Cluj. La revista „Dacia” (1941-1942), scoasă împreună cu Octavian C. Tăslăoanu și Emil Giurgiuca, într-o suită de eseuri (Românii, poporul tradiției imperiale, Legea românească, Basarabii, sensul unor mari tradiții ș.a.), schițează o viziune extatică asupra istoriei și spiritualității românești. Tot la „Dacia”, începe o polemică acerbă cu Lucian Blaga, căruia îi contestă apoi, în „Timpul” și „Sfarmă-Piatră”, prioritatea ideilor din Spațiul mioritic. În broșura Cazul Blaga (1941), aprigul polemist va strânge
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
Ulise). Autorul distingea metafora „plasticizantă” de cea „revelatoare”, căreia avea să-i acorde preferință. Aceasta din urmă implică - după el - un sâmbure „mitic”, o frântură de „poveste”, fiindcă e rodul unei crize gnoseologice și nu o poate aminti, fără a schița o narație a ei. Lirica lui B. conține, drept urmare, întotdeauna, ecouri epice îndepărtate, istorisește experiențe existențiale, sub formă de „basm” sau parabolă, lăsând dicțiunii principala funcție metaforică și reducând la minimum descripția. Din cauză că utilizează copios zăcăminte imaginative folclorice, credințe obscure
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
critic vor fi reluate și dezvoltate în revista „Falanga”. Colaboratorii sunt, în majoritate, cei de la „Convorbiri critice”. Semnează versuri D. Nanu, Cincinat Pavelescu, Ion Minulescu, Donar Munteanu, Al. T. Stamatiad, Radu D. Rosetti, G. Tutoveanu, iar proză, I. A. Bassarabescu (schița Noi și vechi). Ilarie Chendi scrie articolul Doi dispăruți: Iuliu Cezar Săvescu și Ștefan Petică, Ion Dragoslav publică un fragment autobiografic, iar E. Lovinescu, sceneta Doi prieteni. Calendarul mai include note biografice, precum și texte aparținând scriitorilor Corneliu Moldovanu, G. Orleanu
CALENDAR LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286015_a_287344]
-
învins/când chiar și-atunci ești viață și chemare/ca un gornist căzut ce, mai aprins/atacu-l cântă-n ultima-i suflare» (...). În poezia 1 Mai la Belgrad, de pildă, Mihu Dragomir folosește într-un mod original procedeul antitezei. Poetul schițează în ultimele strofe un aspect al Belgradului de astăzi (...). La cârma țării curățate de fasciștii vechi s-au cocoțat noii fasciști, în frunte cu călăul Tito. De aceea... «ca și atunci, răsună apăsat,/porunca morții de la Iuda-Tito» (...). Când - în strofa
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
domeniul reportajului literar. De la ei trebuie să învețe tinerii scriitori-reporteri”. SĂMÂNȚĂ ȘI ROD Iată-ne ajunși la sfârșitul anului de grație 1953. Nouă ani de remodelare structurală, fundamentală a culturii și literaturii românești, proces pe care am încercat să-l schițăm cronologic, în ordinea săvârșirii și desăvârșirii lui, întâi în cartea Trădarea intelectualilor (1944-1947) apoi în Reeducare și prigoană (1947-1948) apoi în cele două volume din Literatură în totalitarism. Nouă ani în care s-a plivit vârtos spațiul nostru spiritual, felurit
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
la gimnaziul din localitate. Vlahuță a publicat în A. din primul număr, când îi apar articolele Banul și Paralela. Tot aici, el tipărește poezii, proză satirică, articole politice și câteva dintre poeziile care îi apăruseră mai înainte în „Convorbiri literare”. Schița Un Fănuță, portret realizat în trăsături realiste, ironice, îl face pe Vlahuță eroul unui conflict de presă. Un an mai târziu, după apariția poeziei Scrisoarea unui bătrân, un nou conflict izbucnește. De data aceasta, cel vizat era unul dintre șefii
ARMONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285456_a_286785]
-
pentru exactitate și veridic, prezentă în descrierea tăbăcăriei din Diplomatul, tăbăcarul și actrița sau a minei din Viermii pământului, se află și într-o nuvelă ca Uzina, unde intriga erotică este doar un pretext. Un personaj care stăruie în memorie, schițat în linii subtile, cu profunzime și înțelegere, este Nathan, croitorul aflat în pragul declasării, din nuvela cu același nume. Proza este una de sondaj psihologic și de descriere a neobișnuitului. Ca și în romane, dar cu un simț al măsurii
ARDELEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285430_a_286759]
-
o perspectivă holistă asupra conținutului; b) amintirile din prima copilărie ca o cheie de interpretare holistă a conținutului. Lectura unei povești a vieții dintr-o perspectivă holistă asupra conținutului Amia Lieblich Parcurgând întreaga lor poveste (paginile 30-60), am încercat să schițăm o imagine de ansamblu a Sarei și a lui David, așa cum aceștia ni s-au prezentat în cadrul interviurilor. Aceasta va fi prezentată integral pentru cazul Sarei și pe scurt pentru cazul lui David. Procesul de lectură a conținutului într-o
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
metodei în lectura poveștii vieții Sarei și a celei a lui David. Impresia generală și focarele de semnificație esențiale din povestea vieții lui David Fără să intru atât de mult în detalii cum am făcut-o în cazul Sarei, voi schița câteva dintre cele mai importante aspecte ale narațiunii puse la dispoziție de David. Cititorul ar putea, la acest moment, să se oprească din lectura cărții noastre și să-și noteze impresiile privind narațiunea lui David mai înainte de a parcurge ceea ce
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
amintire a lui Jacob ca o a doua demonstrație pentru secțiunea de față fiindcă este o amintire care apare prima în text, nu și din punct de vedere cronologic. Ca și celorlați intervievați, lui Jacob i s-a cerut să schițeze etapele vieții sale. În timp ce făcea acest lucru, i-a povestit intervievatoarei următorul episod (de când avea 17 ani), care, nu este o amintire din prima copilărie, ci primul lucru pe care vrea să-l povestească: Când eram în clasa a XI
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
definit, o serie de evenimente care progresează către acest obiectiv și relații secvențiale și de cauzalitate între evenimente (Bruner, 1991). Cercetarea narativă a autobiografiilor sugerează că bărbații construiesc narațiuni într-o manieră diferită față de femei. Bărbații au tendința de a schița intrigi bine definite, ce se conformează definiției „poveștii bune” (Bruner, 1991), în vreme ce femeile tind să „devieze” de la normele literare și să construiască narațiuni pe mai multe dimensiuni (vezi Gergen, 1992). Cercetările întreprinse asupra unor astfel de narațiuni scrise nu au
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
prin interviuri cu oameni „obișnuiți”. Acest lucru se va realiza prin compararea structurilor narative ale poveștilor spuse de bărbații și femeile din eșantionul nostru. Analiza structurii: analiza narațiunii ca întreg Obiectivul acestei abordări a analizei narative este acela de a schița un traseu tipic al vieții sau o structură specifică pentru fiecare gen. Metoda presupune lectura atentă a poveștii, dar cere în plus, ca specialistul să aibă în vedere schița etapelor realizată de intervievat. Prima fază a analizei este identificarei axei
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
comparații între mai multe grupe; b) comparată cu exemplul de mai sus, analiza prezentă este mai degrabă impresionistă și interpretativă decât cantitativă. Pentru a vă face mai clară întrebarea de cercetare care a dus la această analiză, este necesar să schițez o introducere. Toți participanții la cercetarea noastră aparțin unui subgrup israelian extrem de mobil din punct de vedere socio cultural (vezi pp. 21-24 pentru o descriere a eșantionului nostru). Aproape toți s-au născut în familii de imigranți din țări musulmane
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
cărui melodie nu avea nimic agresiv. Era o adiere de note ostenite, care aluneca uneori, ca pe o lamă de ras, la marginea unei căderi, a unui țipăt, a unui suspin, revenind apoi spre o respirație ritmică și profundă care schița, în beznă, sfârșitul unei lupte, osteneala unui bărbat în seara unei bătălii pierdute... Melodia s-a oprit brusc, dar noi am continuat să mai auzim o vreme cadența ei tăcută. Noaptea, ți-am vorbit despre ultima mea întâlnire cu Sașa
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
germano-franceză vezi volumele mele Victor Neumann Ideologie și Fantasmagorie (Polirom, Iași 2001), Neam, Popor sau Națiune ed. a II-a, (Curtea Veche, București, 2005), precum și volumul aflat în pregătire la Editura Polirom, Originile intelectuale ale României moderne. Leo Frobenius, Paideuma. Schiță a unei filosofii a culturii, traducere de Ion Roman, prefață de Ion Frunzetti, Editura Meridian, București, 1985, p. 147. Ernst Robert Curtius, Liberatura europeană și Evul Mediu latin, în românește de Adolf Armbruster, cu o introducere de Alexandru Duțu, Univers
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
române, ediție nouă cu adăugiri și precizări, Editura Științifică Enciclopedică, București, 1984, p. 136. Vezi I. Dumitriu-Snagov op. cit., pp. 83-89, copia legalizată de pe actul de recunoaștere a suzeranității față de Roma. David Prodan, op. cit., p. 150. Paul Cornea, „Romantismul sud-est european. Schiță de caracterizare zonală”, în Regula jocului, ed. cit., p. 199. Cornelia Papacostea-Danielopolu, Lidia Demény, Carte și tipar în societatea românească și sud-est europeană (secolele XVII-XIX), Editura Eminescu București, 1985, pp. 65-66. O carte cu numeroase informații privind numele studenților transilvăneni
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]