4,338 matches
-
aparte , complex și de aceea s-a găsit că este cel mai bine să fie tratate într-uhn capitol legat de formele poliedrice complexe ale cristalelor. a. Druze și geode Pe pereții cavităților create prin dizolvare , fisurare , sau alte cauze , în interiorul scoarței pământului, se formează adesea asociații de cristale bine dezvoltate, individualizate și uneori dispuse regulat , care constituie druzele și geodele. Aceste cavități pot avea dimensiuni foarte variate: de la mărime aporilor până la mărimea unor adevărate grote. Și cristalele care le căptușesc pot
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
masaj cardiac în opririle accidentale ale respirației dar cu hemodinamica circulatorie păstrată. Nu există însă masaj cardiac fără respirație artificială, deoarece odată cu stopul cardiac se oprește rapid și respirația. Scopul prim și final al resuscitării cardio-respiratorii urmărește oxigenarea suficientă a scoarței cerebrale deoarece în caz contrar, se produc leziuni distructive, ireversibile la acest nivel. • Metodele de resuscitare cardio-respiratorii sunt aplicate în prezent în lumea întreagă. Caracteristica esențială a metodelor care au cucerit fulgerător lumea medicală, constă în faptul că nu necesită
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
cerebrale. Scopul măsurilor de resuscitare cardio-respiratorie (CPR) este de a furniza, în timp cât mai rapid, sânge oxigenat cordului (prin arterele coronare) și creierului (prin arterele carotide), până la restabilirea activității circulatorii și respira- torii. Deoarece timpul de supraviețuire a funcțiilor scoarței cerebrale este extrem de limitat, recent a fost introdus termenul de "Resuscitare cardio-pulmonară-cerebrală - CPCR". După stopul cardiac, respirația se oprește imediat în 20-30 secunde. Dacă reanimarea respiratorie se poate face singură, neînsoțită de reanimare cardiacă, reanimarea cardiacă nu se concepe fără
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
se poate începe, cu șanse de supraviețuire , masajul cardiac și reanimarea complexă. Hipoxia cerebrală prelungită peste intervalul de timp menționat determină leziuni grave , ireversibile la nivelul celulei nervoase superioare , motiv pentru care scopul principal al reanimării este reoxigenarea imediată a scoarței cerebrale. Moartea clinică permite puține secunde pentru o resuscitare salvatoare, de aceea recunoașterea semnelor premonitorii este esențială : pierderea brusca a stării de conștiență • instalare rapidă a palorii, dar cel mai frecvent a cianozei generalizate • stop respirator • uneori convulsii generalizate • dispar
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
carotidă, iar semnele lipsei de oxigen se agravează, este vorba de un stop cardiac în sistolă, imposibil de reanimat. Măsurile de reanimarea sunt mult mai complexe, ele urmărind de fapt resuscitarea cardiacă + respiratorie + cerebrală. Refacerea integrală a activității și funcțiilor scoarței cerebrale constituie obiectivul final al resuscitării. Dacă sub reanimare cardio-respiratorie pupilele se micșorează, reacționează la lumină, apar schițe de respirație proprie spontană, se continuă manevrele de resuscitare până la spitalul cel mai apropiat. Terapia intensivă a stărilor patologice post stop cardio-respirator
Actualitati privind riscul urgentelor medicale in cabinetul de medicina dentara by ALEXANDRU BUCUR, MARIA VORONEANU, CARMEN VICOL, DINESCU NEDIM NICOLAE () [Corola-publishinghouse/Science/83704_a_85029]
-
de albine. -apare doar la insecte-, exclus la patogeni!!! Selectivitatea ecologică se evidențiază tot la produsele aplicate pentru combaterea insectelor, ținând cont de diferențele dintre ciclurile de dezvoltare a dăunătorilor și a insectelor utile sau de locul de iernare (în scoarța pomilor, ceea ce necesită tratamente de iarnă sau în lizierele pădurilor pentru ploșnițele cerealelor primăvara devreme. 4.4. Caracteristicile pricipalelor grupe de fungicide 4.4.1. Fungicide anorganice Sulful și compușii săi. Sulful se prezintă în diferite stări alotropice (sub formă
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
soiurile de măr Jonathan, Golden delicious, Malus platycarpa și Malus lawsoniana. După 6-8 săptămâni indicatorul altoit pe lemn provenit de la pomi bolnavi, manifestă simptomele caracteristice virusului prezent. - testarea de bază se execută cu indicatori cultivați în câmp, folosind grefarea de scoarță, ocularea simplă sau dublă. Scopul testării de bază este, identificarea tuturor virusurilor ce infectează specia respectivă. Testarea de bază începe în perioada altoirii din toamnă și durează 3-5 ani. Indicatorii necesari diagnosticării virusurilor cunoscute în Europa la măr, pe lângă cei
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
ramurilor cu simptome de atac (Phomopsis, Eutypa, Uncinula, Agrobacterium), a frunzelor uscate ți arderea lor. Tăierile în perioada de repaos se vor efectua în zile fără precipitații și de preferat, înainte de luna martie, când crește pericolul infectării cu paraziții de scoarță și lemn. Secțiunile cu diametru mare se vor badijona sau după tăieri se va aplica un tratament pentru protejarea rănilor. Lucrările în verde (legatul, cârnitul, ciupitul) contribuie la reducerea condițiilor favorabile producerii atacului unor agenți patogeni (Plasmopara, Uncinula, Botrytis). În
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
știut de el și virtuțile al ductului grafic. O lecție la care a ajuns implicit Ionici a fost aceea a elocventei ritmului obținut prin suprafețele compacte de lucrătură în peniță, alternate de suprafețe neatinse. Cu ele evocă pregnant țesături și scoarțe așezate pe culme, blide și ștergare, vatra ce-i adună pe oameni in jur, în șezători, în datini, tot ce înseamnă pentru Ionici, sublimat, adevărul despre Oaș.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 91) Istrate
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Muzeului Județean de Artă, Argeș, Pitești; El nu putea să se îndrepte către modelele picturii „de muzeu”, ale cărei secrete n-avea cum să le cunoască, prin urmare compune în registre și ilustrează din memorie orice, întocmai ca țesătoarele de scoarță. Procesul nu este însă deliberat, s-ar ghici un astfel de demers din acordurile cromatice, acum necăutate, sau din rigorile grafiei. Stilul său s-a dovedit susceptibil de progres chiar și la o vârstă înaintată, dovadă excelenta pânză intitulată Trecerea
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 36, 37; Albumul L’art naïf de Natalia Brodskaya, Ed. Parkstone, New York, 2000, pag. 157; Die Naïve Kunst Rumäniens - Herbert Wiesner, Ed. Ansid, Târgu-Mureș, 2002, pag. 12, 13, 222. „Ca și autoarele de scoarțe ale satului copilăriei sale, Elisabeta Ștefăniță nu știe să deseneze sau să picteze. Îndemânarea cusăturii cu acul a condus-o însă spre acest gen de artă in care scenele sunt povestite cu ață colorată de la un capăt la altul al
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
spațio-temporală, influențând puternic alte componente naturale și diversificând resursele menționate. Pentru dinamica geosistemului, în ansamblul său, sunt importante și unele procese care își au originea în partea profundă a litosferei, așa cum sunt magmatismul și seismicitatea. Acestea pot modifica atât structura scoarței terestre, cât și aspectul reliefului, climatul, învelișul biotic ș.a. c) Aerul (atmosfera). Învelișul de aer este o componentă esențială, alături de apă, pentru apariția și evoluția vieții pe Terra, apa contribuind, la rândul ei, la definitivarea actualei compoziții chimice a atmosferei
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Față de ritmurile lente, specifice în general componentelor abiotice, aerul, vremea și în ultimele decenii chiar clima, prezintă o dinamică extrem de rapidă, la care activitățile umane au o contribuție însemnată. d) Apa (hidrosfera). Învelișul de apă s-a format prin interacțiunea scoarței terestre cu atmosfera și radiația cosmică, fiind prezent, în toate cele trei stări fizice, în tot geosistemul. Pentru acesta apa constituie componenta care permite, sau cel puțin favorizează, desfășurarea unor reacții chimice, fizice și biologice care stau la baza existenței
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de viață, este esențială, atât în sine cât și prin potențialul său energetic, pentru foarte multe activități umane. În același timp, este extrem de sensibilă la influențe antropice. e) Relieful. Sub impulsul unor factori genetici interni (legați de structura și dinamica scoarței terestre) și externi (în relație cu climatul, apele și viețuitoarele), pe suportul constituit de scoarța terestră se formează relieful, componentă derivată în sistemul abiotic. Caracteristicile reliefului: altitudinea, înclinarea, fragmentarea, expoziția versanților determină etajarea unor componente climatice, hidrologice, de vegetație și
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
multe activități umane. În același timp, este extrem de sensibilă la influențe antropice. e) Relieful. Sub impulsul unor factori genetici interni (legați de structura și dinamica scoarței terestre) și externi (în relație cu climatul, apele și viețuitoarele), pe suportul constituit de scoarța terestră se formează relieful, componentă derivată în sistemul abiotic. Caracteristicile reliefului: altitudinea, înclinarea, fragmentarea, expoziția versanților determină etajarea unor componente climatice, hidrologice, de vegetație și soluri. Aceasta se repercutează asupra prezenței stabile și asupra activităților diversificate ale omului. Astfel, pentru
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
litorale ș.a.). La rândul său omul poate modifica relieful preexistent, creînd forme noi. f) Solul. Ca și relieful, solul este o componentă derivată în sistemul abiotic, dar geneza sa completă nu se poate realiza decât prin coparticiparea unor componente abiotice (scoarță de alterare, apă, aer, relief) și biotice (diferite forme de viață ca și resturi organice). În felul acesta, ca poziție în geosistem el este concomitent o componentă de tranziție între cele două sisteme naturale. Variabilitatea spațială a complexului de factori
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
a format astfel o nouă componentă, aceea biotică (plantele și animalele), adaptată la condițiile impuse de mediul abiotic. Această adaptare a permis dispersia vieții sub diverse forme în toate regiunile Pămîntului, atât în apă cât și în aer sau în scoarța terestră. Cea mai mare parte a acestei noi forme de manifestare a materiei s-a localizat pe suportul scoarței terestre sub forma asociațiilor vegetale și animale. În cursul adaptării au fost parcurse mai multe etape, impuse de faptul că mediul
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
adaptare a permis dispersia vieții sub diverse forme în toate regiunile Pămîntului, atât în apă cât și în aer sau în scoarța terestră. Cea mai mare parte a acestei noi forme de manifestare a materiei s-a localizat pe suportul scoarței terestre sub forma asociațiilor vegetale și animale. În cursul adaptării au fost parcurse mai multe etape, impuse de faptul că mediul abiotic însuși a suferit transformări importante de-a lungul erelor geologice. Acestea au oferit formelor de viață ambianțe climatice
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
geologice. Acestea au oferit formelor de viață ambianțe climatice, hidrologice și de relief diferite. Primele forme de viață, foarte simple, încă slab diferențiate între tipul vegetal și cel animal s-au mai păstrat până astăzi doar în unele roci ale scoarței. Treptat, în timp îndelungat s-au conturat clar forme vegetale mereu mai evoluate, bazate pe fotosinteză. Acestea au constituit formațiuni vegetale, a căror dezvoltare a început din Paleozoic. Manifestarea sub formă vegetală a materiei a introdus în mediul abiotic în
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
De asemenea, în concordanță cu diversificarea mediului de viață s-au format și specii noi, mai evoluate, cu o capacitate mai mare de adaptare (păsări, mamifere) și cu posibilități mai mari de răspândire. Începând din aceleași ere geologice vechi, tectonica scoarței terestre s-a manifestat și ea destul de variabil, creând în timp scoarța terestră. Pentru geosistemul de azi, au avut o importanță deosebită orogenezele din Neozoic, manifestate prin fenomene importante de cutare, înălțare, prăbușire și vulcanism, care au creat sistemele montane
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
și specii noi, mai evoluate, cu o capacitate mai mare de adaptare (păsări, mamifere) și cu posibilități mai mari de răspândire. Începând din aceleași ere geologice vechi, tectonica scoarței terestre s-a manifestat și ea destul de variabil, creând în timp scoarța terestră. Pentru geosistemul de azi, au avut o importanță deosebită orogenezele din Neozoic, manifestate prin fenomene importante de cutare, înălțare, prăbușire și vulcanism, care au creat sistemele montane cele mai însemnate ale continentelor (lanțul alpino-carpato-himalayan, cordiliera andină ș.a.). La fel de importante
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
Aceste disfuncții se manifestă ca procese naturale de eliberare a unor mari cantități de energie telurică, în episoade de durată variabilă, urmate frecvent de replici, la anumite intervale de timp : a) magmatismul modifică structura internă a litosferei (în special a scoarței Pământului) și se manifestă la suprafață prin vulcanism. Efectele fenomenelor vulcanice sunt resimțite diferit dar în întregul geosistem, generând roci, structuri geologice și acvifere subterane noi, zăcăminte minerale diverse și forme de relief specifice unor tipuri foarte diferite de manifestare
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
în situația în care rezervele existente sunt considerate suficiente, distribuția lor naturală inegală, diferențele de rentabilitate a exploatărilor, mecanismele economico-financiare care intervin în valorificarea lor, pot crea situații dificile, uneori cu aspect de criză. În alte cazuri, distribuția naturală în scoarță a unor zăcăminte și concentrațiile specifice ale unor elemente și combinații chimice utile nu oferă decât un potențial exploatabil redus. Mai mult, actuala structură a producției și a consumului, orientată excesiv asupra unora dintre aceste materii prime, explică faptul că
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă () [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
care se pare că se orientează după steaua polară, așa cum albinele se orientează după soare pentru a putea aprecia unghiul de zbor. Se vorbește, uneori, chiar de Însușirea câinelui de a presimți unele evenimente ce urmează să se producă În scoarța pământului. De exemplu, se spune că au posibilitatea de a presimți producerea unui cutremur, prin aceea că, cu puțin timp Înainte de declanșarea lui Încep să se agite și chiar să urle ca lupii. În realitate, În acest caz, lucrurile se
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
de a presimți producerea unui cutremur, prin aceea că, cu puțin timp Înainte de declanșarea lui Încep să se agite și chiar să urle ca lupii. În realitate, În acest caz, lucrurile se petrec altfel. Înainte de Începerea cutremurului perceput de om, scoarța pământului În mișcare emite unele vibrații, care de fapt nu sunt decât ultrasunete pe care, după cum s-a mai spus, numai urechea câinelui le poate percepe. Din păcate, câinele-lup sesizează ultrasunetele numai cu câteva secunde Înaintea producerii cutremurului, când, practic
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]