4,125 matches
-
primul moment, el va abandona rapid lectura, va trece fără ezitare la alt articol. Regula este aceeași, inflexibilă și neiertătoare: atenția lectorului se consumă în primele 30 de cuvinte. Ajungem, astfel, într-un punct extrem de sensibil și de dificil al scriiturii de presă. Este vorba despre început. Teroarea oricărui ziarist (fie el și cu mare experiență) o reprezintă prima frază. Complexul începutului nu ocolește pe nimeni. Nu e un moft, ci o necesitate impusă de realitatea textului. Prima frază (mai ales
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Se întâmplă adesea ca totul să pornească de la o documentare insuficientă. În acest caz, există două soluții simple: să reluăm documentarea (să o completăm telefonic) sau să perseverăm la masa de scris, în speranța că vom suplini informația lacunară prin scriitură, prin modificarea unghiului de atac etc. Dacă, în ciuda eforturilor, rezultatul nu vă satisface, amânați articolul pentru a doua zi. Noaptea este un sfetnic bun. În somn, subconștientul lucrează, cu condiția să te culci cu gândul la ce ai de scris
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
paragraf sinteză; 2. final umoristic; 3. circular; 4. interpelare; 5. deschis; 6. paradox. 4.3. Structura textului de presă Diversitatea genurilor publicistice, avalanșa necontenită de noutăți și schimbări (unele aproape insesizabile pentru cititor) îngreunează orice abordare clară și coerentă a scriiturii de presă. Chiar și în aceste condiții, tânărul ziarist simte nevoia unei înțelegeri minime a mecanismelor constitutive ale unui articol. Greșesc cei care spun: „Scriu așa cum îmi vine. Dacă mă gândesc prea mult la teorie, îmi pierd prospețimea”. Mizând exclusiv
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
intrinseci textului jurnalistic. Mijloace și tehnici de acroșaj Orice articol are propriile elemente de acroșaj, de atragere a atenției cititorului: de la titlu, chapeau și gestionarea paragrafelor, până la poziționarea în pagină, încadrările în chenar, ilustrație. Toate aceste elemente (intrinseci și extrinseci scriiturii) urmăresc același lucru: facilitarea lecturii, atenționarea cititorului, ierarhizarea și valorizarea informației. Prin felul în care este gestionată prima pagină (dar și restul), ziarul formează în ansamblul său un text integrator, care strigă, cerșește atenție, impune, te trage de mânecă. Fără
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
fi o reunire indigestă de texte. Francezii numesc toate elementele de acroșaj cu un cuvânt: la titraille. El reunește întregul eșafodaj de subliniere a unui text: titluri de rubrică, titlu, subtitlu, supratitlu, intertitlu, chapeau (tratat de noi în capitolul destinat scriiturii, din moment ce se adresează nivelului al doilea de lectură). Să nu exagerăm și să nu tabuizăm aceste elemente, așa cum fac unele ziare de scandal, care mizează totul pe titluri, neglijând cu totul conținutul articolelor. În lumea tot mai expansivă a publicității
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
următoarea butadă: „Un anunț bun este adesea făcut dintr-un titlu, o imagine și un text. Este exact aceeași rețetă pentru un anunț prost întocmit”. 5.1.1. Chapeau-ul Alături de titlu, chapeau-ul pare a fi cel mai jurnalistic element de scriitură. Prin el, rezumăm și atragem atenția cititorului asupra a ceea ce noi (sau redacția) considerăm a fi mai important. Scris în mai multe feluri (chapo, șapou) și, obligatoriu, cu un alt caracter de literă (italice, de pildă), chapeau-ul este un text
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
legătură. „Textul nu mai urmărește identificarea imaginii, ci interpretarea. El împiedică dezvoltarea sensurilor conotate, orientează cititorul spre semnificațiile posibile ale imaginii, îl determină să abandoneze unele semnificații și să rețină altele”. (R. Barthes, 1964, p. 32) Partea a II-a SCRIITURA ÎN MIȘCARE - GENURILE JURNALISTICE Putem lua în posesie lumea în care trăim prin două operațiuni pretins distincte: povestind-o sau comentând-o. Pentru a comunica, folosim, prin urmare, două tipuri de discurs și două abordări diferite: a informa și a
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
presupune obligatoriu rescrierea știrilor adiționate; dimensiunea variază între 20 și 100 de rânduri. Dacă subiectul impune o dezvoltare mai amplă, indicată ar fi redactarea mai multor articole, cu unghiuri de abordare cumva diferite; o importantă și imperativă cerință este omogenitatea scriiturii. La asta se adaugă ierarhizarea corectă a informației, citarea fidelă și abilitatea de a învecina informații diverse, uneori contradictorii; necesită atenție la elementele de legătură și la păstrarea tonului neutru. Alte riscuri: se poate confunda cu fileul, dar este un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
timp și spațiu; un exemplu ar fi consecințele asasinării prințului austriac la 28 iunie 1914, care a declanșat primul război mondial), la gradul de interes (interesul uman și distanța psihologică). Structura știrii Fără a insista prea mult asupra elementelor de scriitură, trebuie să remarcăm că, în știre, regăsim toate exigențele și marotele discursului jurnalistic: obiectivitate, claritate, simplitate, concizie, onestitate, adevăr, precizie, noutate, interes uman. Pentru a fi simplu și concis, trebuie întâi de toate să fii riguros. În știre, această rigoare
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
subiect aparent condamnat la banalitate. E suficient să vizualizezi stația de metrou ca un oraș în adâncul altui oraș (cu străzi, magazine, restaurante, post de poliție etc). Noutatea și interesul subiectului vin tocmai dintr-o abordare îndrăzneață. Talentul și calitatea scriiturii vor aduce completări. Ziarele cotidiene par a nu încuraja acest tip de reportaj decât ocazional: prima zi de iarnă sau de primăvară, vizita președintelui american Bill Clinton, o sărbătoare mai mult sau mai puțin vetustă (1 Mai, de pildă) etc.
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
li se scurgea noroiul fleșcăit. Zile și nopți au ars rafinăriile. (G. Bogza, 1968, p. 50) Reportajul de fapt divers Nelegat strict de actualitate, faptul divers desemnează o întâmplare ciudată, uimitoare. (5) De dimensiuni medii (2-3 file), textul impune o scriitură alertă, nu neapărat senzaționalistă, dar cu elemente de suspans. Nu există fapt divers fără uimire, fără degradarea normalului. Un om care fură mașini reprezintă un fapt relativ banal. Perspectiva se schimbă dacă aflăm că hoțul s-a prezentat la Poliție
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
care le vom prezenta în cele ce urmează. Ancheta de actualitate Cum lesne se poate deduce, această anchetă stă sub semnul inconfundabil al evenimentului, fiind caracteristic cotidienelor naționale. În principiu, ancheta de actualitate nu ridică prea multe probleme - nici de scriitură, nici de documentare. Importantă este rapiditatea cu care se mișcă ziaristul. Stilul alert va completa fotogramele de moment ale evenimentului, din care nu au voie să lipsească actorii principali sau opiniile contradictorii asupra cauzelor. Este suficient să ne gândim la
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
redacție strigând din ușă: „Șefu’, am un subiect trăsnet” pare din capul locului suspect. La o analiză mai atentă, se va dovedi că, în afara unei informații îndoielnice, de culoar, ancheta anunțată nu e decât un simplu foc de paie. Ca scriitură, ancheta permite o largă paletă de procedee. Contează efectul, și mai puțin mijloacele prin care îl obținem: reportaj, interviu, portret, narațiune. Michel Voirol (1992, pp 58-60) simplifică mult lucrurile, afirmând că... ...ancheta începe din clipa în care ziaristul caută răspuns
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
incapabilă să țină ritmul cu audiovizualul. Crește în schimb ponderea presei regionale și locale, așa cum crește ca importanță presa specializată: feminină, tematică, de tip magazin. Nu peste mult timp, presa on-line va căpăta dimensiuni inimaginabile, dezvoltând un alt tip de scriitură jurnalistică, o altă etică și alte strategii de persuasiune. Antagonismul între comunicare și informare se va adânci fără doar și poate. Nu întâmplător, săptămânalul britanic The Economist arăta că, numai la nivelul anului 1989, întreprinderile europene au cheltuit pentru comunicările
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
jurnalistic Atacul Finalul Planul Gestionarea paragrafului Unghiul de abordare Citatul Stil direct, stil indirect Reguli de construcție Conectori Discursul jurnalistic Elemente intrinseci textului jurnalistic Chapeau Titlu Subtitlu Elemente extrinseci textului jurnalistic Rigori de tehnoredactare Iliustrația Legenda PARTEA A II-A. SCRIITURA IN MISCARE. Genuri jurnalistice Genuri de informare Știrea Faptul divers Relatarea Reportajul Portretul Interviul Ancheta Presa astăzi Ești ceea ce scrii Clauza de conștință Bibliografie FILENAME \p D:\Carti operare\Tehnici de redactare in presa scrisa\Tehnici de redactare in presa
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
comunică, se stimulează și se întrețin reciproc. Virtualizarea este generată de însăși puterea structurantă și forța imaginativă a gândirii și limbajului. Prin limbajul oral sau scris se depășește datul concret, pentru a-l manevra dincolo de circumstanțele lui de emergență. Prin scriitură se realizează o virtualizare a memoriei, o prelungire a unor date dincolo de realitățile imediate de care erau intrinsec legate. În timp, omul a inventat destule tehnici de potențare a informației. Levy (1995, p. 71) conchide: Limbajele omului virtualizează timpul real
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
cadrul acesta se convertește într-un detonator al unei noi ere a învățării și formării. Această eră, departe de a da la o parte funcțiile superioare ale gândirii, le antrenează, le specifică, le subtilizează. Construită și legată intrinsec cândva de scriitură, gândirea se va lăsa condusă de incitări semio-tehnice mult mai complexe. Multimodalitatea prezentării cunoașterii, conectivitatea operativă, hipertextualitatea și glisajul necontenit spre ramificații multiple dau o nouă șansă spiritului uman, cu condiția să fie pregătit progresiv cu această noutate. Asaltat dintr-
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
iremediabil în negura timpului și istoriei. Le întâmpinăm cu instrumentele noastre culturale, le decontextualizăm (uneori le distrugem!), racordându-le la modurile simbolice contemporane, ce funcționează la un moment dat. Un mesaj în afara contextului nu poate exista decât începând cu invenția scriiturii. Această punere a unei idei în afara contextului constituie începutul (nu și sfârșitul!) conceptului și al ideii de universalitate. În cazul universalului clădit pe scriitură, ceea ce se caută să se mențină neschimbat este sensul, indiferent de modificările contextului. Abordările hermeneutice tocmai
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
funcționează la un moment dat. Un mesaj în afara contextului nu poate exista decât începând cu invenția scriiturii. Această punere a unei idei în afara contextului constituie începutul (nu și sfârșitul!) conceptului și al ideii de universalitate. În cazul universalului clădit pe scriitură, ceea ce se caută să se mențină neschimbat este sensul, indiferent de modificările contextului. Abordările hermeneutice tocmai acest lucru îl fac (uneori, reînviind și contextul originar). Cu ajutorul acestor interpretări, se încearcă să se edifice un adevăr decontextualizat (Levy, 2005). Acesta este
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
optimistă și cumulativă privind aportul unei tehnologii ce apare la un moment dat pe scena socio-culturală. Nici o nouă tehnică nu le înlocuiește pe cele vechi, ele coființând sau interferându-se reciproc (prin apariția internetului, nu a dispărut cartea sau ziarul!). Scriitura nu a distrus oralitatea, după cum telefonul nu a făcut dispărută scrisoarea. Fiecare tehnologie dilată și nuanțează ecosistemul social, relațional, formativ. Nimic nu se pierde, ci totul se filtrează, se reașează, chiar dacă în proporții și poziționări diferite. De pildă, transpuse în
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de stil și de perspectivă prezentă deja În actul traducerii celor șaptezeci ? CB: Traducerea stilului e cea mai dificilă problemă. Uite, ajunge să luăm din raftul unei biblioteci românești un roman de Balzac și unul de Flaubert. În franceză, Între scriitura celor doi autori există o deosebire netă, care-ți sare pur și simplu În ochi. Foarte puține din traducerile românești redau Însă această deosebire, conaturală, aș spune. În românește, Balzac sună aproape ca Flaubert și invers. Din vina traducătorilor, În
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
imagini disparate, funcționând în gol, până la pierderea identității, a oricărui sens. În Vizuina luminată (proză publicată postum în volumul din 1971), se revine la relatarea directă, dar pe un ton sensibil schimbat, mai patetic și cu o anume grabă în scriitură. Subintitulată „jurnal de sanatoriu”, narațiunea este o continuare a firului epic din Inimi..., sub forma rememorării unor evenimente trăite sau visate. Spațiu interior, „vizuina luminată” semnifică ultima realitate a ființei. Aici se produce sinteza dintre real și imaginar. Tensiunile declanșate
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
exista, bizareria sau absurdul vieții, dislocarea din orice ordine necesară, inutilitatea, izolarea totală, nedumerirea în perceperea realului, toate proiectează ființa în neant. Un anume mod de abordare și tratare a realității, o anume atitudine narativă, viziunea fenomenologică, aspectul general al scriiturii anticipează cu mai mulți ani apariția Noului Roman francez, din a cărui perspectivă proza scriitorului român capătă noi valențe. Publicarea unor traduceri în Franța a generat contribuții exegetice extrem de substanțiale, care au confirmat statura modernă, europeană a scrierilor lui B.
BLECHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285762_a_287091]
-
7 iulie 1869 până la 30 septembrie 1946, răstimp expus în trei secvențe, personajele (re)trăiesc secretele tenebroase ale familiilor din care fac parte, printr-o repetată proiecție retroactivă într-o a patra secvență: a strămoșilor. Precum s-a observat, tehnicile scriiturii derivă din Noul Roman francez, însă materialul uman și intriga prelucrează romanescul senzațional romantic și naturalist: personaje suspectate că s-au născut din incest, frați care evită în ultima clipă incestul, după o sumedenie de identificări înșelătoare, scenografie macabră, stihii
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]
-
care să corespundă fluxului interior al conștiinței. Pe numeroase pagini sunt enunțate dificultățile prezentării simultane a faptelor (chiar și de către pelicula cinematografică); naratorii nu se pot situa decât în urma evenimentelor, cu toată încercarea scriitoarei de a susține convenția simultaneității prin scriitura fluxului interior (stream of consciousness). Însă vocile mai degrabă relatează și explicitează cititorului ceea ce trebuie văzut ca întreg, astfel încât caracterul tradiționalist al prozei e mai sesizabil decât și-ar fi dorit romanciera. Nucleul poemului dramatic Dioptrele sau Dialog la zidul
BOTEZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285836_a_287165]