2,096 matches
-
zor cu "lupta sfîntă" și cu "să nu curgă o picătură de sânge romînesc" exact până ieri, adică până în ceasul când au fost siguri că vin la putere. Ceea ce înseamnă că au dat foc țării cu premeditare și fără nici un scrupul, căci ruina țării, pentru ei, n-are importanță, ci numai acapararea guvernului, chiar al unei țări ruinate... Degeaba, sunt odioși, amice! Eu nu fac politică și-mi sunt indiferente partidele cu așa-zisele lor ideologii, dar ăștia sunt îngrozitori! Zbârnâitul
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
de reconciliere. România După demisia lui Iuliu Maniu din funcția de premier în octombrie 1930, un guvern condus de George Mironescu a deținut puterea pînă în aprilie 1931. Regele rămînea centrul puterii politice în stat. Conducător inteligent și lipsit de scrupule, Carol al II-lea a reușit să-i manipuleze pe politicieni și să domine sistemul. El își menținea controlul prin schimbări dese ale conducerii politice: între 1930 și 1940 au existat 25 de cabinete diferite, cu 18 prim-miniștri, 61
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
constituțional anterior, au fost exprimate de Kollias într-o cuvîntare ținută în ziua de 21 aprilie, în care premierul s-a referit la crimele trecute considerate de el că ar fi fost comise împotriva poporului grec: afacerile de partid fără scrupule și rușinoase, conduita greșită a unei mari părți a presei, asaltul metodic împotriva tuturor instituțiilor, corodarea acestora, decăderea parlamentului, defăimarea a orice, paralizarea mașinăriei statului, totala lipsă de înțelegere a problemelor arzătoare ale tineretului nostru, tratamentul greșit aplicat studenților noștri
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
românești. Sub acest din urmă raport, o vină poartă și Adam Czartoryski, care prefera să acționeze la Poartă peste capul românilor, în chestiuni de cel mai mare interes pentru aceștia din urmă. Pe de altă parte, el nu-și făcea scrupule în încercarea de a impune idei și planuri cu totul străine patrioților români. Între septembrie și decembrie 1848, de pildă, Michal Czajkowski recomanda stabilirea pe tronul Principatelor Române când a prințului Calimachi (de care „s-ar putea profita”), când a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
firesc; nu numai util, ci și indispensabil pentru marile construcții. În tot ceea ce a întreprins prin faptă ori prin scris, Al. Zub ne apare stăpânit de ideia „condiției istoricului”, de „faimoasa dilemă a cronicarului”, de sfâșierea între pasiunea civică și scrupulul intelectual. El s-a referit adeseori la poziția paradoxală și tragică a istoricului: „amestecat în lume, se vrea deasupra ei: actor implicat prin toate fibrele existenței sale, ar dori să păstreze, cu toate acestea, avantajele spectatorului; terorizat de «haosul» faptelor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Astfel, persoanele căsătorite, bărbați și femei deopotrivă, alunecă spre aventură, spre adulter. Aceștia au îndrăzneala să-și transforme visele în realitate, asumându-și totodată riscurile inerente. Le este dat să cunoască fiorul pasiunii, patima, dar și strigătele, lacrimile, scenele, reproșurile, scrupulele morale, mustrările de cuget. Dar ce se întâmplă când cele două talere ale balanței se află în echilibru? Când setea de aventură este la fel de puternică precum teama? Când iubirea pentru persoana aleasă nu împiedică atracția, dorința de a avea alți
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
înaltă și trupeșă. Baronul adulmecă imediat în ea o pradă, simte că femeia respectivă i-ar fi putut ceda. Înțelege că în sufletul ei se duce o luptă aprigă și dureroasă între dorință și teamă, între setea de aventură și scrupulul moral. Se afla, observă Stefan Zweig, în acea etapă hotărâtoare a vieții în care o femeie începe să regrete faptul că i-a rămas credincioasă soțului ei". Baronul, care are un nas foarte fin, mizează pe această breșă a incertitudinii
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pe masă. Nu același lucru se poate spune despre sora ei, Maud, personajul principal al romanului, care adaugă la viciile destrăbălării și venalității pe cel al prefăcătoriei. Maud de Rouvre apare ca o diavoliță în carne și oase, lipsită de scrupule și păcătoasă ca Eva la începuturile lumii, antipodul idealului feminin. Maud de Rouvre este înzestrată cu acea frumusețe malefică a diavolului, care ia mințile bărbaților. În pletele ei lungi și negre ca abanosul străfulgeră reflexe arămii, aproape roșii. În lumina
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
are totuși meritul de a evidenția cât de pronunțate erau anumite idealuri și trăsături culturale în perioada dintre cele două războaie: ideea că dragostea trebuie să fie absolută și eternă, imperativul virginității impus fetelor tinere, precum și neîncrederea viscerală privind simțurile. Scrupulele și temerile care o tulbură pe adolescentă seamănă cu confuzia cu privire la sentimente care le caracteriza pe tinerele domnișoare la începutul secolului al XIX-lea. Cu toate acestea, secolul XX sfârșește prin a o prinde din urmă și a-i insufla
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Tinerele fetele, care acum nu mai sunt nici însoțite, nici încorsetate, sunt cele mai amenințate. Dacă vor să-și păstreze intactă virtutea, trebuie să se apere ele însele de bărbați, despre care se știe că sunt ușuratici și lipsiți de scrupule. Aceștia din urmă în schimb, le reproșează mai mult ca oricând tinerelor fete "castitatea lor sadică"96, nevinovăția lor perversă. Ca semn al acestei neîncrederi reciproce reînnoite, în vocabularul curent încep să apară termeni noi. Nu se mai vorbește de
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de întunecimea sălii, încearcă s-o prindă de mână, cu un gest devenit de-acum obișnuit și care are avantajul de a rămâne discret, nevăzut și neștiut de nimeni. Semiobscuritatea încăperilor întunecate ferește de privirea celorlalți, ca și de propriile scrupule. Cu toate că era vorba de un gest cuviincios, Louise îl respinge. Își dădea oare seama de intensitatea sa simbolică? Era o consimțire, un semn al unirii. Nu cere bărbatul mâna fetei când vrea să o ia în căsătorie? Chiar dacă între practicanții
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
de ambianța puritană insuflată de regimul Vichy. Abia multe luni mai târziu, în Alpi, în timpul petrecerilor-surpriză alături de fetele din regiune și de băieții din Rezistență, tânărul a avut îndrăzneala să flirteze din nou. Încetul cu încetul, mustrările de conștiință și scrupulele morale care-l asupreau s-au risipit. Jocuri interzise Acest climat moralizator și apăsător a cărui usturime o simțise din plin tânărul Michel și, alături de el, alte milioane de francezi devine și mai împovărător prin prezența cotropitorului german. Interdicției morale
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
unei societăți non-represive, hedoniste. Un rol emancipator? Se prea poate. Însă era necesar, după cum subliniază William Styron de-a lungul narațiunii sale, ca aceste învățături ale lui Freud și Reich să nu fie denaturate de șarlatani lacomi și lipsiți de scrupule, cum era după toate probabilitățile psihanalistul lui Leslie. Mârșăvia acestuia pare să nu aibă nicio limită. Nu-i era de ajuns că o adusese pe tânără la acest monstruos platou al "vocalizării", ci își propune pe deasupra, notează Stingo, să o
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Thierry, unul dintre p?rin?îi ?tiin?ei istorice moderne. ?i unul ?i cel?lalt au c?p?tat amprenta lui Saint-Simon, chiar dac? ?i ei au exercitat o real? influen?? asupra magistrului, care �i exploata f?r? prea multe scrupule. Toate acestea nu ?tirbesc cu nimic meritele lui Saint-Simon pentru c? a ?tiut s? se �nconjoare de talente remarcabile c?rora, orice s-ar spune, le-a facilitat �nflorirea. Mai ales Comte, care l-a etichetat că �jongleur depravat�, i-
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
că renunță la drepturile sale la tron. Magda Lupescu, provenită dintr-o familie înstărită de evrei din Bucovina, are o reputație foarte proastă. Nicolae, fratele mezin al lui Carol, o prezintă în Memoriile sale ca pe "o femeie vulgară, fără scrupule, ambițioasă cînd e vorba de a-și realiza unicul ei scop: să atingă maximul de putere. Ea a devenit femeia cea mai detestabilă din România". Regele convoacă Consiliul de coroană care acceptă regența în caz de deces pînă la majoratul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nu piardă nici în 1965. Ceaușescu și soția lui sînt, pe de o parte, antiburghezi prin definiție, antiintelectuali; ei au învățat multe de la represiunea din anii dictaturii regale, legionare și antonesciene și au acționat din plin cu o violență fără scrupule în anii cuceririi puterii. Ei au oferit dovada nivelului lor la scară occidentală, la scara lumii socialiste. Ceaușescu reprezintă nu numai militantismul de mare risc, ci conservatorismul făcut din prudență și aroganță, un fel de atașament febril față de ceea ce a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și să corupă), în timp ce o masă numeroasă se zbate să supraviețuiască în universul violent al orașelor. Această imagine a unei societăți capitaliste total amorale se conturează în Simulations de Baudrillard, care descrie aici capitalul ca fiind "imoral și lipsit de scrupule", "esența sa" fiind constituită din "cruzime instantanee, ferocitate lipsită de sens, imoralitate funciară... nu este decît o întreprindere monstruoasă și fără principii, nimic mai mult" (Baudrillard 1983 a: 28-9)10 . O asemenea viziune asupra lumii, guvernată de misterioase conspirații ale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
noi cît și semnul alesului. Ele se află la originea a ceea ce numim prestigiu sau charismă, acest "nu știu ce" misterios care transformă brusc necunoscutul de lîngă noi într-o personalitate pe care-o admirăm fără rezerve. Prestigiul reduce la tăcere toate scrupulele morale, dărîmă toate obstacolele legale din calea liderului și preschimbă uzurpatorul în erou. Și toți îl văd brusc cu ochii lui Hegel, care, cuprins de o înflăcărată admirație, l-a zărit pe Napoleon la Jena în 13 octombrie 1806: "L-
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Alegînd o democrație în care ideile iacobine se amestecă cu practicile oligarhice, totul fiind turnat în discursuri vagi și generoase, clasele politice se condamnă singure la neputință. Ele riscă să fie manipulate, depășite, zdrobite de oameni inteligenți, ambițioși, lipsiți de scrupule, sprijiniți de forțele populare pe care le conduc încotro doresc. Pentru a nu-și rata misiunea de civilizație și progres, ele ar trebui să recunoască datele situației, esența conflictului ce destramă societatea. Le Bon le furnizează mult așteptatul răspuns: în
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
conducătorului viu și cumplit. Restul este cunoscut din toate scrierile contemporane. Cel mai autentic rămîne, după mine, raportul lui Hrusciov, întrucît este interesat și constituie un document politic. Găsim totul acolo. Fermitatea personalului, sentimentul acestuia că este atotputernic, cruzimea fără scrupule și caracterul său răzbunător. Este vorba totuși de trăsături secundare, cele ale individului Stalin. Importantă este orchestrarea unui ansamblu de mijloace avînd rolul de a trezi credința și dragostea pentru el, pentru figura sa paternă, mereu înconjurat de copii, avînd
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Ei conspiră cu călăii lor, frații lor, acoliții lor dintotdeauna, cu Stalinii, cu Molotovii, cu Vîșinskii. Se pretează la o punere în scenă menită să ascundă un adevăr binecunoscut lor. Un adevăr împiedicat, plin de reticențe și renunțări, paralizat de scrupule și căință. Iar cînd acești vechi revoluționari sînt tratați ca agenți în solda poliției, ca trădători vicleni, ca drojdie a omenirii, ca șerpi veninoși, ei întăresc acele spuse, îi liniștesc pe ceilalți și se liniștesc în ceea ce privește fidelitatea și solidaritatea lor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
tradiționalist în literatura română. Și sub raportul tipologiei proza lui A. se încadrează unei tradiții, și se poate spune astfel că, de pildă, un Vasile Becherescu, podgorean violent, viclean și lacom (din Dealul viilor), se înseriază în galeria ariviștilor fără scrupule din plămada unor Dinu Păturică ori Tănase Scatiu. Uneori, într-adevăr, după cum remarca criticul Valeriu Cristea, se percepe „un abur subțire de idilism, pe care însă nu prozatorul îl suflă asupra narațiunii sale, ci se ridică din realitatea patriarhală”, observată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
Tommaso cât mai multe infamii, pentru a-l strânge ca într-o menghină și a-l îneca într-o maree de nemernicii și stinghereală care, în fine, ar fi trebuit să-l convingă că este o creatură monstruoasă și fără scrupule. Cel mai perfid și nerușinat este preotul, cu glăsciorul ăla bleg și mutra aia respingătoare și bolnăvicioasă. Mi-au mărturisit prietenii lui cei mai apropiați, și repet cu mâna pe inimă în fața acestei Sfinte Instanțe, fra' Tommaso acționează în contra Bisericii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
1632: "Aceste noutăți despre adevăruri străvechi, despre lumile noi, despre noi stele, noi sisteme, noi națiuni sunt începutul noului secol". Galilei i-a mulțumit lui Tommaso pentru curajul său, dar l-a prevenit că persecutorii respectivi erau niște vulturi fără scrupule. În octombrie, confirmându-i omului de știință admirația lui, Tommaso a continuat: "Carnea mea n-ar mai rezista la nicio siluire, devenind un înveliș fragil al trupului, totuși nu voi conteni, căci adevărul trebui apărat chiar și cu prețul vieții
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
făgașul dorit de prusieni. De altfel, nici situația politică din Centrul și Nordul Europei nu a conjugat interesele prusiene din aceste zone, cu cele ale celor două mari puteri, adică Franța și Rusia. Ca urmare, acestea nu și-au făcut scrupule în a tranșă o problemă deosebit de sensibilă pentru Prusia nu numai fără participarea ei, ci chiar în detrimentul intereselor sale, anume problemă poloneză, în bine cunoscuții termeni ai Tratatului de pace și prietenie încheiat de cele două state, la Tilsit, la
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]