2,779 matches
-
fel ca pe bunicu’ și că semăn cu el, semăn foarte mult cu el, chiar mai mult decât cu tata, la care eu am tăcut, zicând în sinea mea că mai dă-l în pizda mă-sii de ambasador, eu seamăn cu tata, nu cu bunicu’, și atunci ambasadorul s-a uitat din nou la mama, întrebând-o cărui fapt se datorează această vizită neașteptată, la care mama și-a aranjat broșa de pe reverul taiorului și i-a spus că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
le agitați pe cele de furtună ținute În mîini? Nici măcar o mișcare din gene. Era ca o stîncă. Dar pînă și stînca cea mai dură are fisuri. Iar Marie știa care era aceea a fiicei Yvonnei. - E nemaipomenit cît Îi semeni, zise ea. Aceeași morgă. Același dispreț. - Las-o pe maică-mea În afara acestor lucruri! - Vorbeam de tatăl tău, Arthus. Gwen se ridică, roșie de mînie: - Puțin Îți pasă că răsucești cuțitul În rană, numai să-ți atingi scopurile, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
sporovăind, viziunea unei fericiri banale. Pe care n-o vor cunoaște niciodată. Alungă acel gînd, dar păstră un pic de bucurie de pe urma lui. - Ai face măcar o dată În viață ceva pentru copilul tău? - Crezi că ți-aș putea refuza ceva? Semeni atît de mult cu mama ta: aceeași Încăpățînare, aceeași frumusețe. - Dacă Îți cer să-mi spui Întreg adevărul, mi-l vei spune? - Da. Ți-l datorez. Vino. O luă sus pe pasarelă, locul acela pe care-l Îndrăgea atît de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
drum printr-o vale așezată într-o lumină care lunecă în inima lucrurilor și le desface. În vale curge un râu, deasupra e un cer verde-albastru, copaci în culori de copaci din vis alcătuiesc un sentiment de o frumusețe fără seamăn. E altfel de frumusețe decât cea a pământului și totuși este chiar ea, e tocmai frumusețea pământului. Harry cel din vis înțelege asta fără să fie nevoie sau cu putință să i se explice, i se varsă direct în cuget
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
fiecare nume timp îndelungat. — Campbell! exclamă el în cele din urmă cu o enormă satisfacție. Howard W. Campbell, rosti el întorcându-se spre mine acuzator, îl cunoști? m-a întrebat. — Nu, am răspuns eu. Nu, repetă el, radiind de rea-voință. Semeni cu el leit. A scos din sacoșă un număr al ziarului Daily News, l-a deschis la una din paginile din mijloc și l-a întins lui Resi. Spune și dumneata, nu seamănă ăsta foarte bine cu domnul cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
asta ar fi mers cu Harriet. Până la urmă, ce-a convins-o a fost faptul că-și terminau unul altuia sonetele și citau din Donne 2. — Așa a fost. Ce groaznic! Nici nu-ți imaginezi cât de fericit sunt că semeni mai mult cu Modesty decât cu Harriet. Poeziile mele sunt infecte. Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă Lord Peter s-ar fi prefăcut că e gay ca să-i inducă lui Harriet un sentiment fals de siguranță... — Că tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Și ca să vorbească între ele, trebuie să fie singure sau să se îndepărteze de sat. Nu pot mânca decât resturile, atunci când războinicii și copiii sunt deja sătui. Făptura din fața lui nu era socotită o ființă omenească nici măcar de către propriii ei semeni. Indienii refuzau să admită că femeile ar putea avea suflet, că ar putea vorbi cu spiritele selvei sau că ar putea înțelege ideea unui Dumnezeu Atotputernic. Dacă Dumnezeu ar veni vreodată, ar fi doar ca să-i mântuiască pe războinici. Nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
dragoste. Ca să vorbim de lucruri importante, nu... — Oh! Folosești deja tonul lui Clarence. Dumnezeule, binecuvântat! De ce toate femeile vorbesc la fel după ce fac dragoste? E oare o formă de a-și descărca conștiința? — Nu mă compara cu Clarence! — Păi, dacă semeni cu ea... Înainte de a ne căsători era mereu așa. Mă împingea în pat, iar apoi se înfuria. Aprinse lumina și îl privi în față. Ochii ei miopi împrăștiau scântei. Insinuezi că te împing în pat? — Nu. Pur și simplu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
care se risipeau în toate direcțiile după ce loveau capota, un Land Rover negru staționa lângă bordură... 3 Bun, și dacă staționează o mașină peste drum de casa mea, într-o după amiază ploioasă parșivă în care te pătrunde umezeala și semeni al dracului de tare cu un burete, asta înseamnă neapărat că poate fi la volanul ei, pe canapelele ei de piele, interlopul acela care are pe mână tatuajul cu Celine Dion și care obișnuiește să-și introducă adversarii în tocătorul
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
în gânduri fără șir. Nu mai știa de când stătea tăcut, epuizat de gânduri... pierduse noțiunea timpului. În tăcere e ca și cum te-ai scufunda în tine însuți. Gândul îl purtă la Vasilica... în minte îi veni ochii ei, ochii aceia fără seamăn de vii și pătrunzători, ochii cu care dintr-o singură privire punea la respect o lume, fără un cuvânt... ori, o făcea să o iubească. Deodată, simți cum i se umezește pe cap părul la rădăcină și picuri reci i
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
o lumănare, în acea cămăruță cu nr. 4 de la Butea... Cu martori doar lumânările tremurânde, și o rugam să mă ierte, și am plâns... Și ai venit Tu, Doamne, o clipă de miai poruncit, o clipă, doar o clipă fără seamăn, o clipă atât de plină, că încăpeau în ea și tot trecutul meu și al Vasilicăi, neasemuită cu altceva... Nu din mine ar fi putut izvorî asemenea deplinătate totală, ci din afara mea, de undeva... De atunci știu, Doamne, că ești
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
a Maicii Superioare. După o vreme a deschis o liniuță de ochi, buzele i s-au mișcat, încercând să spuie ceva... Apoi, a oftat adânc și îndelung, alunecând parcă în pacla unui somn greu și cețos... Numai vitalitatea ei fără seamăn, o smulse morții, pentru o clipă. Pentru o clipă, a întors viața înapoi în trupul pe care aproape îl părăsise. Din nou, o crăpătură de ceață îi intră în ochi. Licărirea prin crăpăturile subțiri ale ochilor, dădea semne că mai
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
de când stătea, așa, tăcut, epuizat de gânduri... pierduse noțiunea timpului. În tăcere e ca și cum te-ai scufunda în tine însuti. Și gândul îl purtă din nou, la Fata lui, la Vasilica. În minte îi veniră ochii ei, ochii aceia fără seamăn de vii și pătrunzători, ochi cu care dintr-o privire, fără un cuvânt... punea la respect o lume, ori, o făcea să o iubească. Simti cum i se umezește pe cap, părul la rădăcină și picuri reci i se preling
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
rugăciunea neîncetată. Pe lângă taxa lunară de Întreținere, Eugen Man, având suflet mărinimos, a contribuit la bugetul căminului cu multe donații consistente, fiind și din acest punct de vedere exemplu demn de urmat. A fost iubitor și milostiv nu numai față de semeni, ci și față de necuvântătoare. Știe fiecare dintre noi cât de mult a suferit În zilele În care zăcuse câinele nostru Bobi, pe care el l-a crescut. Conducerea căminului nostru Își va aminti mereu cu recunoștință de sfaturile Înțelepte, primite
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
să mergi prea departe dacă trăiești În teamă. Faptul că ți-e teamă dove- dește că n-ai Încredere În Dumnezeu și nu-ți pui viața În mâinile lui. De multe ori avem mai multă Încredere În relații efemere cu semeni de-ai noștri decât În puterea lui Dumnezeu. Nu știu cum am ajuns aici... Cândva, În adolescență, visam să ajung În Shambhala, și uite unde am ajuns : pe marginea prăpastiei ! Père Joseph Întinse o mână și luă de pe unul dintre rafturi un
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
a universului, pentru a doua oară În viața mea, am fost salvată prin miracolul grației divine. Poate că o lacrimă a lui Dumnezeu a topit ghețarul În care mă rătĂcisem. Sau poate dragostea pe care am simțit-o pentru ivan - seamănul meu, fratele meu, partea rătĂcită a sufletului meu - a prefăcut pe loc ghețarul În abur. m-am trezit În camera mea de hotel cu puțin Înainte ca recepționerul să mă anunțe că e timpul să cobor la micul dejun. Șaman
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
poți să mergi prea departe dacă trăiești în teamă. Faptul că ți-e teamă dovedește că n-ai încredere în Dumnezeu și nu-ți pui viața în mâinile lui. De multe ori avem mai multă încredere în relații efemere cu semeni de-ai noștri decât în puterea lui Dumnezeu. Nu știu cum am ajuns aici... Cândva, în adolescență, visam să ajung în Shambhala, și uite unde am ajuns : pe marginea prăpastiei ! Père Joseph întinse o mână și luă de pe unul dintre rafturi un
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
a universului, pentru a doua oară în viața mea, am fost salvată prin miracolul grației divine. Poate că o lacrimă a lui Dumnezeu a topit ghețarul în care mă rătăcisem. Sau poate dragostea pe care am simțit-o pentru Ivan - seamănul meu, fratele meu, partea rătăcită a sufletului meu - a prefăcut pe loc ghețarul în abur. M-am trezit în camera mea de hotel cu puțin înainte ca recepționerul să mă anunțe că e timpul să cobor la micul dejun. Pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
pentru ca din ceea ce se obține din munca oamenilor, să se poată da ceea ce merită cu adevărat și celor «de la munca de jos». Dar hai să lăsăm discuția asta, deoarece așa ceva nu se va Întîmpla, atîta vreme cît atitudinea oamenilor față de semeni, rămîne la fel ca și la animale. Bunicule, sincer să fiu, eram aproape gata să te Învinuiesc de vederi comuniste, dar Îmi dau seama că ai dreptate. Și chestia asta cu vederile comuniste e o gogoriță care servește tot celor
Viaţa-i complicat de simplă by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91691_a_93569]
-
cum se ivea prilejul, Încercau să-i imite; Sodoma - despre care Rusoaica, vroind, tot mai des, să-i amintească lui Thomas cît de neîndurător era Dumnezeu, aducea mereu vorba - fusese o joacă, locuitorii ei, niște primitivi, față de mai tîrzii lor semeni. Bunica mai bine și-ar fi adus aminte de tinerețea ei, În care avusese o iubire vinovată, aflase ceva Thomas, dar, cum spusele acesteia erau doar scurte izbucniri - mai mult un suspin, uneori -, amenințarea nu mai era de luat În
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
ar fi aflat un strop de plăcere, asta i-ar fi lungit zilele. Erau, pe de altă parte, atîția bătrîni cu erecții Întîrziate ori neputincioși, de ce n-ar fi fost revigorați - fără a fi luați În rîs de unii dintre semeni - de atingerea, nu chiar păcătoasă, a unor femei mai tinere? Dacă existența era cît o clipire, de ce viața sexuală, și mai scurtă, trebuia să fie omorîtă de o morală nepotrivită? Judecînd așa, Își face loc stricăciunea! ar fi putut ricana
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
la vale, În vreme ce unii spuneau că urcă; Antonia Încerca să sară din mers, și nu pentru a scăpa, ci pentru a se ruga și mai fierbinte să vină mai repede prăpădul: nu găsea loc de iertare nici pentru sine, pentru semeni nici atît, Sodoma arsă odinioară o socoteau doar o poveste. Iar cea În care trăiau, un fel de parc de distracții. Plata pe urmă! le-ar fi putut spune bunica. Degeaba mergea aceasta zilnic la biserică, nu mai folosea la
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
viziunea tinerilor tâlhari optzeciști... răzbătu vocea cărnoasă și molatecă a unui bagaj crem și delicat cunoscut sub numele de Gabi cel Norocos. Era confecționat dintr-o superbă piele întoarsă. Rezervat și șters, arbora un facies de bagaj înspăimîntat. Purta printre semeni o expresie schimonosită, de necuprinsă durere, contrazisă pe loc de dexteritatea cu care captură trei din cele patru furnici ce i se rătăciseră printre cutele anticlinalelor. De ferocitatea calmă cu care le propulsă în văzduh. Și de rafinamentul cu care
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
a învăța, pe de rost, numărul ce evalua capacitatea craniană a Spintecătorului sau, măcar, pentru a-i aduce în discuție, ca odinioară, necontroversata putere de seducție. Se ițiseră alți exploratori ai întunericimii comportamentelor omenești: Bar-Marafet, cel care împrăștia tetanosul în semeni, zgîrîindu-i, în intersecții, pe imprudenți, cu vârful bont al unui cui ruginit. Sau încruntații frați Gioală, tripleții care, folosindu-se de fălcile unui clește cu coadă prelungă, de rândunică, le extrăgeau pietonilor întîrziați măselele cele mai îngrijit îmbrăcate în aur
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
Nicu-Piele se văietă: - Nu poți nici să scuipi în trențele astea! Au ieșit pe la prânz și cu câte un palton de împrumut pe ei, călcând rar. Încă rîdeau: - Cum îti vine, Paraschive, jantilicu ăsta? - Să n-am spor dacă nu semeni cu Mafoame, ăl de dă găuri în tren! - Ce mai, ne-ntitirizarăm! În odăile Didinei se adunaseră vreo trei croitorese care potriveau o rochie roșie, lucioasă, din material scump. Titi Aripă a început să le ciupească pe la spate de cum a dat
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]