3,225 matches
-
de eliberare socială desfășurată în paralel cu lupta politică de eliberare națională. Cele două valențe (socială și națională) ale discursului despre independență sunt ipostaziate în succesiunea de răscoale țărănești și revolte populare care interpunctează trecutul social românesc, respectiv în luptele seculare de neatârnare statală încununate cu Războiul de Independență din 1877-1878. Din luptele de eliberare socială sunt eliminate cu desăvârșire, printr-o operație de extirpare discursivă de precizie chirurgicală, orice referință la Partidul Comunis Român. Singurele elemente reziduale ale istoriei proletare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
XX. București: Humanitas. Tismăneanu, V. (2013a). Stânga, dreapta și catastrofa comunistă. Evenimentul zilei (13 mai 2013), disponibil online la adresa http://www.evz.ro/detalii/stiri/stanga-dreapta- si-catastrofa-comunista-1037058.html, accesată în 19 august 2014. Tismăneanu, V. (2013b). Mărirea și decăderea religiilor seculare. Contributors.ro 25 octombrie 2013. Disponibil online la adresa available http://www.contributors.ro/ cultura/ marirea-si-decaderea-religiilor-seculare, accesată în 19 august 2014. Tismăneanu, V. (președ.), Comisia Prezidențială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România. (2006). Raport Final. București. Tomiță, A. (2007). O istorie
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a procesului de unificare (tradus în fapt de dinastia Qing), a incompatibilității conceptului celor două state în practicarea activității diplomatice, precum și a altor motive (de exemplu, un protocol diferit, stabilit în Europa și în China în conformitate cu unele practici și tradiții seculare, respectiv milenare, a determinat ca tratativele să se soldeze, pentru ambele părți, nesatisfăcător). Rusia țaristă a făcut apel la forță pe cursul fluviului Amur, a ocupat Yakesh a creat cetatea Albazin și a permis, prin crearea de facilități, practicarea comerțului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
cel mai avid de glorie, întrecându-i pe toți ceilalți, fiind considerat cel mai glorios dintre regii cambodgieni, întrucât a dispus și construirea unei noi capitale, Angorthon, având în mijloc monumentul-templu-munte Bayon. La îndemnurile lui Jayavarman al VII-lea, cultul secular al zeului rege se adaptează budismului. În timpul domniei (4o de ani), regele a dispus construirea a numeroase mânăstiri, spitale și diverse alte instituții sociale. Au fost construite, de asemenea, drumuri care leagă principalele așezări ale regatului între ele, iar sistemele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în cercetare și în procesul de învățământ. Vorbind de aplicațiile practice în natură trebuie să prezint aici, am obligația morală, aplicațiile de cercetare pe care le organiza profesorul Mihai Constantineanu. Am luat parte la expedițiile științifice organizate la Rezervația „Codrul Secular Slătioara”, în zona lacului de acumulare „Porțile de Fier”, în zona Maramureșului, la Poiana Stampei etc. Aplicațiile erau organizate timp de 2-3 săptămâni și se lucra exact ca în agricultură, „zi lumină”. Stabileam tabăra într-o anumită localitate și de
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
și descris acțiunea complexelor de parazitoizi asupra populațiilor de lepidoptere dăunătoare culturilor agricole de varză (Plutella maculipennis, Pieris brassicae etc.), rolul parazitoizilor în menținerea echilibrului natural în biocenoze, utilizarea parazitoizilor în combaterea biologică, fauna de Ichneumonidae din Rezervațiile naturale „Codrul secular Slătioara”, „Valea lui David”, Rezervația „Ponoare”, Munții Gutâi, Porțile de Fier etc. Rezultatele cercetărilor personale i-au permis să descrie relațiile complexe existente între tipurile de parazitoizi și populațiile speciilor gazdă. Sunt cercetări fundamentale, cu aplicație practică directă în combaterea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
este mult mai prețios minunatul Genius loci, al universității din Jena, decât avantajele pe care mi le ofereau acele universități”.”. Iar profesorul Detmer, care i-a răspuns cu această ocazie spunea: „... Acel genius loci mai e înrădăcinat și în tradițiunile seculare ale orașului nostru, ale universității ca și în unele personalități și mai cu seamă în aceea a lui Haeckel”. ”. Leon aseamănă Jena cu Iașul, găsește anumite elemente comune. Ceea ce este Jena pentru Germania, este Iașul pentru România. „Iașul conservă un
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
contribuind pe această cale și din exterior la consolidarea identității culturale române. În ce privește identitatea evreului originar din România, el este și rămâne purtător de tradiții milenare, marcat de memoria persecuțiilor decimatoare care nu l-au cruțat de-a lungul peregrinării seculare. Pe acest fundal s-au implantat influențe de limbă, literatură, folclor și miresme culinare care provin din conviețuirea adesea tumultuoasă româno-evreiască timp de câteva secole pe plaiurile țărilor românești. Aceste influențe rămân specifice, aplicându-se numai evreului originar din România
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
nu mai are unde să se ducă. Cele cîteva case nu-s chiar prăpădite, se vede treaba că lemnul nu lipsește. Dar casa cea mai ochioasă este situată pe dreapta drumului, cum intri în sătuc. Curtea era generoasă și brazi seculari o înconjurau, ca niște santinele care stau smirnă, uitate acolo de Ștefan cel Mare după ce a făcut de petrecanie îngîmfatului rege al polacilor. Casa este de culoare verde, dar verde nu glumă, că ți se face gura pungă cu gîndul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
o mână caldă pe umărul meu, cu o ușoară strângere de încurajare. - Mergi sănătos, fiule! - Mulțumesc, mărite Spirit. Îndată voi fi și eu pe creasta Pietrăriei... Mergeam cu spor, deși urcam dealul Repedii. Din loc în loc, îmi dădeau binețe stejarii seculari din vechii codri ai Iașilor. Am intrat pe drumeagul satului. De departe se ivesc cu vârfurile spre soare doi brazi făloși. Când am ajuns aproape, am băgat de seamă că un al treilea brad își plângea jumătatea ruptă de vânturile
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
de "stare", deosebind o stare "bisericească" și una "laică", ambele supuse puterii principelui. Din aceste două stări, "deși cei dintâi au avantajul numărului, ceilalți sunt fără îndoială predominanți, fiind investiți cu puterea, în modul de guvernare oriental, din cauza cunoașterii treburilor seculare"134. În privința stării boierești, ideile lui Balș sunt similare celor dominante în scrierile din Principatele Române, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea135. În ierarhizarea puterii în stat, el constata că după principe, boierimea era principala forță politică a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
începutului tuturor ameliorărilor și reformelor care trebuiau să fie făcute în această nouă provincie 32. Episcopul de Rădăuți, Dosoftei, a primit cu mare emoție hotărârea noii stăpâniri, cerând ca să i se facă instalarea cu tot fastul cuvenit, în prezența clerului secular și monahal și a poporului credincios, pentru ca toată lumea să știe că în cele bisericești are să asculte numai de el. Dar, înainte de aceasta trebuia obținut consimțământul mitropolitului de la Iași, pentru desfacerea legăturilor canonice ce existau din vechime între episcopia sufragană de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
soldați buni și utilizabili în serviciul militar. Din cele de mai sus se poate deduce de la sine în mod convingător necesitatea jurisdicției militare; de aceea, primul obiect al preocupărilor mele va fi: Împărțirea stărilor Acestea sunt cea spirituală și cea seculară; deși cei dintâi au avantajul numărului, ceilalți sunt fără îndoială predominanți, fiind investiți în modul de guvernare oriental cu puterea, din cauza cunoașterii treburilor seculare. Întâietatea atât în starea seculară, cât și în cea spirituală o are în aceste regiuni principele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
aceea, primul obiect al preocupărilor mele va fi: Împărțirea stărilor Acestea sunt cea spirituală și cea seculară; deși cei dintâi au avantajul numărului, ceilalți sunt fără îndoială predominanți, fiind investiți în modul de guvernare oriental cu puterea, din cauza cunoașterii treburilor seculare. Întâietatea atât în starea seculară, cât și în cea spirituală o are în aceste regiuni principele Moldovei, de care depinde în oarecare măsură arhiepiscopul, care exercită la rândul său anumite jurisdicții asupra mănăstirilor din Bucovina; domnia acestuia durează de obicei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
mele va fi: Împărțirea stărilor Acestea sunt cea spirituală și cea seculară; deși cei dintâi au avantajul numărului, ceilalți sunt fără îndoială predominanți, fiind investiți în modul de guvernare oriental cu puterea, din cauza cunoașterii treburilor seculare. Întâietatea atât în starea seculară, cât și în cea spirituală o are în aceste regiuni principele Moldovei, de care depinde în oarecare măsură arhiepiscopul, care exercită la rândul său anumite jurisdicții asupra mănăstirilor din Bucovina; domnia acestuia durează de obicei trei ani și se dobândește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
instaurarea unui sistem preamilostiv să ne lăsați să avem parte în marea Voastră milă de privilegiile și drepturile de care ne-am bucurat mai înainte. Deoarece starea clericală depășește cu mult, atât ca număr, cât și ca moșii, pe cea seculară, astfel lămurirea amănunțită care urmează ar putea fi remarcabil de hotărâtoare pentru necesitatea unui sistem mai nou. Despre stările clericale. Este în afara oricărei îndoieli că clerul din Bucovina posedă cele mai multe moșii și care reprezintă cea mai mare parte a provinciei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Totuși ar fi mai favorabil pentru Preaînalta vistierie și chiar pentru stat, dacă li s-ar lua acestor stareți puterea asupra celor lumești, așa cum în Rusia, la aceeași religie, călugărilor le este interzisă în mod solemn orice putere în treburile seculare, atribuindu-li-se o mică retribuție pentru hrană și ar fi să li se lase decizia numai în materie clericală, după felul institutului Sf<ântului> Vasile. Deoarece însă religia dă întotdeauna loc la neliniști interne extrem de dăunătoare, iar în cazul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
În iad, dar să devin Înțelegător. Ce n’aveți destule terenuri degradate - tot de voi - ba chiar semideșerturi, ca prin Oltenia? Pentru ce vreți să distrugeți un loc viu, adică mai viu, atât de viu Încât arborii locului au ajuns seculari? Ce n’au putut face vremurile, puteți face voi cât ați bate din palme. Cu buldozerul... Iubind Natura, nu sunt o ființă plimbăreață. Turismul e invenția voastră, una pe care acum vreți s’o vopsiți În culorile ecologiei, deși n
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
identifica și asocia numele de familie în mod evident și imaginea personajelor din neamul Tudorilor, de vreme ce era mult mai lejer să folosești porecla familiei în cazul bunicilor „Bodarici”, neamul Bodaricilor. Așa eram cunoscuți în lumea aceea frumoasă încărcată de tradiții seculare, iar tata trebuia să fie desigur la înălțimea așteptărilor celor din familia mamei pentru că luase de soție o descendentă a Bodaricilor. Stră-străbunicii veniseră aici pe la început de secol XIX, cu mult înainte de Pacea de la Adrianopol și înainte ca Brăila să
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
prag de seară. Casele înconjurate de garduri și copaci abia își ridică privirile, surâzând una alteia; drumurile șerpuite se întind până în depărtare, îngrămădite de garduri și livezi; dealurile înconjoară satul ca o năframă cusută cu mii de flori, iar codrii seculari inundă satul de sănătate și fericire, răsuflând adânc și cu foșnet. Numai mănăstirea privește zveltă spre cer, veghind cu turnurile sale întreg orizontul. Vorbind de satul său natal bunicul se umple de bucurie, părând mai alb decât o fereastră ninsă
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
i-a înmânat următoarea Notă ultimativă, expresie tipică a politicii de forță și dictat: „În anul 1918, România, folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei, a desfăcut de la Uniunea Sovietică o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei populată în principal cu ucraineni. Uniunea Sovietică nu s-a împăcat niciodată cu luarea forțată a Basarabiei, ceea ce a declarat de mai multe ori în fața întregii lumi. Acum, când slăbiciunea militară a URSS este de domeniul trecutului, iar
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
națională, el care înfruntase legile asupritorilor dând dovada unei rezistețe de stâncă, ne cere astăzi ca noi să ne facem datoria, urmând calea arătată de dânsul. I Țara Oltului, cetate frumoasă a naturii, așezată între Olt și Carpații făgărășeni, martoră seculară a suferințelor îndurate de Neamul Românesc, a vut fericirea să dea din seva rădăcinii sale etnice, adânc înfiptă în pământul și crezul latin, un număr însemnat de intelectuali naționaliști, care au păstrat în popor tezaurul graiului, credinței, obiceiurilor strămoșești, în
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
înainte de toate, pământ sacru și rădăcini, rădăcini care dau viață și care o întrețin. În viziunea eminesciană, satul Ipotești s-a transformat repede în arhetip. Idealizat și despovărat de greutățile cotidiene, de fragilitatea gospodăriei particulare, el arată vigoare colectivă, liniște seculară și este egal în reproducerea adevăratelor valori umane, còpii atente ale învățămintelor divine pe care Eminescu le împărtășește ca fiu natural al locurilor pe care le evocăm moștenire acerbă a ceea ce era, în fond, taică-său: El nu-nvățase multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu toate misterele ei domestice, pentru a pătrunde în misterul adânc al codrului, acest cosmos verticalizat 113, căci nimic nu e mai frățesc și mai măgulitor pentru destinul spiritual sau temporal al omului decât să se compare cu un arbore secular, împotriva căruia timpul n-are putere, cu care devenirea e complice cu maiestatea frunzișului și cu frumusețea înfloririi 114. Și asta cu atât mai mult cu cât, la vremea aceea, Ipoteștii erau împăduriți, iar codrul bătea la ușa Botoșanilor, atât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ea valențe istorice. Codrul ia culori mai deschise, de-a dreptul luminoase (argintate, aurite), ori închise de tot, atunci când subiectul o impune: De-atunci prin codrii negri sălbatec rătăcesc 153. Codrii prin care rătăcește imaginar poetul sunt de fapt codrii seculari, uitați și nepătrunși de lume, virgini din imemoriale timpuri: De desișul din pădure/ Nu s-atinse vr-o secure./ Cât de naltu-i, cât de mare/ Nicăieri nu vezi cărare,/ [...] La temei de codri deși/ Nu-i cărare ca să ieși154. Dovada cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]