4,941 matches
-
decât o scuză. Doar se dezvinovățise și își ceruse iertare de nenumărate ori și de la seniorul Tsumura și de la seniorul Ōtsuka. „Dacă nu s-ar purta așa cu tine, atunci nu s-ar putea dezvinovăți” îi reveneau în urechi cuvintele seniorului Ishida. Totul fusese hotărât încă de la început, iar el era acum împins pe făgașul hotărât. Era silit să cadă într-un hău întunecat. Zăpada de pe acoperiș alunecă din nou cu un scârțâit. Acesta îi aduse aminte samuraiului de scârțâitul parâmelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vântului ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Înăuntrul gardului din pari de bambus nu mai era nimeni. Imperata cylindrica, din familia Poaceae, este o plantă asemănătoare stufului, ale cărei frunze se înroșesc toamna, folosită în Japonia medievală pentru acoperișuri. Senior feudal cu putere militară, vasal al shōgunului care era conducătorul militar al Japoniei medievale. În anul 1614, în Japonia existau aproximativ 200 de daimyō. Zonă cuprinzând cinci provincii din nordul Japoniei medievale: Rikuzen, Rikuchū, Mutsu, Iwashiro și Iwaki. Kan este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
vina pe italieni. —Marco Polo a mâncat tăiței prima dată când a ajuns În China, adăugă Marlena. Am văzut un film cu Gary Cooper În rolul lui Marco Polo, spuse Wyatt. Vorbește cu un tip chinez, interpretat de Alan Hale senior, care are o mustață mare În vechiu’ stil Fu Manchu și ochii alungiți cu negru. Și Marco Polo mănâncă tăiței și zice: „Băi Kemosabe, chestia asta e chiar bună, ce e?“. Și Alan Hale zice: „Spa-ghet“. Ha! Adică chinezii zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
asemenea moment delicat, domnul Matsumoto mi-a spus pe neașteptate: «Ar trebui să te muți aici.» Mi s-a părut o idee bună. Asta se întâmpla în timpul sesiunii numite «yoga secretă». Domnul Matsumoto stătea acolo, lângă el erau câțiva discipoli seniori, iar tu stăteai în fața lor și primeai sfaturi, făceai confesiuni. Pe atunci încă mai procedau așa. Și membrii de rând discutau direct. Încercau să-și extindă secta și să câștige cât mai mulți samana (renegați), nu că se gândeau în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
prozelitism în favoarea arianismului și își însușiseră, în schimb, unele norme ale vechiului drept roman; faptul că avuseseră succes era demonstrat și de numărul mare de căsătorii mixte, cu atât mai surprinzător, luând în considerare recenta lor așezare în zonă. Fiecare senior burgund instalat pe o bucată de pământ ce aparținuse odinioară romanilor avea sub el numerose familii de coloni. Aceștia, în situația gravă ce îi amenința pe toți, nu căutau doar să se protejeze pe sine, ci erau dispuși chiar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
era datoria oricărui hun să nască fii care într-o bună zi i-ar fi lărgit clanul și i-ar fi făcut cunoscut numele, însă până în acel moment el nu se ocupase decât să se pună în lumină în ochii seniorului său, care îl culesese și îi potolise foamea după ce clanul lui fusese exterminat într-o incursiune a avarilor. Urmându-l pe Utrigúr, luptase încă de la început pentru a-și răzbuna familia, apoi împotriva goților împotriva bizantinilor, împotriva burgunzilor și, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Aș putea doar să adaug, și apoi să renunț grăbit, că era o experiență răscolitoare să stai la Biltmore, într-o zi de vară, la orele de cocteil, lângă unul din palmierii plantați în ciubere și să-l observi pe seniorul tău urcând dintr-un salt scările, evident încântat să te vadă, dar fără să rămână pironit, fixat locului. Mi-ar face plăcere să mai stărui un minut asupra acestui aspect al urcatului scărilor dintr-un salt - adică să-l continuu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
suspiciunile mele, e adevărat. — Oh? Brian pare să creadă că erai mai mult decât suspicioasă. Crede că erai destul de sigură. — Ei bine, greșește. — Foarte bine. Dar nu ți-a trecut prin minte să-ți împărtășești suspiciuinile cu unul dintre colegii seniori? Cu mine? — Nu. Cum am spus, erau doar suspiciuni. Eu nu bârfesc. Știi, bănuiesc, că ceea ce a făcut Sheba cu acest băiat se numește delict penal! Unul foarte grav chiar! — Știu asta. — Și știi de asemenea că tăinuirea informației despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
și pentru a juca sub culorile clubului său. Sportul nu putea fi practicat ca o meserie și atunci comunismul inventase acest mod de a-și ține valorile la un nivel decent de existență. Mai avea puțin până să ajungă la seniori și nu reușise să termine măcar o școală profesională. Lovise un profesor în clasa a X-a și se trezise exmatriculat. Pierduse mai apoi încă un an din cauza numeroaselor absențe nemotivate și cum el era deja cunoscut ca un elev
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
opri să facă orice i-ar fi trecut prin cap. Își dedicase fiecare zi antrenamentelor. Promisese părinților și antrenorului că nu va mai da greș, că va face ceva cu viața lui și chiar reușise. Ajunsese sa joace fotbal alături de seniori, la UTA, în divizia secundă și părea un om care promite mult. Evita orașul și tentațiile lui, dar descoperise nebănuite moduri de distracție chiar în școala din care făcea parte. Discotecile organizate în clubul școlii deveniseră o provocare. La început
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
care o găsesc este cu activiștii noștri de partid. Spre nenorocul lor însă, era totuși un comunism în Europa, nu în Asia. Altminteri ce ne-ar mai fi intalibanit pe toți! Scenă de seară: vine un bărbat din Macedonia în Senior’s common room, și ele pleacă discret, fără să răspundă la salut, cu eșarfele trase pe față, ca și când ar fi invizibile. La fel reacționează față de Dumitru S., venit și el la Oxford pentru aceeași lună, dar la alt colegiu. Au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
Mă bucur că a putut să fie scris, deși este ultrapornografic. Faptul că generației ei (care este și a fiului meu) le arde de experimente-limită legate de libertatea de exprimare este un semn sănătos că nici un „taliban” nu ne împilează. Senior’s common room este o poezie specific oxoniană. Locul la care au acces doar profesorii. Un templu de relaxare și conversație academică, dotat cu ceaiuri, cafele, prăjituri, cu ziare, cu reviste culturale, cu șemineu și armchairuri stil victorian, cu peisaje
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
o eliberare în curând, dacă o puternică armată musulmană s-ar afla în drum spre noi pentru a despresura Granada și a-i pedepsi pe asediatori, numai că noi știm acum că nu ne va sări nimeni în ajutor. Tu, senior al regatului, ai scris sultanului din Cairo și celui otoman, ți-au răspuns?“ Boabdil își înălță sprâncenele în semn de tăgăduire. „Iar, mai de curând, ai scris suveranilor musulmani din Fès și Tlemcen să vină cu armatele lor. Ce-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
-i pune din nou aceeași întrebare. Răspunsul nu a fost diferit. La începutul verii însă, când răgazul acordat evreilor se scursese pe trei sferturi, Bălțata veni ea însăși să ne vestească: — Am aflat că marele rabin al întregii Spanii, Abraham Senior, tocmai s-a botezat împreună cu fiii săi și cu toate rudele sale. Am fost la început dezgustată, apoi mi-am spus: „Sara, văduvă a lui Iacob Perdoniel, vânzătoare de parfumuri la Granada, ești tu mai bună evreică decât rabi Abraham
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
fi convertit la creștinism. Străzi întregi din populația Granadei s-au lăsat atunci botezate. În unele sate din munții Alpujarras, țăranii s-au răzvrătit; au putut rezista doar câteva săptămâni; s-a spus chiar că izbutiseră să-l omoare pe seniorul din Córdoba care conducea expediția împotriva lor. Dar, nici acolo, rezistența nu putea să țină la nesfârșit. Sătenii s-au văzut nevoiți să cadă la învoială: câteva sute de familii au căpătat dreptul de a pleca și au venit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de foc și de uitare! Noapte de noapte, așteptam continuarea istorisirii, pe care o întrerupeau uneori doar schelălăielile unor șacali aflați prin preajmă. În a treia zi, totuși, doi soldați au venit în întâmpinarea noastră. Duceau un mesaj din partea unui senior ale cărui pământuri se aflau la apus de drumul nostru. Aflase că ambasadorul regelui din Fès trecea prin regiune și ținea cu orice preț să-l întâlnească. Khâli ceru informații de la una din călăuze, care îi spuse că ocolul ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
preț să-l întâlnească. Khâli ceru informații de la una din călăuze, care îi spuse că ocolul ne va întârzia cu cel puțin două săptămâni. Așadar se scuză pe lângă soldați, spunându-le că un trimis al sultanului nu putea face vizite seniorilor care se aflau în afara drumului, cu atât mai mult cu cât boala îi încetinise deja considerabil misiunea. Totuși, pentru a arăta stima pe care o avea pentru acest senior - de care mi-a mărturisit mai târziu că nu mai auzise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
spunându-le că un trimis al sultanului nu putea face vizite seniorilor care se aflau în afara drumului, cu atât mai mult cu cât boala îi încetinise deja considerabil misiunea. Totuși, pentru a arăta stima pe care o avea pentru acest senior - de care mi-a mărturisit mai târziu că nu mai auzise vorbindu-se până atunci - își va trimite nepotul pentru ca acesta să-i sărute mâna. Mă vedeam deci învestit subit cu o solie, eu care nu împlinisem încă șaptesprezece ani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
subit cu o solie, eu care nu împlinisem încă șaptesprezece ani. Unchiul mi-a dat doi călăreți să mă însoțească și mi-a mai pus la dispoziție și niscaiva daruri pe care trebuia să le ofer în numele lui acestui amabil senior: o pereche de scări de șa împodobite după moda maură, o pereche de pinteni superbi, două șnururi din mătase împletite cu fir de aur, unul violet, altul azuriu, o carte în legătură nouă care povestea viața sfintelor personaje ale Africii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
precum și un poem de laudă. Călătoria a durat patru zile, de care am profitat ca să scriu, la rândul meu, câteva versuri în cinstea gazdei mele. Ajuns în oraș, care se chema, cred, Uarzazat, mi s-a adus la cunoștință că seniorul era la vânătoare de lei în munții din jur și că dăduse instrucțiuni ca să merg să-l întâlnesc. I-am sărutat mâna și i-am transmis salutările unchiului meu. Mi-a pus la dispoziție o locuință unde mă puteam odihni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
a fost adus cușcuș, ftat, un alt amestec de carne și de aluat, precum și diverse alte mâncăruri de care nu-mi mai aduc aminte. Când am fost cu toții pe deplin sătui, m-am ridicat și am declamat propriul meu poem. Seniorul a pus să-i fie traduse câteva fraze, dar, în restul timpului, s-a mulțumit să mă observe cu o privire înduioșată și ocrotitoare. De îndată ce am isprăvit, s-a dus să doarmă, căci vânătoarea îl istovise; însă a doua zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
poemul tău. Are paisprezece ani și vorbește bine araba. Noi îi spunem Hiba. Apucă frâul și mi-l puse în mână. Am tras de frâu, cu ochii ridicați spre ea, neîncrezători. Darul meu mi-a zâmbit. Copleșit că întâlnisem un senior atât de curtenitor și de darnic, m-am întors direct la Tabelbala, unde mă aștepta caravana. I-am anunțat unchiului meu că îmi dusesem la bun sfârșit misiunea și i-am povestit amănunțit fiecare vorbă, fiecare gest. I-am înmânat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
prin deșert, toate orașele sunt frumoase, toate oazele seamănă cu grădina Raiului. Dar nicăieri viața nu mi s-a părut atât de surâzătoare ca la Tombuctu. Am sosit acolo la asfințitul soarelui, întâmpinați de un detașament de soldați trimiși de seniorul orașului. Cum era prea târziu pentru a mai putea fi primiți la palat, am fost conduși spre locuințele care fuseseră prevăzute pentru noi, fiecare potrivit rangului. Unchiul meu a fost instalat într-o casă din apropierea moscheii; eu am avut drept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
la urechi gălăgia, târguielile negustoreselor, foșnetul paielor călcate în picioare, sunetele unor vase de aramă, strigătele animalelor, ca și mirosurile purtate de un vânt ușor, dar răcoros, care ridica timid perdeaua. Iubeam totul, binecuvântam totul, Cerul, deșertul, drumul, Tombuctu, pe seniorul din Uarzazat și până și durerea care, discret, îmi chinuia trupul, privilegiu al primei mele călătorii, arzătoare și stângace, pe drumul cunoașterii unei necunoscute. Deschise ochii, închizându-i pe dată la loc, de parcă se temea să-mi întrerupă visarea. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
nu avusese vreme să ni se alăture, astfel că eram, în sărăcia mea, cel mai puțin sărac dintre călători. A trebuit să mă hotărăsc să vând diverse daruri primite de Khâli în cursul călătoriei, îndeosebi cei doi sclavi oferiți de seniorul din Uarzazat, care mi-au adus vreo patruzeci de dinari. Pentru a o putea păstra pe Hiba fără să-mi atrag mustrări și sarcasme, am făcut să circule zvonul că rămăsese însărcinată cu mine, lucru despre care nu știam mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]