7,518 matches
-
fi o redare a realității, dar ca să fie și literatură, cred că trebuie depășită într-un mod această realitate, trebuie transcendentalizată, dacă se reușește, bineînțeles... Un jurnal se scrie dintr-o nevoie de destăinuire, de sinceritate. Există poate și o sete de comunicare pe care o are orice om, unii o fac verbal, alții în scris. Călinescu spunea că este o prostie să scrii un jurnal, actualul critic Ion Simuț spune (am găsit un articol în „România literară”) că jurnalele ar
CAND IZBANDA PREAPLINULUI DE DRAGOSTE DA CA ROADA BINELE SI RAUL de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349609_a_350938]
-
veseliei neumbrite de vreo jenă sau măscară. „Numai atunci ? a mai întrebat puștiul. „Si când vei începe să miroși a pământ reavăn și a ploaie de mult așteptată de cei care te calcă. Și cărora le este gura uscată de sete ... „Dar atunci când va începe să bată vântul puternic, fără a fi prins rădăcină, cum mă voi descurca !? „Te lași în voia lui și-atunci îți vei găsi locul și rostul. „Și oamenii care îmi pleoștesc sau rup vârfurile și-mi
DOMINUS REI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349655_a_350984]
-
îngrijită. Deși nu ar fi putut preciza de ce, și-ar fi dorit ca și în acea după-amiază să plouă, la fel ca în urmă cu câteva săptămâni. Dar nu era așa. Era o căldură sufocantă, și lui Aiko îi era sete. Ar fi vrut un suc de fructe de la frigider, sau un nectar de caise, dar a trebuit să se mulțumească cu apa stătută de la temperatura camerei. Ce viață! În astfel de momente, Aiko se gândea că și animalele aveau o
MICUŢA AIKO ŞI PĂDUREA MAGICĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1652 din 10 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350202_a_351531]
-
că va ajunge, cu gânduri de răzbunare. I-a trecut prin minte să-l omoare pe Julian. Pur și simplu, ar putea lua pistolul și i-ar trage vreo câteva gloanțe în zonele vitale. Așa, minciuna nu va mai dăinui, setea ei de răzbunare ar fi astâmpărată pentru vecie. L-ar lăsa singur în pat, însângerat, așteptând să fie găsit - și plâns - de amantă. Dar nu. Nu ar fi corect. Așa gândește acum, la mânie, dar probabil că Julian nu a
ENIGMA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350196_a_351525]
-
îngrozesc. Mă sufoc. Tic-tac. Tic-tac. * Peste puțin timp, a trebuit să plec în mod real către Planeta pe care își avea sălașul malefica Hira. Nu puteam să mai amân prea mult confruntarea cu aceasta, cine putea ști când mânia sau setea necugetată de putere aveau să o împingă la o nouă acțiune distructivă... Cine putea ști când anume va deveni ”prea târziu”... Pentru Pământ sau, poate, chiar pentru Galaxie... Am făcut eforturi susținute pentru a nu mă lăsa impresionat prea ușor
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
să-l citească,, până termina și Andrei masa. Știrea zilei era găsirea unui cadavru, tăiat în bucăți, al unei tinere femei. - Dă-mi și mie să-l citesc, spuse Andrei trăgând din mâna tatălui său ziarul. Și-l citi cu sete. Era vineri. Se hotărâseră să se odihnească și să stea numai pe computer pe rețele de socializare. Iulian avea o mulțime de admiratoare și trebuia să le răspundă, mai ales că era week-end. Era atractiv și distractiv în același timp
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
și flacăra mea acolo NELINIȘTE (lui Petru M. Haș) prietenul meu - poetul - purta barbă îngălbenea copacii cu vorbe sezoniere și parfumat tutun de pipă făcea reverențe mulate pe falduri mondene bea stele aparențe muguri prietenul meu - poetul - scotea apă pentru setea noastră de iluzii c- un poem prin iarba căruia treceam în pantaloni albaștri desculță într-o dimineață oarecare purtând în mâini cununa augustului soare de-atunci între noi s-au ridicat baricade de ani și poeme de liniște VARĂ am
PESCAR HOINAR (POEME) de DACINA DAN în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350283_a_351612]
-
omul și stările lui sufletești de dragoste, de dor, de veselie, de întristare, de durere, de bine, de rău, de grijă, de noroc, ori blestem. În cântecul dobrogean răsună dintotdeauna ecourile acestea care s-au răsucit în funia istoriei cu setea de libertate, cu lupta pentru moșie, cu înrobirea și eliberarea... Lupta și victoria se desfac în două în cântecul dobrogean, contopite în viața sufletească a dobrogenilor, ca și minunile naturii mai puțin vătămate de mâini netrebnice. Tulburătoare sunt cântecele Elenei
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
ochii stinși priviri înspăimântate înconjurați de flăcări călcăm pe drumuri nisipoase dorința omului e oarbă ne mistuim gândirea trădarea ne este păcatul în jur nori negri tu omule cauți Lumina sunt fapte seci șoapte rostiri iertări venite dinspre tine este sete în noi sunt pietre ruine o cruce din lemn vechi atât de sfânt Isus trimis de noi să moară ei știu ce au văzut nu știu când au să-L mai vadă durere atunci acolo sus pe cruce căință dor
LUGUBRU de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350343_a_351672]
-
am înțeles. Mâine îl anunț și pe Roby că vom pleca la picnic la pădure. - Putem să-i spunem și așa, numai că picnicul se poate face la o masă la Căprioara pe terasă când ne va fi foame sau sete. Mergem să ne plimbăm, dacă doriți mergem și la zoo. - Bine, așa rămâne. Vom pune noi la cale detaliile excursiei, doar suntem toți trei în aceeași grupă și ne întâlnim mâine la facultate. Andrada știe? - Nu, dar va afla de la
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
un tril, soarele a aprins zările și ne zâmbesc iar florile. privește stelele vrăjite cum cad în ape liniștite și noi, iubito, împreună, ne-adăpostim sub clar lună. sub vraja asta selenară totul miroase-a primăvară, și c-o nepotolită sete, miresmele o să ne-mbete. în luna ast-a lui april, erai copilă, eu copil, când ghiocei tu culegeai, eu îți priveam chipul bălai. dulce liană de iviri printre frumoșii trandafiri, în geana timpului suind, erai statuia de argint și în
APRIL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350434_a_351763]
-
iau chipuri diferite: de la Ingeri pînä la vapoare uriașe, de la munți cu vîrfurile înzăpezite, pînă la valuri pufoase, albe.. Poate numai un visător gîndește și simte astfel... însă ce ne-am face fără vise? Ce ar fi Viața, fără această sete de cunoaștere și fără fantezia colorată a minții umane? Totul ar fi albnegru...lipsit de sensibilitate și totodată lipsit de acea aripă înălțătoare, care ne face să atingem norii cu vîrful sufletului... Iubesc culorile fanteziei! Iubesc primävara coloratä... ! Iubesc Viața
PRIMA...ZI de DOINA THEISS în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350430_a_351759]
-
noastră ce-i? De ce ochii mei de-o vreme Ard în Rugăciunea lor, Tu de Dor nu te mai teme, Dorul mai presus de dor! Lasă-mi trupul între râuri, Unde patima cuvântă Și îngemănați de-a pururi În aceeași sete sfântă, Tu să-mi pui în Crez cuvinte Cum în alte gânduri nu-s Și să mă aduci de-aminte Că nu-i jos fără de Sus! Sterp e numele fântânii Fără de izvorul ei- Doamne, dă-i răspuns țărânii Sufletul acesta
POEME DE SUFLET de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 98 din 08 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350451_a_351780]
-
ocol muntelui Athos, văzând toate mânăstirile, chiliile și peșterile. S-a așezat pe o stâncă de lângă chilia Sfântului Ipatie și Maica Domnului - cea care l-a adus în duh acolo - i-a spus: Aici băiete găsești izvor la care stingi setea întregului neam românesc. Să te întorci aici să slujești Fiului Meu și neamurilor ortodoxe”. Când a ajuns acasă i-a spus bunică-sii că pleacă la Athos, dar ea l-a rugat să-i aștepte și pe părinți care erau
ATHOSUL NEAMULUI MEU (3) de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 1080 din 15 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350411_a_351740]
-
Așa îmi zise, trântind portiera. Nu voi uita acele Sărbători...tăcute și triste. Eu, în dormitor, cu perfuziile agățate de clanță. El, în sufragerie, cu “perfuzii” de 50 de grade...prună curată...și muzica dată la maxim. “Ți-o fi sete? Ți-o fi foame? Du-te și ia-ți! Îndoapă-te! Azi ai voie!”...așa zicea și râdea alcoolul în el...ca toți dracii. Cred că atunci am spus cele mai frumoase rugăciuni: pentru copilul meu-înger, pentru mine...și pentru
FOTOGRAFII ... DE SĂRBĂTORI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 55 din 24 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349023_a_350352]
-
infractori, la ordinul lui Dumnezeu. De aceea, popoarele care vor numai să facă istorie sunt supuse pieirii. Cultura filosofică, știința nu trebuie să slăbească sentimentul religios. Știința e seacă dacă nu e însuflețită de iubire, de pasiunea purității și de setea de absolut. Citez, iarăși din „Întâmplări obișnuite”: „Nu mi se pare justă afirmația că excesele teologice usucă sentimentele, adică rădăcinile sufletești ale vieții. Se poate spune mai degrabă că această sinistră ispravă o face prostia științifică”. Firește, săparea, oricât de
ESEU DESPRE PETRE ŢUŢEA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349011_a_350340]
-
aliat căci și pe ea o umfla râsul când făcea el cu ochiul. - Cârciumarule, călătorim de ieri dimineață, și în trenul ăsta grozav nu am găsit o apă ca lumea ci numai ape minerale bâhlite și calde, mi-i o sete de aș bea o vadră întreagă, poți să-mi dai niște apă, dar de puț nu sifon sau apă minerală? -Cum nu, conașule, și-i face un semn discret țaței Dumitra, care mă smucește de mână și mă ia deoparte
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
el și-l șterg bine cu poala cămășii pe care mi-am scos-o din nădragi, de nu se vedea nici o pată pe el; găsesc și o farfurioară de „porțolan” umplu paharul cu vârf, că deh, conu Iorgu murea de sete și mă prezint la boier cu sufletul împăcat. De setos ce era, boieru trage un gât zdravăn, apoi Doamne ce văzui: bietul conu Iorgu, a împroșcat în tot restaorantul cu un nor des de gaz, căci gaz era în pahar
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
din marasmul comunist, dar și din nebunia disonantă și grăbită a lumii noastre, postmoderne, contemporane, potrivit afirmațiilor făcute și susținute de către actorul și regizorul creștin Dan Puric. Revenind, iată care sunt, în continuare, titlurile acestui capitol: 1. Adevărul păcătosului; 2. Setea; 3. Sfântul din inimă; 4. Monahul; 5. Câinele din Montargis; 6. Stupul; Capitolul IV (sau alte povești și eseuri pregătitoare pentru a ne obișnui cu actul mărturisirii creștine); Memorialistica detenției comuniste ne relevă adesea chipuri de oameni integrați aparent în
DESPRE NEAM ŞI DEMNITATE ÎN VIZIUNEA LUI DAN PURIC P. A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348978_a_350307]
-
ai fost supărată pe mine... Scrisoarea fericirii către obișnuință Știu, toate sunt la fel zilele astea, iubito, berea la halbă e ca berea la sticlă, asul de trefă e ca asul de pică, greva e aceeași, de foame ori de sete, grefa amară se pune la fel, în atrii și ventricule, toate gândurile noastre sunt bete... Știu, zilele astea, toate sunt la fel... Ursul bătrân a ieșit din bârlog doar în grădina lui, zoologică, dorul de mine ți s-a retras
UN POET DE CALIBRU, VALENTIN LEAHU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349113_a_350442]
-
POEZIE .... dar pentru că nu știu să le exprim astfel .... încerc să le pun pe pânză ...” - ANCA BULGARU ( artist plastic ) - Iași " pierduți între răspunsuri așteptăm liniștea/ la marginea hotarului cu două anotimpuri/ copleșiți de gânduri stranii ca ultim trofeu/ ucis cu setea încolțită între coapsele tale/ stăm rezemați de copaci dezarmant aplecați/ de complicitatea revoltată sub pleoapa timpului/ surprinși de întâmplări prin care vom ridica manolic/ iubiri efemere în piatra din care suntem făcuți” - ELENA TOMA, Pitesti "Poezia reprezintă pentru mine zbor
LA MULTI ANI,DRAGI POETI , DE ZIUA MONDIALA A POEZIEI ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349100_a_350429]
-
toți fariseii Urcă semeț în ierarhiile lumești..., Tu știi că sunt îngemănare De lacrimă și bucurie..., Că frunza verde uneori mă doare... , Eu am plecat spre toamna cea târzie...! Tu știi că-ți sunt pământ și îmi ești apă.., Că setea doar cu greu mi-o potolești, Că spinul trandafirul înțeapă... Și plâng apoi cu lacrimi îngerești...! Tu le știi toate...și le dai lumină, Și-n rugi cu nard le învelești... Pui inima să cânte în surdină, Tropar la praznice
TU ŞTII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349164_a_350493]
-
anul, dăruindu-ne vară Cu flori parfumate, cu dimineți răcoroase, cu păsări cântătoare, Cu copiii zglobii, ce aleargă fără griji prin grădini pline de soare. Ce minune, că îmi este mereu dor de ceva, sau de cineva, Că simt foame, sete, durere, că pot zâmbi și că pot lacrima! În jurul nostru, totul este o perpetua și neașteptată minune, Căreia savanții, poeții, au tot încercat să îi dea un nume. Minunea de fiecare zi e viața ce ne-a fost dată de
VIAŢA E O MINUNE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349170_a_350499]
-
ZACE... Autor: Elena Buldum Publicat în: Ediția nr. 1624 din 12 iunie 2015 Toate Articolele Autorului vol”Vise Târzii” 2014 Privește-mă, iubite, cu ochii tăi de jar Și în cuvinte pătrunde-mi arșița din vene, Sărută-mi buzele cu sete... să știu și eu, măcar, Când ai plecat și cum te-ai rătăcit prin vreme. Și tandră să-ți șoptesc cu tainicele-mi gânduri: - Iubește-mă curat și sufletu-mi atinge, Cuprinde-mă, iubite, în brațe, printre rânduri, De mijloc
ȘI-N MINE ZACE... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348534_a_349863]
-
al dorinței și pasiunilor. „Femeia anilor trecuți, prinsă încă în datele tradiției, își găsea liniștea și împlinirea în căsătorie și maternitate. Supusă unor condiții de stabilitate și virtute, ea cunoștea dragostea și jertfa până în limitele creației spirituale; ea nu cunoștea setea de aventură. Femeia modernă, atrasă de mirajul unei vieți de larg tumult, încearcă să aibă inițiativa unui destin propriu. Dar, respingând dragostea conjugală și maternitatea ca pe niște forme ale unei vieți de mult perimate, a alunecat pe cel mai
ERNEST BERNEA – GÂNDITOR CREŞTIN, PROMOTOR ŞI FILOZOF AL CULTURII ROMÂNEŞTI AUTENTICE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348404_a_349733]