19,447 matches
-
Nu-i fantastic? Cum să te sperii! Vorbindu-i lui Tudor de visurile ei cu păduri, străbătute de boncăluitul cerbilor și de grohăitul mistreților sălbateci, Cerboaica se gândea la nopțile singurătății ei. La toate nopțile intrate în sânge, rămase în simțuri ca o drojdie amară și-nmiresmată, atât de asemănătoare până-ntr-un punct, și-atât de unice, care o ajutaseră să treacă prin timp ca printr-o apă vrăjită. Nopți care-o înfiorau până-n cel mai tainic loc al trupului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
care se-ncăpățâna să trăiască bătând din ce în ce mai puternic, din ce în ce mai plină de voință... CAPITOLUL 14 Cerboaica venea spre casă încet, istovită. Istovită și puternică, purtând în ea toată pacea și armonia nopții, convinsă că-n ea se petrecuse ceva fundamental și simțurile ca și mintea ei luaseră alt curs. Îi era numai teamă de ce avea și de ce putea pierde. Fața îi era arsă mistuită, fruntea rece și ochii înroșiți încercând să ascundă în adâncul lor adevărul acelei nopți și neputând, convinsă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
cinematograf, duminica seara, când cele trei uși sar în lături, și prin ele țâșnește tăvălugul negru al mulțimii. Ce-i? Ce s-a-ntâmplat? Cum nu-și putură răspunde, rămaseră nemișcați, strâns lipiți unul de altul, cu urechile și toate simțurile inundate de mișcarea aceea dezordonată și inexplicabilă, din ce în ce mai frenetică și vastă, ce se întindea și se-ntinse, cuprinzând curând întreg orașul și țara. CAPITOLUL 16 Era prima noapte, după atâtea amăgiri albastre și năluciri deșarte și ucigătoare, umplute numai de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
informației de la Zevedei Barbu la Lucrețiu Pătrășcanu și la epigonii lor târzii, i-a adus chiar acuza de a fi ea însăși o plagiatoare. Cel mai surprinzător a fost faptul că „demonstrațiile“ ei au produs, în urechile unor intelectuali cu simțul măsurii, ecouri mult mai ample decât cele scontate. Astfel, un critic fin și atent a înțeles că este vorba nici mai mult nici mai puțin decât de „transcrierea fără ghilimele a unor fraze“. O fostă studentă a Profesorului a rămas
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
toate unitățile de relief, un fluviu de importanță europeană, litoral pitoresc, o mare diversitate a speciilor vegetale și o faună cinegetică de invidiat. La acestea se adaugă patrimoniul antropic, desăvârșit în timp de o populație tolerantă și primitoare, cu dezvoltat simț estetic, păstrătoarea unui folclor deosebit, a unor meșteșuguri străvechi și a unei agriculturi tradiționale. Conceput ca un material complementar pentru disciplina „Patrimoniu turistic”, studiată la calificările din domeniul „Turism și alimentație”, lucrarea poate fi folosită, în aceeași măsură, ca suport
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
al turistului. 2.2.2. Climatoterapia Climatoterapia este un tratament naturist, ce utilizează elementele climatului în scop profilactic și curativ. Factorii climato-terapeutici acționează prin intermediul pielii (pentru temperatură, umezeală, vânt, radiație ultravioletă), a căilor respiratorii (temperatura, aerosolii) și a organelor de simț (lumina). Cura climatică este o formă de tratament care se impune persoanelor cu capacitate defectuoasă de răspuns la variațiile climatice. În această categorie intră, mai ales, persoanele vârstnice și copii care prezintă sindromul de domesticație, rezultat al unor măsuri exagerate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
capătă un profil aerodinamic capabil să dezvolte portanță. Pilotul atârnă suspendat sub voalura parapantei, într-un ham special, iar viteza de înaintare și direcția sunt controlate cu ajutorul a două comenzi. Se poate, astfel, plana pe distanțe variabile, în funcție de îndemânarea și simțul pilotului. Dintre locațiile cele mai cunoscute pentru acest sport, menționăm stațiunile Poiana Brașov și Rânca. Zbor cu parapanta (Brașov) Rapel (Munții Bucegi) Tiroliana (Bușteni) Rafting (Defileul Jiului) bungee jumpingaruncarea în gol, legat de o frânghie elasticăașa cum există în Cheile
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
Leocadia-Georgeta Carp Iași, 5 decembrie 2001 PARTEA I Maica Domnului poruncește: Du-te și spune oamenilor ! Am visat-o pe Maria M-am născut și am crescut într-o casă de învățători, intelectuali apreciați, dar modești și plini de bun simț. In casa noastră conviețuiau creștini din două religii: mama și bunica (mama din partea mamei) erau catolice, tata ortodox. Noi, copiii, am fost botezați ortodox. când eram mică, tata mă lua la biserică, îmi povestea frumos despre credință și tradiții, iar
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
și nu-i poți prevedea consecințele, pentru că nu cunoști deloc, sau aproape deloc, mișcările și intențiile adversarului. și acesta (adversarul) este puternic, fie și numai prin simplul fapt că este nevăzut și nu-l cunoaștem. Ceea ce vedem și percepem cu simțurile fizice normale sunt numai uneltele folosite de adversar și care, de fapt, sunt mult mai slabe decât noi, pentru că voința, credința și coloana vertebrală dreaptă le-au fost anihilate complet, sau aproape complet și care exprimă, de fapt, nu voința
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
pe care-i iubești”. Gospodăriți așadar curtea voastră și întindeți o mână de ajutor și vecinilor, fără să cereți răsplată. Cereți muncă și veți căpăta. Iar toate aceste calități pe care le-am enumerat până acum se încununează cu BUNUL SIMȚ. Cine-l are să-l păzească ca pe cel mai prețios dar, cine nu-l are să și-l cultive. Este foarte ușor să arunci vorbe și fapte de ocară asupra celorlalți, dar e mult mai greu să dai dovadă de bun
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
Cine-l are să-l păzească ca pe cel mai prețios dar, cine nu-l are să și-l cultive. Este foarte ușor să arunci vorbe și fapte de ocară asupra celorlalți, dar e mult mai greu să dai dovadă de bun simț în ziua de azi. și, totuși, e așa ușor și frumos să ai bun simț. Eu cred că în subconștientul fiecăruia dormitează bunul simț, dar nimeni nu-l scoate la iveală ca să nu se facă de râs în fața celorlalți care
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
și-l cultive. Este foarte ușor să arunci vorbe și fapte de ocară asupra celorlalți, dar e mult mai greu să dai dovadă de bun simț în ziua de azi. și, totuși, e așa ușor și frumos să ai bun simț. Eu cred că în subconștientul fiecăruia dormitează bunul simț, dar nimeni nu-l scoate la iveală ca să nu se facă de râs în fața celorlalți care-l îndeamnă la altceva. Rog, pe toți cei care mă auziți, scoateți la lumina zilei
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
și fapte de ocară asupra celorlalți, dar e mult mai greu să dai dovadă de bun simț în ziua de azi. și, totuși, e așa ușor și frumos să ai bun simț. Eu cred că în subconștientul fiecăruia dormitează bunul simț, dar nimeni nu-l scoate la iveală ca să nu se facă de râs în fața celorlalți care-l îndeamnă la altceva. Rog, pe toți cei care mă auziți, scoateți la lumina zilei bunul dumneavoastră simț. Este așa ușor și îți dă
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
că în subconștientul fiecăruia dormitează bunul simț, dar nimeni nu-l scoate la iveală ca să nu se facă de râs în fața celorlalți care-l îndeamnă la altceva. Rog, pe toți cei care mă auziți, scoateți la lumina zilei bunul dumneavoastră simț. Este așa ușor și îți dă un sentiment de înălțare atunci când saluți frumos pe cineva, când respecți un bătrân sau îl ajuți să treacă strada, când mulțumești pentru gestul altcuiva, când te comporți decent în societate sau între cei patru
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
știi să respecți munca altuia și pe a ta etc., etc., etc. Sunt multe de spus aici, dar cred că fiecare om are capacitatea de a discerne care din faptele, gesturile, gândurile, cuvintele sale sunt sau nu pline de bun simț. Cei care se rușinează de aceste calități nu merită decât compasiunea, înțelegerea și încercarea noastră de a-i face să înțeleagă că nimic din ceea ce este cu adevărat frumos în gândurile, în Eul nostru primordial, nu trebuie înăbușit, ci scos
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
odată, în încheierea acestui capitol, că românul a cultivat dintotdeauna acea Bună cuviință cuminte în toată viața și în toate faptele sale. Părinții i-au învățat pe copii și aceștia, la rândul lor, pe copiii lor, și astfel legea Bunului simț s-a perpetuat de-a lungul generațiilor, reprezentând baza relațiilor familiale și sociale. Pentru această bună cuviință adânc înrădăcinată în spiritele noastre am fost considerați și catalogați de unii proști, de alții sfioși, săraci cu duhul sau chiar tâmpiți. Fiecare
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
mai frumoase. Încărcătura harică, transfiguratoare a acestei flori prezentă chiar și în Cântarea Cântărilor ne determină să credem în căutările mistice ale poetului deși... prezența "spânzuratului" în același context dă totul peste cap. Apariția lugubră sugerează o "dereglare a tuturor simțurilor", o răsturnare a valorilor lumii, o sciziune radicală în raport cu speranța și candoarea. Dar nu întotdeauna. Ontologia fără teleologie, dorința de a dialoga și abaterea de la dialog nu se contrazic. Rostul vorbirii nu este acela de a produce sens, ci forme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
definesc întreaga lirică a poetului, cu dubla sa mișcare: din afară în interior (subiectul vidându-se de sine) și dinăuntru în afară (unde subiectul își proiectează eul înstrăinat, ascuns sub diferite măști la fel de străine). Totul se întâmplă cu un puternic simț al transcodării, al devierii sensu-lui prin exploatarea caracterului tautologic al imaginii. Mai departe, serii de imagini similare sunt bruscate și chiar abrutizate pentru a nu mai semăna cu sine, a induce eroarea, minciuna, înșelătoria. Unele imagini se maturizează brusc, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
picioarele, monstruos de mari, nu mai încap în aceștia. Nu e povestea lui Gulliver, ci a unui "eu" inadaptat la dimensiunile lumii înconjurătoare, stupefiante și abnorme. Această stupoare, pe care o bănuim terifiantă, acest disconfort, fie și al organelor de simț, sunt în căutarea unui sens care se află în trecut, în amintire. Amintirea devine oglinda în care poetul, narcisiac, se autocontemplă: Lașitățile mele vor fi transpuse prin oglinzi, motivate amabil și îmi vor fi atribuite intenții pe care niciodată nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
divorțat de femeia care nu a știut să aprecieze nimic la el. I-a lăsat casa cu tot ce a avut În ea. Nu a vrut să ia nimic care să-i amintească de lipsa ei de caracter, de bun simț, că de dragoste se convinsese de la Început că nu are pentru el. Părinții lui nu mai trăiau, avea numai două surori În sat care erau femei serioase la casa bărbaților lor. A muncit mai departe și a cumpărat o casă
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
nu mi-a picat bine, dimineața rece și umedă, oboseala drumului...dar tot răul a fost spre bine. Uite că se Înțeleg bine, iar Silviu este un băiat de Încredere, să nu vă faceți nici un fel de griji. Are acest simț al onoarei și al datoriei bine Înrădăcinat În firea lui. M-a surprins totuși graba cu care a fixat Întâlnirea, eu știam că iese cu o colegă de grupă de la institut. Acum nu mai știu care este situația. Părinții fetei
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
ușor pe gânduri, nu știa dacă să-i spună Andreei despre prietena din capitală a lui Silviu, sau să-l lase pe el să lămurească acest lucru. Nu ne vor lăsa nici pe noi să ne plictisim, au tinerii un simț al orientării În ce privește distracția, Încât vor veni curând cu noutăți. Aaaa, chiar despre voi vorbeam, se adresase Pavel celor doi tineri care se apropiau cu câte două Înghețate În mână. Începuseră să se topească și curgea pe mâinile lor un
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
altă lume, aduse în forme stranii; perdele de grădini, intrate în ogrăzi, stau îmbrățișate, într-o ordine saturniană numai de el știută. Pentru că femeia avea gleznele legate A spus cândva poetul Mircea Ciobanul. Despuiere Nu mai sunt cuprinsă de vedeniile simțurilor; a trecut demult acea sărbătoare de dor, au apus de tot flăcările de după-amiază, au rămas tulburi în memoria mea. Fantasme și gesturi suspendate își așteaptă împlinirea dincolo; și mintea așteaptă o stare adâncă. Caii albi și negri, brocarturi, haine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
altul un pahar, dar eu n-am băut avar din licoare, nu m-am îmbătat. Angela, vara mea, de mică înțelegea suferința; fără mare popas, am rămas cu tristețea somnului greu, respirând odată cu trupul și sufletul ei și al meu. Simțurile nu mă înșeală, mireasma lor mă învăluie protector ele îmi spun dacă trăiesc sau o să mor, dacă sunt mințită frumos, ca firul ierbii mătăsos, ruginit de vreme ca în albastrele poeme chemat de condeierii bătrâni în pagini de suflet stăpâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
chiar fără destinație. Destul de greu de pătruns acest conflict vizibil între gratuitate și frenezie organică, între abstracție și febra senzorială cu care Hortensia Papadag-Bengescu își înzestrează primele eroine. Într-o alăturare imposibilă, avem de-a face cu o metafizică a simțurilor a cărei protagonistă ideală și idealizată arde din toată ființa sa pentru “amantul din eter”. După cum bine aprecia Al. Protopopescu: “Tipul de “fecioară tare” viitoarele “fecioare despletite”este osândit alături de masculinitatea agresivă.”¹ În felul lor, Bianca, Myriam, Alisia, Adriana, Manuela
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]