2,439 matches
-
Nistrului. Considerând că regionalismul era de neconceput pentru partea de răsărit a țării, președintele partidului susținea că desăvârșirea unificării morale și materiale a Basarabiei cu România se impunea ca o prioritate. Pe de altă parte, în aceeași perioadă, se făcea simțită în rândul unora dintre organizațiile județene ale georgiștilor preocuparea de a atrage minoritari, în rândul propriilor aderenți. Astfel, în iunie 1932 au fost cuprinse în organizația orășeneacă Focșani a PNL-Gheorghe Brătianu un număr de 96 de persoane dintre care mulți
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
fruntașul georgist, era necesară stabilirea unui plan de lungă durată, asemănător planului rusesc sau celui italian. El aprecia, de asemenea, că era necesară o nouă generație politică la conducerea țării, care să fie "critică" și "etică"677. Se făcea, astfel, simțită o nouă tendință cu tentă naționalistă în atitudinea georgiștilor față de problema națională. Pentru Constantin Banu, în România întregită, naționalismul constituia un principiu indispensabil de viață. El afirma că georgiștii respingeau tot ceea ce putea să pună în primejdie unitatea națională, admiteau
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
din cauza arhaismului său. Acest dispozitiv, a cărui oportunitate strategică era aceea de a furniza un mijloc de a repune în discuție comportamentele depășite ale funcționarilor locali, cerea regândirea rolului elitelor și determinarea formării uneia noi. "Cu cât tehnocrația își face simțită greutatea sublinia Jean-Marie Domenach -, cu atât educația pare mai necesară atunci când poporul pare zdrobit de presiunea intereselor, atunci când politica se decide prin concurența oarbă a lobby-urilor. Atunci avem nevoie de "profeți". Trebuie ca unii să arate drumul. Viitorul democrației
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fost în totalitate dedicat acestei suprapuneri între noua „sociologie a localului” și procesele grupate în sintagma relocalizare a socialului. În același timp, observă sociologul francez, referințele la sociologia urbană nord-americană (Școala de la Chicago și așa-numitele community studies) își fac simțită prezența mai mult decât pe parcursul deceniului anterior. Orientările devenite dominante sunt în mod egal favorabile dezvoltării etnologiei urbane, ale cărei tehnici sunt adoptate și de către anumiți sociologi, cel puțin în parte. Dincolo de separarea academică între cele două discipline (sociologie și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
părul cu bentița pe care ai trimis-o, că în fie care dimineață bea ciocolată caldă trimisă de tine, că de câte ori folosește crema de mâini se gândește la tine... Pachetele nu sunt pentru ei, ci pentru noi, să ne facem simțită prezența în spațiul de acasă. Ca și cum, uite, mama e puțin plecată, dar te înconjoară prin toate obiectele pe care le trimite cu dragoste. Scrisoarea 22 Pe prima mea „șefă” din Italia o chema Concetta. O femeie mi cuță, grăsuță, mândră
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
paradoxurilor care caracterizează procesul de schimbare a organizației școlare. Pentru a înțelege mai bine natura contradicțiilor schimbării, ni se pare relevantă, prin puterea exemplului, experiența terapeuților. În foarte multe cazuri, la nivelul pacienților aflați în tratament, în locul maturizării își fac simțită prezența fenomenele de regresie, explicate prin puterea forțelor repetitive care acționează la nivelul psihicului uman, și care impun continuarea tratamentului. Pare a fi un recul, un moment de negare, de neacceptare a schimbării la acest nivel. Acesta este și motivul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
conținuturilor curriculare, abordarea lor interdisciplinară, apariția unei noi forme de realizare a învățării ce accentuează individualizarea instruirii. Deși din punct de vedere statistic școala românească se află pe unul din ultimele locuri în ceea ce privește utilizarea tehnologiei informației, ea și-a făcut simțită prezența și, sperăm, va deveni o preocupare constantă impusă de necesitatea racordării la standardele educaționale europene. În ceea ce privește competiția, se consideră că ea a permis reorientarea managementului tradițional către cerințele impuse de exacerbarea competiției mondiale, mai exact către imperativele managementului modern
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
declarat că toate formele posibile ale vieții există doar prefăcute. În acord cu concepția sa, sufletul uman, ca și cel animal, sunt existențe eterne, o eternitate a sufletului care depinde de cea trupească, asupra căruia se fac tot mai mult simțite influențele externe din mediu. În accepțiunea lui Bonnet, întreaga reflectare mentală își are punctul de plecare în simțuri. Fără simțuri spune el sufletul n-ar fi în stare să simtă nici măcar propria-i existență. Totodată, sufletul reprezintă o forță activă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
respectiv), cu invitația acestuia pentru asceză ș.a. Aceasta a corespuns cu trezirea unei tendințe post-elene decisive pentru dezvoltarea psihologiei, realizată pe un alt plan, superior celei aparținând Greciei Antice. Efectele acestei tendințe s-au răspândit în întreaga lume, ele fiind simțite și în țările românești, cu deosebire în Moldova, începând cu perioada următoare secolului al XI-lea, aducând un interes crescut pentru cunoașterea sufletului din perspectivă religioasă, creștină. Stările sufletești ale oamenilor au fost plasate pe principalele axe de confluență dintre
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
soliditatea discursului ergumentativ. Paradigma publicisticii eminesciene marchează aptitudinea gazetarului de a impune un model discursiv în presa vremii, contribuind decisiv la modernizarea și diversificarea mijloacelor de expresie specifice scrisului jurnalistic. Distanțarea jurnalistului de stilul gazetăresc cultivat până atunci se face simțită atât la nivelul problematicii abordate, care vizează chestiuni esențiale pentru politica țării, cât și la nivelul expresiei. Lectura articolelor evidențiază apelul la surse de autoritate în domeniile abordate, folosirea constantă a paremiologiei românești și străine în construirea demersului argumentativ, refuzul
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din urmă calitate, un rol imens în buna orientare a limbii gazetelor românești între anii 1870-1883"237. Un merit incontestabil îi revine gazetarului în rafinarea și limpezirea limbii române, într-o perioadă în care lipsa unor norme literare se face simțită în stilul greoi al publicisticii din epocă, în amestecul de vechi și nou, înregistrat atât la nivelul lexicului, cât și la nivelul formelor gramaticale. Prin dezbaterile pe tema limbii literare, Eminescu atrage atenția opiniei publice asupra necesităților de normare și
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
rânduri una dintre primele profesiuni de credință pe care poetul le face în spațiul gazetăriei, dar și promisiunea unui verb care părăsește cărările bătute în favoarea unei expresii obiective și curajoase. Distanțarea de stilul gazetăresc cultivat de generația pașoptistă se face simțită, atât la nivelul temelor abordate, dintre cele mai variate și atingând probleme esențiale pentru politica țării, cât și la nivelul expresiei jurnalistice, diferită de patosul și retorismul specifice publicisticii secolului al XIX-lea. Lectura articolelor evidențiază apelul permanent la surse
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ideii naționale în publicistica eminesciană are la bază îngrijorarea jurnalistului privind pierderea identității naționale, sub impactul dominației străine și a mirajului modelelor occidentale. Pentru jurnalist națiunea este ridicată la rang de religie, paradele de naționalism provocându-i repulsie: "Naționalitatea trebuie simțită cu inima și nu vorbită numai cu gura. Ceea ce se simte și respectă adânc, se pronunță arareori!"285. Văzând în limbă, cultură și credință principalele mijloace de cultivare a identității naționale, Eminescu pledează în articolele sale pentru respectul și conservarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semiozei eminesciene. Din această perspectivă, fiecare dintre cele patru etape identificate de noi în activitatea publicistică eminesciană se distinge prin nuanțări specifice. Articolele din Curierul de Iași se caracterizează prin prezența sporadică a jurnalistului în text. Vocea gazetarului se face simțită rareori, îndeosebi în finalul textelor, uneori în notă ironică, alteori cu valoare evaluativă, într-o complicitate atent regizată cu publicul cititor: "Am împărtășit și noi indulgenților cititori un specimen de exercițiu stilistic al ziarului Kelet din Cluj și am spus
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
relații autentice cu publicul cititor. Astfel, dacă în perioada debutului jurnalistic și a activității desfășurate la Curierul de Iași, Eminescu își alcătuiește articolele animat de dorința de a oferi cât mai multe informații, odată cu intrarea în redacția Timpului, se face simțită conștiința valorii performative a scrisului jurnalistic, a impactului pe care îl are acesta asupra cititorului. Multe din articolele publicate în gazeta conservatoare relevă o relație explicită cu cititorul, vizibilă în adresarea directă, în formulări colocviale care instaurează un soi de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publice. Analiza lexicului politic utilizat de Eminescu și recenzarea principalelor categorii semantice înregistrate de publicistică au relevat, la rândul lor, rolul jurnalistului în procesul de modernizare a limbii române într-o epocă în care lipsa unor norme unitare se face simțită în nesiguranța și oscilațiile înregistrate de discursul publicistic al vremii. Analiza vocabularului s-a sprijinit pe tehnici ale lingvisticii computaționale care ne-au permis procesarea întregului corpus publicistic, în vederea stabilirii unui inventar lexical specific scrisului jurnalistic eminescian. Analiza semantică a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
efecte variate la nivel de receptare: avertizare, confesiune, infirmare, dezvăluire, evaluare, revoltă ș.a. Astfel, dacă perioada debutului jurnalistic și a activității desfășurate la Curierul de Iași sunt guvernate de intențiile informative ale jurnalistului, odată cu intrarea în redacția Timpului se face simțită conștiința valorii performative a scrisului jurnalistic. Articolele semnate în publicația conservatorilor relevă o relație specială cu cititorul, oglindită în adresarea directă, în formulările familiale, care instaurează un soi de complicitate între jurnalist și cititor, în demersul evaluativ al clasei politice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
românesc își primenește mijloacele de expresie și modalitățile de construcție a argumentației discursive. Un merit incontestabil îi revine gazetarului în rafinarea și limpezirea mijloacelor de exprimare ale limbii române, într-o perioadă în care lipsa unor norme literare se face simțită în stilul greoi al publicisticii, caracterizat prin amestecul de vechi și nou, prin oscilații la nivelul lexicului și al formelor gramaticale. Mijloc de conservare și de cultivare a identității naționale, într-o epocă în care problema independenței se dovedește imperioasă
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
romană. Prima intervenție a Romei are loc în anul 154 î.I.C.: la apelul Marsiliei, ale cărei colonii din Antibe și Nisa sînt asediate de către liguri, o armată romană luptă pe teritoriul Galiei. Totuși prezența militară romană nu se face simțită decît începînd cu 125 î.I.C. pentru eliberarea Marsiliei, amenințată direct de către celți și liguri. Situația este restabilită; celții salieni sînt învinși, iar capitala lor, Entremont, distrusă. La poalele acesteia, învingătorul, Caius Sextius Calvinus, stabilește o garnizoană căreia îi dă
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
în timp ce în pictură opera lui Louis David ilustrează perfect această întoarcere la antic. În același timp, strălucirea Franței în Europa se micșorează, în fața influenței engleze, foarte clară chiar și în Franța și mai ales în fața reacțiilor naționale care se fac simțite mai ales în Germania. Cultură savantă și cultură populară. În sfîrșit, în interiorul societății franceze, prăpastia apărută în secolul al XVII-lea, între cultura savantă și cultura populară, se adîncește și mai mult. Cultura savantă rămîne fondată pe principiile creștine și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
prim avînt; dar sectoare întregi ale industriei din Vest se prăbușesc, realizări născute dintr-un voluntarism protecționist se dovedesc fragile, penuriile cauzate de blocadă devin tot mai apăsătoare. Și, în sfîrșit, efectele de antrenare reușesc cu greu să se facă simțite. Cum masele țărănești, în mare mulțumite de soarta lor chiar dacă trebuie să se facă distincția între țărănimea proprietară și cea fără pămînt se instalează într-un sistem puțin creativ, sărac în capital, care, fără o criză majoră, trimite puțini dezrădăcinați
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
școlilor laice feminine. Crearea, printr-o circulară, de cursuri secundare publice pentru fete, antrenează ruptura între catolici, deja ostili, și Duruy, căruia îi cer demisia. Dar în domeniul social ideile lui Napoleon al III-lea se fac și mai direct simțite. Trimiterea de delegați muncitori în Anglia, la Conferința asociațiilor Trade Unions și manifestul celor Șaizeci, în 1864, care cere candidaturi de muncitori la alegeri, fac să se spere că muncitorii se alătură Imperiului și se despart de republicani. Guvernul ia
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
au rămas,în cea mai mare parte,păstrătorii unei societăți tradiționale românești. Fertilitatea feminina constituie o premisă esențială pentru natalitate. Dar nu întotdeauna fertilitatea e corelată și cu o natalitate ridicată . În ultimul timp, comportamentul urban începe să-și facă simțită prezența și în mediul rural, încât rata fertilității a cunoscut scăderi tot mai mari. Analizând tabelul nr. 3 și diagrama din fig. nr.3, se poate urmări evoluția numărului de născuți vii și a indicelui de natalitate pentru populația comunei
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și controverse. Informația este formată din date organizate, În timp ce cunoașterea este abilitatea de a utiliza informația În mod efectiv, acordându-i sensul de structuri cognitive care ghidează acțiunea. A ști Înseamnă a putea, cunoașterea reprezintă astfel o experiență trăită și simțită, utilizarea căreia poate conduce spre rezultate repetate. Pentru a le putea Înțelege, cunoașterea este clasificată În două tipuri distincte: (1) tacită sau explicită; (2) factuală sau inferentă. Cunoașterea tacită sau codificată Înseamnă cunoștințe greu de formalizat; cunoștințe intuitive, percepții, opinii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și controverse. Informația este formată din date organizate, În timp ce cunoașterea este abilitatea de a utiliza informația În mod efectiv, acordându-i sensul de structuri cognitive care ghidează acțiunea. A ști Înseamnă a putea, cunoașterea reprezintă astfel o experiență trăită și simțită, utilizarea căreia poate conduce spre rezultate repetate. Pentru a le putea Înțelege, cunoașterea este clasificată În două tipuri distincte: (1) tacită sau explicită; (2) factuală sau inferentă. Cunoașterea tacită sau codificată Înseamnă cunoștințe greu de formalizat; cunoștințe intuitive, percepții, opinii
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]