4,151 matches
-
vizează reducerea conceptului de motivație la motivația de a performa, utilizarea conceptului ca o tehnică manipulativă, precum și faptul că motivația este văzută ca o proprietate a actorilor individuali, fără a fi luați în calcul termenii interpersonali. Pornind de la ideea că sinele există și se poate dezvolta doar ca urmare a existenței altora și a interacțiunii cu alții, Leather propune o abordare ontologico-dialectică centrată pe conceptul de dorință. Dorința este considerată elementul primordial de legătură între sine și alții, între individual și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
îndeplinirii sarcinii; 2. sursă de tip instrumental derivată din așteptarea recompenselor tangibile; 3. conceptul de sine extern derivat din dorința de îmbunătățire a reputației și imaginii; 4. conceptul de sine intern derivat din nevoia de a răspunde standardelor personale privind sinele ideal; 5. internalizarea obiectivelor derivată din credințele profunde într-o cauză sau principiu. În literatura de specialitate mai sunt utilizate și alte criterii pentru clasificarea teoriilor, cum ar fi cel al capacității predictive în raport cu productivitatea, absenteismul și satisfacția sau cel
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
care mintea umană poate distorsiona la nivel inconștient impulsurile, transformându-le într-o multitudine de manifestări conștiente (Levine, 1976). Sullivan (1989) afirmă că teoriile motivației în muncă sunt dezvoltate din concepția freudiană, chiar dacă cercetătorii nu și-au asumat această origine. Sinele, un construct multidimensional în opera lui Freud, se regăsește în majoritatea teoriilor motivației, prin una sau mai multe din valențele sale: i. moștenirea genetică și trebuințele (eul); ii. funcția de mediere (ego) între eu și solicitările mediului; iii. rezervor al
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
privind grupul de referință este realizat de Goodman (1974) asupra unui lot de 214 manageri din aceeași organizație, prin aplicarea unei metode combinate de culegere a datelor (interviu și chestionar). Goodman utilizează în operaționalizarea grupului de referință, trei dimensiuni: altul, sinele și sistemul. Altul poate fi o persoană din aceeași organizație aflat pe un post similar (altul intern) sau vecini, prieteni ori membrii ai asociațiilor profesionale (altul extern). Sinele sau auto-referentul este Persoana (în accepțiunea lui Adams) în diferite ipostaze, prezente
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și chestionar). Goodman utilizează în operaționalizarea grupului de referință, trei dimensiuni: altul, sinele și sistemul. Altul poate fi o persoană din aceeași organizație aflat pe un post similar (altul intern) sau vecini, prieteni ori membrii ai asociațiilor profesionale (altul extern). Sinele sau auto-referentul este Persoana (în accepțiunea lui Adams) în diferite ipostaze, prezente sau viitoare. Sistemul ca unitate de referință cuprinde contractul implicit dintre angajat și angajator, exprimând așteptările angajatului privind recompensele, ca urmare a evaluării contribuțiilor. Goodman testează șase ipoteze
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
studii. Tabelul 4. Ipoteze privind grupul (unitatea) de referință, după Goodman (1974) și Summers și DeNisi (1990) IPOTEZE Goodman (1974) Summers și DeNisi (1990) 1. Absența echilibrului dintre contribuții și rezultate, în comparație cu oricare dintre cele trei dimensiuni de referință (altul, sinele, sistemul) conduce la insatisfacție. acceptată acceptată 2. Inechitatea percepută ca urmare a comparării cu grupurile de referință este un predictor mai bun pentru insatisfacție decât celelalte elemente corelate în mod tradițional cu insatisfacția (nivelul salariului). acceptată acceptată 3. Cu cât
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Nivelul salariului corelează negativ cu selectarea grupurilor de referință din organizație. Angajații care au salarii scăzute vor selecta în mai mare măsură unități de referință interne (dar nu pe cele de tip sistem). 5b. Nivelul salariului corelează pozitiv cu alegerea "sinelui" ca referent. Angajații cu salarii mari care au primit o mărire de salariu tind să se compare cu ei înainte de primirea măririi, cei care nu au primit mărirea de salariu tind să nu se compare cu propria persoană în ipostaza
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
și producătorul sistemelor sociale. Structurile sociale sunt create de om pentru a organiza, a ghida și a regla activitatea prin reguli și sancțiuni. La rândul lor, practicile socio-structurale impun constrângeri, furnizează resurse și oportunități pentru dezvoltare și funcționare (Bandura, 1999). Sinele nu este doar rezultatul influențelor externe: "Sinele este construit social, ființa umană văzută ca agent operează generativ și proactiv, prin auto-influență, asupra sistemelor sociale" (Bandura, 1999, p. 24). Învățarea este astfel un proces bazat nu doar pe experiența directă (ciclul
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
create de om pentru a organiza, a ghida și a regla activitatea prin reguli și sancțiuni. La rândul lor, practicile socio-structurale impun constrângeri, furnizează resurse și oportunități pentru dezvoltare și funcționare (Bandura, 1999). Sinele nu este doar rezultatul influențelor externe: "Sinele este construit social, ființa umană văzută ca agent operează generativ și proactiv, prin auto-influență, asupra sistemelor sociale" (Bandura, 1999, p. 24). Învățarea este astfel un proces bazat nu doar pe experiența directă (ciclul stimul-răspuns), ci și pe experiența observată și
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
se includ și/sau sunt incluși. Din această perspectivă comportamentul este determinat de necesitatea de a obține feedback asupra trăsăturilor, competențelor și valorilor, fiecare persoană alegând acele conduite care conduc la consolidarea conceptului de sine și totodată sunt consistente cu sinele ideal. Propoziția de bază a metateoriei celor trei autori afirmă că "există cinci surse de bază ale motivației: procesele intrinseci, recompensele extrinseci/instrumentale, conceptul de sine extern, conceptul de sine intern și internalizarea obiectivelor" (Leonard, Beauvais și Scholl, 1999, p.
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
2002) pune în lumină postmodernitatea ca "efect de compoziție" între cultură și natura primară, arhetipală a ființei umane, între bine și rău, între moarte și viață. Este un discurs despre "moartea homeopatizată" prin resuscitarea figurii energice a "copilului etern" din sinele uman și reîntoarcerea eternă la copilărie (mai evidentă în postmodernitate). Cu această lucrare deschide analiza "binelui", considerat în zodia dominației zeității Rațiune ca principiu de bază și ca justificare ultimă a mesianismului iudeo-creștin și a tuturor teoriilor emancipării și universalismului
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
a unei ființări colective care nu se organizează după figura lui homo faber, a omului faustian sau prometeic, ori după îngustimea egoistă a lui homo oeconomicus, ci după o alchimie a empatiei și a armoniei dintre natură și cultură, dintre sinele individual și sinele social. Cine vrea să îl ia pe Michel Maffesoli drept călăuză pentru a explora tranziția noastră ca oscilație între modernitatea prevestită și postmodernitatea mai curând primitivă decât ca restituire a complexităților primare va găsi unelte conceptuale pentru
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
colective care nu se organizează după figura lui homo faber, a omului faustian sau prometeic, ori după îngustimea egoistă a lui homo oeconomicus, ci după o alchimie a empatiei și a armoniei dintre natură și cultură, dintre sinele individual și sinele social. Cine vrea să îl ia pe Michel Maffesoli drept călăuză pentru a explora tranziția noastră ca oscilație între modernitatea prevestită și postmodernitatea mai curând primitivă decât ca restituire a complexităților primare va găsi unelte conceptuale pentru înțelegerea experienței noastre
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
permanentei sale repuneri în discuție. Este interesant de observat, din acest punct de vedere, că dezvoltarea "situațiilor-limită" merge mâ-nă-n mână cu aceea a comunicării. Pe care o putem lămuri, din nou, printr-o notație a lui Jaspers care observă că "sinele nu apare decât în comunicare, nu suntem, nici eu, nici altul, substanțe ontologice solide care să fie acolo înainte de comunicare"44. Nimic stabil, nimic asigurat. Ci destinul, repunerea în discuție, pericolul excesului, ca un mod de a țese vasta rețea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
este ca iradiată de un univers social și natural care o protejează, care îi permite să fie ceea ce este. Este interesant (amuzant?) să observăm că o astfel de imagine, într-un fel mistică, a unei spulberări a eului mărunt în Sinele mai vast se regăsește la Hegel. "Adevăratul este vertijul bahic în care nici un singur membru nu este treaz... Și pentru că fiecare membru, detașându-se, se dizolvă imediat, acest vertij este de asemenea odihna transparentă și simplă"71. Adevăratul este în
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
anomic. Suspectați, hăituiți, membrii săi vânați și adesea arși pe rug, Liberul Spirit, prin deificarea pe care o propune ("am devenit Dumnezeu": ich bin Gott worden), poate clarifica religiozitatea panteistă care reapare în prezent. Diversele tehnici ale New Age contemporan, "Sinele" jungian și alte referințe la "Gaïa" își găsesc cu siguranță aici strămoși pertinenți. De altfel, nu este neinteresant de notat că un istoric precum Normann Cohn sau un observator avizat al societăților noastre ca Raoul Vaneigem au acordat o atenție
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
confrerie de studenți, sau la Mannerbund în Germania, la açabiyya, solidaritatea triburilor arabe despre care vorbește Ibn Khaldûn, dar este de ajuns să indicăm că metafora Bisericii invizibile amintește că întemeierea societăților poate, de asemenea, să se fondeze pe pierderea sinelui în celălalt. A sinelui în Sine. Detașarea față de eul individual susținând atașamentul față de celălalt din trib. Indiferența față de formele instituționale fiind, prin urmare, un mod de a se deschide spre diferențele constitutive ale unui pluralism complex. Într-o astfel de
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
că motivul principal al apariției sportului ar fi determinat de societatea industrială. Precum în religie, sportivul își propune în societate, scopuri inițiatice, care privesc: -nu ceea ce este, ci ceea ce există, -aceasta duce spre participarea sportivului la esența lucrurilor și a sinelui (cerc, dramă sacră, numere de aur, spațiu ordonat, spațiu supus ordinii, vizualizare); -ca mișcare sacră, de credință, jocul sportiv atrage magia și superstițiile (alchimia, astrologia, magia, medicina, mantica, știința talismanelor), -ca formă a științei sportul atrage inițiații, ce utilizează instrumente
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
-corp apărat cu o mască a instrumentului, -corp apărat cu o mască a vestimentației, -corp apărat cu o mască a echipei, -corp apărat cu o mască a adversarului. Masca sportivă devine necesară în societatea sportivă întrucât semnifică eliberare, căutare a sinelui, masca primită sugerează că cineva interior te apără; acțiunea sportivă creează camaraderie; deviază masca de pe chipul altuia, alungă ipocrizia, suspiciunile, dualitatea; sportul devine o formă de viață, care exclude : -fuga de responsabilitate, -ascunderea realității, indulgența, -jena față de unele defecte proprii
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
structurează pe timpul liber, pe o activitate gratuită, de destindere, necesară oricărei activități intensive, o activitate care poate vindeca tulburările psihologice, iritabilitatea, suprasolicitarea. Competiția dirijată de joc pare, precum religia reprezintă un simbol al luptei cu moartea, cu elementele potrivnice, cu sinele, jocul aduce strălucirea victoriei, ori umilința înfrângerii prin intermediul hazardului și vârtejului, creând totalitate, regulă și libertate, dar mai ales spontaneitate, jocul propune o credință repetabilă, pe când religia propune o credință definitivă. La origine, jocul se raportează la sacru, la sărbătoare
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
și dotat, care să permită o bună vizibilitate asupra terenului de joc și a tribunelor. Punctul central al stadionului depinde în primul rând de arenă, spațiul pentru aplicarea științei mișcării grațioase. Corpul sportivului și cercul stadionului devin simboluri ale comunicării sinelui sportivului cu el însuși, pe când simbolul materiei terestre a stadionului, accentuează relația cu psihicul publicului. Simbolul cercului este îndreptat fie spre sportivi, fie spre victorie, fie spre relația cu alți suporteri; cercul stadionului reprezintă un cordon de apărare, protecție, sub
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
prin care creștinul păcătos îi aduce laudă și mărire lui Dumnezeu. Prin mărturisire, penitentul exprimă voința reală de a repara păcatul și prezintă un semn de seriozitate a convertirii și a efortului de luptă împotriva păcatului. Fiind o manifestare a sinelui, mărturisirea înseamnă și provoacă un anumit raport interuman. Din punct de vedere sociologic, se consideră mai eficientă o mărturisire comunitară a păcatelor, pentru că penitentul se simte mult mai implicat în viața și în activitatea comunității. Pocăința este o acțiune mântuitoare
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
-se disponibil ca Dumnezeu să îl poată folosi în beneficiul penitentului. Obiectivele pe care și le poate adopta pot fi formulate astfel: 1) va conduce penitentul spre un proces de autoidentificare, de cunoaștere a propriei dificultăți, de descoperire reală a sinelui, a identității, pentru ca stima de sine să fie reală și să poată privi cu mai multă obiectivitate propria viață și propriile păcate; 2) va ajuta penitentul să se accepte pe sine, fără a-l judeca, condamna, ci prezentându-i valoarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
diagnosticul sindromului de stres posttraumatic nu reușește să descrie complexitatea felului în care oamenii reacționeaza în fața evenimentelor copleșitoare." Evenimentele traumatogene pun sub semnul întrebarii relațiile umane de bază și pot rupe atașamentele din familie, prietenie, dragoste și comunitate. Zguduie constructul sinelui care s-a format și este susținut în relație cu ceilalți. Ele slăbesc sistemele de credințe ce oferă înțeles experienței umane. Violează credința persoanei într-o ordine divină sau naturală și izolează victima într-o stare de criză existențială. (Herman
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]
-
traumatice expune specialistul unor informații șocante despre lume și oameni, care pot determina schimbări profunde ale persoanei: schimbări în identitate și în viziunea sa asupra lumii, în abilitatea de a face față sentimentelor puternice, de a menține un sens al sinelui pozitiv și de a se atașa de alții, schimbări în spiritualitate sau semnificație, în expectanțe, în nevoile de bază precum și în schemele cognitive despre siguranță, stimă, încredere, dependență, control și intimitate. Pearlman (1995) vorbește, de asemenea, despre riscul dezvoltării unei
Stresul traumatic secundar. Efectul advers al empatiei by Irina Crumpei () [Corola-publishinghouse/Science/1075_a_2583]