5,177 matches
-
exclusivprin Logos, creat în acest scop. Afirmația ariană este pur arbitrară șiîn plus face confuzie între creația de fapt prin Logos și o pretinsă necesitate absolută de a se crea prin El. De fapt, Cuvântul este creator<footnote Despre hotărârile Sinodului niceean, 30 PG, XXV, col. 472 B. Contra arienilor, 11,40, PG, XXVI, col. 232 A. s.v. footnote> „Toate printr-Însul s-au făcut” (Ioan 1, 3) , dar, în principiuși în chip absolut aceasta nu era necesar, ca și cum altfel era
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ar fi fost o vreme când Tatăl ar fi fost fără chip, fără strălucire, fără înțelepciune, fără rațiune (așsofo" kaiV așlogo")<footnote Ibidem, I, 14 PG, XXVI, col. 41 AC; I, 25 PG, XXVI, col. 64 AB. Despre hotă rârile Sinodului niceean, 12 PG, XXV, col. 436 CD și 15 PG, col. 441 AC. footnote>. a) Fiind chipul și strălucirea Tatălui, Fiul este veșnic alături deTatăl. „Fiul este chipul și strălucirea Tatălui, față și adevăr... DacăFiul nu era înainte de a fi
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ființa Tatălui(ejl thî" oujsiva" touî patrov") <footnote Această expresie, care există în Simbolul niceean și e echivalentă cu oJmoouvsio" twî/ patriv, se bucură de o atenție deosebită din partea Sf. Atanasie celMare, ea constituind condamnarea expresă a arianismului. Despre hotărârile Sinodului niceean, 19 PG, XXV, col. 449 A, 23 PG, XV, col. 457 A. Despre sinoade, 41,PG, XXVI, col. 765 AC. footnote>. Iar a fi din ființa Tatălui nu înseamnă a avea numai o parte din această ființă, întrucât ființa
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
și e echivalentă cu oJmoouvsio" twî/ patriv, se bucură de o atenție deosebită din partea Sf. Atanasie celMare, ea constituind condamnarea expresă a arianismului. Despre hotărârile Sinodului niceean, 19 PG, XXV, col. 449 A, 23 PG, XV, col. 457 A. Despre sinoade, 41,PG, XXVI, col. 765 AC. footnote>. Iar a fi din ființa Tatălui nu înseamnă a avea numai o parte din această ființă, întrucât ființa Tatălui nu poatefi împărțită, cum se întâmplă în nașterea umană. „Dumnezeu esteindivizibil și în mod
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
din ființa Tatălui nu înseamnă a avea numai o parte din această ființă, întrucât ființa Tatălui nu poatefi împărțită, cum se întâmplă în nașterea umană. „Dumnezeu esteindivizibil și în mod indivizibil și impasibil este Tată al Fiului”<footnote Despre hotărârile Sinodului niceean, 11, PG, XXV, col. 436 A. Contra arienilor, I,28 PG, XXVI, col. 69 AC. footnote>.Așadar, Fiul are în sine toată Ființa Tatălui, care, comunicându-i-se,nu se poate împărți, așa încât în chip necesar îi este dată
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
de ființă, nu denumește decât o asemănare accidentală și exterioară, putându-se aplica la ființe de specii diferite, cum sunt câineleși lupul, cositorul și argintul, și fiindcă nu implică derivarea ființei asemănătoare din aceea cu care se aseamănă<footnote Despre sinoade, 41, PG, XXVI, col. 755 AC și 53, col. 758 BD 77>9 A. footnote>. Astfel că termenul oJmoiouvsio" nu este unul bine ales. Aceasta fiindcă spunându-se de-spre ceva că este asemănător după ființă (oșmoio" kat oujsiva/) cu
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
intransigenței doctrinare - se arată uneoridispus să accepte și pe oșmoio", însă adăugând de îndată ejk thî" oșmoio", pentru a se pune accentul necesar pe unitatea de Ființă, pecare oșmoio" o lasă în umbră sau chiar o strică<footnote Despre hotărârile Sinodului niceean, 20 PG, XXV, col. 449 CD 452 AD. footnote>.Toate inconvenientele pe care oșmoio" nu le poate ocoli sunt ho-tărât și fără nici o confuzie evitate de oJmoouvsio", fiindcă el arată căființele la care se aplică au aceeași ființă sau
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
oJmoouvsio" de acela al lui oJmoiouvsio".Dar, cum observă Tixeront<footnote Tixeront, Histoire des Dogmes, II, Paris, 1924, pp. 71-72. footnote>, afirmația lui e eronată, căci Sfântul Ata-nasie nu renunță nici în fond, nici ca formă la ceea ce a definit Sinodul niceean. Dovadă stau tocmai scrierile Despre sinoade și Despre hotărârile Sinodului niceean, pe care caută să se sprijine părereaamintită și în care se vorbește despre tautovthi", nu despre oJmoiouvsio"; de tautovthi" thî" oujsiva", care este un echivalent al lui oJmoouvsia
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cum observă Tixeront<footnote Tixeront, Histoire des Dogmes, II, Paris, 1924, pp. 71-72. footnote>, afirmația lui e eronată, căci Sfântul Ata-nasie nu renunță nici în fond, nici ca formă la ceea ce a definit Sinodul niceean. Dovadă stau tocmai scrierile Despre sinoade și Despre hotărârile Sinodului niceean, pe care caută să se sprijine părereaamintită și în care se vorbește despre tautovthi", nu despre oJmoiouvsio"; de tautovthi" thî" oujsiva", care este un echivalent al lui oJmoouvsia.O părere contrară are Loofs<footnote Loois
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Tixeront, Histoire des Dogmes, II, Paris, 1924, pp. 71-72. footnote>, afirmația lui e eronată, căci Sfântul Ata-nasie nu renunță nici în fond, nici ca formă la ceea ce a definit Sinodul niceean. Dovadă stau tocmai scrierile Despre sinoade și Despre hotărârile Sinodului niceean, pe care caută să se sprijine părereaamintită și în care se vorbește despre tautovthi", nu despre oJmoiouvsio"; de tautovthi" thî" oujsiva", care este un echivalent al lui oJmoouvsia.O părere contrară are Loofs<footnote Loois, Leitfaden zum Studiem der
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
footnote>. Acestora, (arienilor) le spune Sfântul Ata-nasie: „Domnul a poruncit să fim botezați nu în numele lui ajgevnnhto" și al lui gennhtov", nu în numele Creatorului și al creaturii, ci în nu-mele Tatălui, al Fiului și al Duhului Sfânt”<footnote Despre hotărârile Sinodului niceean, 31, PG, XXV, col. 473 C. footnote>.Teologia trinitară atanasiană se completează cu învățătura de-spre omousia Duhului Sfânt cu Tatăl și cu Fiul. Ea este expusă în deosebi în epistolele către Serapion. Duhul Sfânt face parte din SfântaTreime
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
18 PG, CCVI, col. 48 C. footnote>. Așa a mărit totdeauna Bi-serica pe cele trei persoane dumnezeiești, într-o aceeași cinste, aceeașiputere și aceeași mărire<footnote Cuvânt despre Întrupare, 57 PG, XXV, col. 197 A. footnote>.Odată cu reconfirmarea lui de către Sinodul al II-lea Ecumenic(381), oJmoouvsio" rămâne definitiv în Simbolul de credință.Contribuția Sfântului Atanasie cel Mare la fundamentarea și expunerea dogmei trinitare, cu deosebire în ceea ce privește omousiapersoanelor dumnezeiești, este de o covârșitoare importanță. Rămâne pentru marii capadocieni care îi urmează
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
pentru marii capadocieni care îi urmează, fixarea terminolo giei trinitare și precizarea ei definitivă. Pe bună dreptate se spune că„Sfântul Atanasie cel Mare e un creator de teologie în veacul său..., un mare tăietor de brazdă în teologie. Hotărârile Sinodului de laNiceea sunt un tezaur excepțional, pe care el îl apără cu o îndârjireși cu o înflăcărare tot așa de excepționale. Adâncimea cugetării saleteologice, cunoașterea perfectă a problemelor și capacitatea de mânuire a «elementelor acestor probleme fac din Sfântul Atanasie
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Dar pe când Atanasie expunea învățătura bisericească asupra mântuirii într-o vreme în care dogmele teologice șihristologice încă nu erau formulate, Augustin putea deja să se sprijinepe ceea ce spusese Atanasie cel Mare, ca stare a credinței creștinecomune, și pe ceea ce marile sinoade au propovăduit ca atare. Ata-nasie este cel dintâi dintre marii Părinți de care s-a bucurat Bisericacea nedespărțită”<footnote Athanasius, Die Menschwerdung Qottes. Ausgewählt und übertragen vonL.A. Winterswyl. Leipzig, 1937, Prefața, p. 28. footnote>. Ce ne spune Biblia despre
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
porunca nouă a iubirii între ei după mă-sura iubirii Sale dumnezeiești față de ei (Ioan 13,34), dar pe careIuda o urâse atât de mult, încât L-a vândut pe Mântuitorul, astfel,mărturisirea de credință a Sfinților Părinți de la primul Sinod Ecumenic a fost așezată după Înălțarea Domnului, în Duminica a 7-a după Paști ca o condiție a drumului către Cincizecime, care nu vinefără pomenirea Jertfei Mântuitorului și a proslăvirii Sale (Ioan 7,38-39). Dacă nu mai era simțită „slava
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Sfintei Liturghii Pentru păstrarea bucuriei apostolice în Hristos ca „Domn alslavei” (1 Corinteni 2, 8) și „Mire al Bisericii” (Matei 9, 15) Tradiția răsăriteană a adus aminte de importanța hotărâtoare a Jertfei Mântuitorului: prin instituirea sărbătorii „Înălțării Sfintei Cruci”după Sinodul I Ecumenic; prin punerea în valoare în Sfânta Liturghie, mai ales de către Sfântul Vasile cel Mare, a Jertfei Mântuitoruluica Revelație pentru Întruparea Sa; de asemenea, prin sublinierea rolului Maicii Domnului pentru lucrarea pascală a Mântuitoruluila sărbătoarea „Izvorului Tămăduirii”, care venea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ales de către Sfântul Vasile cel Mare, a Jertfei Mântuitoruluica Revelație pentru Întruparea Sa; de asemenea, prin sublinierea rolului Maicii Domnului pentru lucrarea pascală a Mântuitoruluila sărbătoarea „Izvorului Tămăduirii”, care venea după grava dezbinare a Bisericii în mărturisirea lui Hristos la Sinodul IV Ecumenic.Acest lucru se întâmpla din cauza pierderii Numelui adevărat allui Dumnezeu sfințit în Hristos. Prin erezia ariană, se pretindea căpoate fi cinstit Dumnezeu micșorând pe Hristos ca Dumnezeu. Sfințirea Numelui lui „Dumnezeu pe care nimeni nu L-a cunoscut
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
teologia patristică Învierea este, deci, mai de seamă decâtNașterea Mântuitorului: „Bobul de grâu de nu va muri, rămânesingur” (Ioan 12, 24). De aceea, după „dogmele pioase”<footnote Sfântul Chiril al Ierusalimului, Cateheze IV, 2, P.G., 33, col. 456. footnote> ale Sinodului I Ecumenic, Sfinții Părinți au așezat sărbătoarea „Înălțării Sfintei Cruci” spre pomenirea Patimilor sfințitoare ale Mântuitorului,așa cum sunt pomenite îndeosebi în Sfânta Liturghie Ortodoxă, căciprin ele a fost sfințit Numele lui Dumnezeu ca „Tată”, așa cum,după prefacerea Sfintelor Daruri, Biserica
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
-L mai cunoaștem așa” (2 Corinteni 5, 16), deoarece Îl aupe Hristos în inimi, mișcat de Duhul Sfânt, fiind „adăpați” de Duhul Sfânt. Simbolul niceo-constantinopolitan în viața și spiritualitatea Bisericii Diac. prof. dr. Ioan CARAZA Ca operă a primelor două Sinoade Ecumenice de la care își trageși numele, Simbolul niceo constantinopolitan este cea mai importantă mărturisire de credință a Bisericii.În învățătura de credință pe care o întâlnim de la începuturile Bisericii concentrată în Simboalele baptismale, învățătura de credință a Simbolului niceo constantinopolitan
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
în parte. Biserica și-ar pierde identitatea ei, dacă nuar mărturisi limpede acum sau în viitor această credință<footnote „Das Christusbekentnis von Nizäa. Eine Erklärung der Deutschen Bischofs konferenz”, `n Herder Korrespondenz, Nr. 11, 1975 (XXIX), p. 558. footnote>. Aniversarea Sinodului II Ecumenic constituie astfel, prin Măr turisirea sa de credință, care a devenit un bun al tuturor Bisericilor creștine, un adevărat eveniment ecumenic.După cum se știe, primele 7 articole ale Simbolului niceo-con-stantinopolitan au fost formulate la Sinodul Ecumenic de la Niceea
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
558. footnote>. Aniversarea Sinodului II Ecumenic constituie astfel, prin Măr turisirea sa de credință, care a devenit un bun al tuturor Bisericilor creștine, un adevărat eveniment ecumenic.După cum se știe, primele 7 articole ale Simbolului niceo-con-stantinopolitan au fost formulate la Sinodul Ecumenic de la Niceea,care a fixat învățătura despre dumnezeirea Fiului, potrivit Revelației Sfintei Scripturi în cuvinte lămurite și concise: „Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, născut nu făcut, deoființă cu Tatăl,prin care toate s-au făcut”. Prin aceste cuvinte se
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Biserică, întregind Simbolul niceean în spiritulSfintei Scripturi și al Tradiției ortodoxe, condamnându-se, în afarăde arieni, ereziile pnevmatomahilor, sabelienilor și apolinariștilor.Întrucât mărturisirea de la Niceea nu era un simbol propriu-zis,ci o definție de credință, ea a fost inclusă după Sinodul de la Niceeaîn Simbolurile locale ale Bisericilor, pentru a fi folosită astfel înpractica cultului, la sfintele slujbe, la catehizare și la botez, deoareceea nu cuprindea articolele necesare despre Biserică, botez, învierea morților și viața viitoare. Sinodul II Ecumenic include în acest
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
ea a fost inclusă după Sinodul de la Niceeaîn Simbolurile locale ale Bisericilor, pentru a fi folosită astfel înpractica cultului, la sfintele slujbe, la catehizare și la botez, deoareceea nu cuprindea articolele necesare despre Biserică, botez, învierea morților și viața viitoare. Sinodul II Ecumenic include în acest sensformula de la Niceea în mărturisirea sa de credință, odată cu între girile necesare impuse de ereziile apărute între timp, precum și cuadaosul de la simbolurile baptismale, care redau pe scurt întreaga credință în sens ortodox.Între participanții la
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
II Ecumenic include în acest sensformula de la Niceea în mărturisirea sa de credință, odată cu între girile necesare impuse de ereziile apărute între timp, precum și cuadaosul de la simbolurile baptismale, care redau pe scurt întreaga credință în sens ortodox.Între participanții la Sinod pot fi numiți: Sfântul Grigorie de Na-zianz, Sfântul Grigorie de Nysa și Sfântul Chiril al Ierusalimului,adânci cunoscători ai Sfintei Scripturi, cei care au putut contribui înmare măsură la alcătuirea Simbolului de credință. El constituie,astfel, cel mai prețios tezaur
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
cel mai prețios tezaur al credinței pe care l-a transmis vecheaBiserică Ecumenică nedespărțită, întrucât cuprinde într-o expunere concentrată, scurtă, precisă și substanțială, toate punctele principale ale credinței celei adevărate și ale teologiei creștine<footnote Pr. Prof. Ioan Rămureanu, „Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol,(381)”, în Studii Teologice, Nr. 3-5, 1959, p. 373. footnote>.Străduindu-se să înlăture orice idee sau formulă străină de spiritul adevăratei credințe creștine, ca cele din filosofia profană greco-romană, Părinții Sinodului au exprimat
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]