5,963 matches
-
rezolvare pentru „o viață demnă” a unor situații de impas, care „închid orice posibilități pentru individ”. J. Starobinski distinge două modele de suicid: sinuciderea morală, din considerente de onoare și demnitate, de conștiință (sinuciderea lui Cato din Utica, Seneca, Petronius); sinuciderea patologică, legată de o cauză morbidă, de regulă pasională (suicidul Ofeliei). Să urmărim în continuare aspectele psihopatologice ale suicidului. Cercetările efectuate de noi ne-au permis să delimităm, două grupe de suicid (C. Enăchescu și A. Retezeanu): 1) Suicidul reactiv
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
aceleași familii. Interesant este faptul că „predispoziția la suicid” se transmite ereditar, predominant pe linie maternă, marcând familia respectivă. În aceste situații, se pune serios în discuție caracterul endogen, de natură patologică a actelor de suicid. Spre deosebire însă de sinuciderile reactive, sinuciderile endogene se dezvoltă în timp. Ele nu au un caracter brusc, ci evoluează în două etape, bine determinate: a) Etapa pregătirii actului suicidal este cunoscută sub denumirea de „sindrom pre-suicidar” (E. Ringel) și acesta constă din următoarele: - instalarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Interesant este faptul că „predispoziția la suicid” se transmite ereditar, predominant pe linie maternă, marcând familia respectivă. În aceste situații, se pune serios în discuție caracterul endogen, de natură patologică a actelor de suicid. Spre deosebire însă de sinuciderile reactive, sinuciderile endogene se dezvoltă în timp. Ele nu au un caracter brusc, ci evoluează în două etape, bine determinate: a) Etapa pregătirii actului suicidal este cunoscută sub denumirea de „sindrom pre-suicidar” (E. Ringel) și acesta constă din următoarele: - instalarea unei stări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
existență patologică este pierderea sensului vieții. Acesta va genera idei de suicid, întrucât se corelează cu inutilitatea propriei sale persoane. Viața acestor bolnavi este percepută de ei ca un chin permanent din care nu mai pot ieși. În acest caz sinuciderea capătă semnificația unei acțiuni salvatoare, de eliberare. 4) Existența pasională Acest model de existență patologică este caracteristic persoanelor cu tulburări delirante sau delirant-halucinatorii. Existența lor se derulează diferit de cea reală. Ei trăiesc într-un univers imaginar, universul ideilor delirante
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de refugiu” prin care persoana sau grupele social-umane, vor cauta să se pună la adăpost, să evite pericolul. De regulă acestea sunt veritabile manifestări care configurează psihozele colective, manifestate prin apariția unor noi forme religioase, ideologii soteriologice, forme de protest, sinucideri colective, grupări marginale, migrații în masă, toxicomanii și alcoolism, psihoze pasionale, ideologii social-politice, mișcări revendicative de masă etc. Și prima și cea de-a doua etapă, sunt momentele obligatorii care contribuie la configurarea unor manifestări psihopatologice colective specifice stărilor de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
într-adevăr, „semințe” ale gândirii curriculare postmoderne în aceste opere. Dar temele postmodernismului pedagogic se circumscriu obsedant problematicii educaționale de profunzime: construirea identității personale; deconstrucția unității în feminism, masculinism și homosexualism; dorința de „a fi” la educator și la elev; sinuciderea și omorul; terorismul și nihilismul; dorința de putere și autoritate; statutul enigmatic și statutul provocator în educație; scandalul etic și limbajul scandalos; critica naționalismului și eficientismului curricular; deconstructivismul curricular; ritmul și mișcarea ca fundamente ale experienței umane; deconstrucția autobiografiei; arhitectura
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
interioară. Noi putem schimba numele realităților după nevoile noastre emoționale sau ale satisfacerii eului orgolios, însă falsificările ne înfundă mai devreme sau mai târziu. Un „expert în reincarnare”, unul care promite legături cu „lumea de dincolo” sau chiar „eliberarea prin sinucidere”, cum a fost cazul sectei din Tenerifa, unde s-a încercat evitarea prin suicid a „sfârșitului apocaliptic iminent al lumii”, par să aibă mai multe șanse de a „fascina” decât un psihoterapeut, căruia îi este interzisă până și reclama de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
antisocial ajung să conducă o societate! În concluzie, conspirologii ne vând poveștile pe care suntem pregătiți să le credem și subiectele secolului XX au rămas la fel de fertile ca la începutul lor: împușcarea lui J.F. Kennedy, Elvis „trăiește”, „lichidarea” prințesei Diana, „sinuciderea” lui Marilyn Monroe, aterizarea americanilor pe Lună aranjată pe platourile de filmare, lansarea virusului SIDA de Stasi, atentatul de la 11 septembrie pus la cale de CIA etc. L.A.: La începutul anilor ’80, propaganda lansase la noi amenințarea bombei cu neutroni
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de unde se întoarce mutilat trupește și sufletește. Dar lumea de după război, deși cu mari elanuri naționale, ambiții și realizări, nu mai are pentru Radu Comșa nici un preț, mai ales pe fundalul înstrăinării iubitei și al incomunicării erotice, ceea ce culminează cu sinuciderea protagonistului. De altfel, Întunecare a sedus cu deosebire ca roman al acestei ratări sentimentale, profilat pe ecranul primului război mondial, care nu ocupă prim-planul, ci este intermediat, ca la Tolstoi în Război și pace, printr-o dramă credibilă, care
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
realizat după o grilă narativă gidiană, alambicat și confuz (urmând să aibă și o replică, Sosit fără adresă, rămasă nescrisă), cei „plecați la drum odată cu veacul”, trecând prin experiența războiului, își pierd definitiv echilibrul, capitulând precum Radu Comșa, fie prin sinucidere, fie prin ratare. În Ochii strigoiului ei nu sunt alții decât camarazii de front ai protagonistului din Întunecare, cu prezență epică percutantă și acolo. Romanul este deosebit de modern prin formulă, uzând în mare de procedeele cinematografului. De altfel, în 1944
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
îi dă o surescitare învecinată cu sminteala. Luptându-se din greu cu propria senzualitate, idealistul Andronic, cel ce năzuise să fie un „popă reformator”, zbătându-se între căință și dorință, se prăvălește în marasmul unor trăiri haotice și impure. După sinuciderea, nemotivată, a Rahilei, degringolada lui se precipită spre un jalnic sfârșit. Dacă postura sentențios-cogitativă nu o prinde deloc pe autoare, târând confesiunea într-o încețoșare fără speranță, stările fluide, închipuirile vaporoase îi smulg, nu chiar „vorbe de argint”, dar, orișicât
PRIGOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289025_a_290354]
-
Drama acestui om sfârșit, retras în satul natal, unde nu e așteptat de nimeni, zbuciumul acestui suflet pustiit învederează imposibilitatea evitării răului prin boicotarea istoriei. Atitudinea capitulării adoptată de el (și, mai înainte, de istoricul Dan Damian) echivalează cu o sinucidere. Refăcând în sens invers drumul izgoniților din Eden, Făt-Frumos nu rămâne în țara tinereții fără bătrânețe și a vieții fără de moarte. Conștiința sa nefericită („iepurele șchiop”) îl readuce în lumea muritorilor. Următoarele romane - Rezervația de pelicani (1983), Orașul îngerilor (1985
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
spânzurarea ipoteticului amant cu șnurul fierului de călcat. Un dramatism mai complex conține climatul vieții de familie în Pasărea Shakespeare, unde o tânără, Irina, asemenea unui crin răsărit într-o cloacă, nu izbutește să iasă din acest mediu decât prin sinucidere. Mediul familial devine spațiul unei acțiuni epico-dramatice terifiante și în Pisica în noaptea Anului Nou, unde un tată, smuls din familie în perioada condamnărilor arbitrare, reapare în mijlocul ei după douăzeci de ani, în noaptea Anului Nou, travestit în Moș Gerilă
POPESCU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288929_a_290258]
-
romanul Verdictul (1970) pretextul care declanșează și impulsionează „acțiunea” este de factură polițistă, autorul păstrând un timp indecizia asupra genului de literatură pe care intenționează să îl abordeze. Curând ciudatul caz pe care protagonista trebuie să îl elucideze - crimă sau sinucidere - se transformă într-o adevărată problemă de autognoză, fiindcă similitudinile cu propria-i viață sunt atât de flagrante, încât la un moment dat se creează impresia bizară că procuroarea își anchetează propriul caz. În nuvelele din Lumină și piatră (1972
RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289114_a_290443]
-
în Istoria literaturii române de la origini până în prezent -, viața lui P. se desfășoară, de-a lungul celei mai dinamice epoci a României moderne, sub semnul întunecat al sărăciei și exasperării: Notele zilnice se deschid, în 1927, cu gândul obsedant al sinuciderii („De altminteri, convingerea mea ultimă e că în anul 1928 nu voi mai intra. Sinuciderea trebuie să-mi vie din ascendență”), umbră care va plana asupra conștiinței scriitorului până dincolo de 1932 - când sunt dezvăluite, în paginile „României literare”, identitatea fictivă
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
lungul celei mai dinamice epoci a României moderne, sub semnul întunecat al sărăciei și exasperării: Notele zilnice se deschid, în 1927, cu gândul obsedant al sinuciderii („De altminteri, convingerea mea ultimă e că în anul 1928 nu voi mai intra. Sinuciderea trebuie să-mi vie din ascendență”), umbră care va plana asupra conștiinței scriitorului până dincolo de 1932 - când sunt dezvăluite, în paginile „României literare”, identitatea fictivă a „doamnei T.” și iminenta publicare a unui nou roman. An de an, ingratitudinea plată
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
în situația de a redeveni uman - prin acceptarea, odată cu adevărul despre moartea tatălui, a contingenței și failibilității propriei sale persoane -, Ruscanu nu se mai poate întoarce dincoace de bariera care desparte perfecțiunea transcendenței de dimensiunea întunecată și coruptă a imanenței: sinuciderea nu este, în cazul său, o simplă alternativă - o probabilitate opțională -, ci o necesitate compulsivă. Andrei Pietraru (Suflete tari), tânărul cu perspective strălucite, venit în capitală pentru a-și continua studiile, renunță la cultivarea potențialităților sale intelectuale („omenești”) din pricina fixației
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
ionilor de H+ prin deficit de producere și excreție a NH4+. Pe măsură ce rata filtrării glomerulare scade, GA crește, datorită retenției anionilor nedozabili: sulfați, fosfați și anionii organici. e. Intoxicația cu etilen glicol Apare după consumul accidental sau în scop de sinucidere, de antigel sau lichid de radiator. Frecvent pacientul este consumator cronic de alcool. Etilen glicolul este metabolizat de alcool dehidrogenază în compuși foarte toxici care produc: acidoză cu GA crescută; afectarea acută a SNC: ataxie, confuzie, convulsii și comă; IRA
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
care eroina îl refulează și prin dramatizarea întrucâtva exagerată a avansării în vârstă. Nici iubirea, nici îmbătrânirea ei nu scapă prietenelor tânărului și, la auzul constatărilor acestora, de o cruzime inerentă adolescenței, Mia traversează o criză ce o conduce la sinucidere, simplu „fapt divers” pentru ceilalți. Atât confuzia sentimentelor, tranziția de la unul la altul, cât și criza finală ofereau câmp fertil analizei psihologice. Instrumentul ales în Fapt divers este monologul interior, însă debutanta nu îl stăpânește deplin și nici nu are
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
care, fără scrupule, o pasează prietenului bogat, Valentin. În sfârșit, devine o veritabilă curtezană, întreținuta bancherului parizian Melas și concomitent amanta berbantului Robert de Cedres. Falimentul bancherului și apariția unui copil din cealaltă relație o aduc pe Alma în pragul sinuciderii, evitată totuși, maternitatea revelându-i-se finalmente drept condiție firească, salvatoare. Multitudinea personajelor, mai toate vii, dar cu o unică dimensiune, schimbarea repetată a decorurilor, unele de o autenticitate neîndoielnică, altele (mai ales cele plasate în străinătate) în chip vădit
PETRESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288786_a_290115]
-
Veturia și Octavian Goga, Cluj-Napoca, 1998 (în colaborare); Arthur Dan, Mituri căzute, pref. Ion Negoițescu, Ion Vianu, Al. Paleologu, Cluj-Napoca, 1999; D.D. Roșca, Introducere la „Viața lui Iisus”. Mitul utilului, tr. Dumitru Țepeneag, postfața edit., Cluj-Napoca, 1999; Radu Petrescu, Corespondență. Sinuciderea din Grădina Botanică, pref.edit., Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare cu Ana Cornea); Radu Stanca, Aquarium, pref. Ion Vartic, Cluj-Napoca, 2000 (în colaborare cu Ion Vartic); Bucur Țincu, Apărarea civilizației, pref. edit., Cluj-Napoca, 2000; Vlad Mugur, Spectacolul morții, pref. edit., Cluj-Napoca
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
modernitate, încât tradiția prozei interbelice și ecoul sau chiar inițiativa căutărilor înnoitoare se îmbină cu mult firesc. Această coexistență se evidențiază în principalele sale opere de ficțiune: romanele Matei Iliescu și Ce se vede (1979) ori celelalte proze, Didactica nova, Sinuciderea din Grădina Botanică, În Efes, incluse într-un volum din 1971, ca și O singură vârstă (1975). Romanele pun o problemă de a cărei rezolvare depinde imaginea autorului, care a evoluat dinspre o formulă tradițională spre una modernă, sau invers
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
și, în sfârșit, pune în lumină calitățile prozei bacoviene - apreciată de estet -, cum ar fi gustul pentru senzațiile rare și reverii, pentru armoniile muzicale și scenele plastice. De asemenea, cele patru serii epistolare, distincte tematic și ca tonalitate din Corespondență. Sinuciderea din Grădina Botanică (2000), adresate lui Petru Creția, Miron Radu Paraschivescu, Norman Manea și Mircea Muthu, dezvăluie complexitatea personalității lui P., completând imaginea artistului dedicat propriei creații până la a-și confunda viața cu actul scrierii, cu ipostaza scriitorului interesat de
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
ales prin literaritatea ei: frumusețea unui nor, caracterul fantastic al unei neguri, expresivitatea unui chip de țăran. Lumea nu există pentru acest împătimit caligraf decât ca literatură și pentru literatură. EUGEN SIMION SCRIERI: Matei Iliescu, București, 1970; Proze (Didactica nova. Sinuciderea din Grădina Botanică. Jurnal. În Efes), București, 1971; O singură vârstă, București, 1975; Ocheanul întors, București, 1977; Ce se vede, București, 1979; Părul Berenicei, București, 1981; Meteorologia lecturii, București, 1982; A treia dimensiune, București, 1984; G. Bacovia, Pitești, 1999; Catalogul
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]
-
singură vârstă, București, 1975; Ocheanul întors, București, 1977; Ce se vede, București, 1979; Părul Berenicei, București, 1981; Meteorologia lecturii, București, 1982; A treia dimensiune, București, 1984; G. Bacovia, Pitești, 1999; Catalogul mișcărilor mele zilnice. Jurnal. 1946-1951. 1954-1956, București, 1999; Corespondență. Sinuciderea din Grădina Botanică, îngr. Marta Petreu și Ana Cornea, pref. Marta Petreu, Cluj-Napoca, 2000; Locul revelației, îngr. Adela Petrescu, pref. Gheorghe Crăciun, Pitești, 2000; Prizonier al provizoratului. Jurnal. 1957-1970, îngr. Ruxandra Mihăilă, Pitești, 2002. Traduceri: Vitalino Brancati, Anii pierduți, București
PETRESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288790_a_290119]