1,917 matches
-
București, actuala Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin încrucișarea soiurilor Italia și Regina viilor. Este un soi de masă care a fost omologat în anul 1984. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, cuneiformă, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt închise elipsoidal cu lobii suprapuși, iar sinusurile inferioare atunci când frunza este pentalobată, sunt deschise în forma literei V. Sinusul pețiolar este deschis în forma literei U sau liră largă. Strugurele este mijlociu spre mare, de formă cilindro-conică
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
prin încrucișarea soiurilor Italia și Regina viilor. Este un soi de masă care a fost omologat în anul 1984. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, cuneiformă, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt închise elipsoidal cu lobii suprapuși, iar sinusurile inferioare atunci când frunza este pentalobată, sunt deschise în forma literei V. Sinusul pețiolar este deschis în forma literei U sau liră largă. Strugurele este mijlociu spre mare, de formă cilindro-conică, cu o compactitate a boabelor mijlocie spre laxă. Bobul este
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
care a fost omologat în anul 1984. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, cuneiformă, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt închise elipsoidal cu lobii suprapuși, iar sinusurile inferioare atunci când frunza este pentalobată, sunt deschise în forma literei V. Sinusul pețiolar este deschis în forma literei U sau liră largă. Strugurele este mijlociu spre mare, de formă cilindro-conică, cu o compactitate a boabelor mijlocie spre laxă. Bobul este mare, oval, de culoare verde-gălbuie cu o pieliță destul de groasă, acoperită cu
Augusta (strugure) () [Corola-website/Science/331882_a_333211]
-
Universitate de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București prin polenizarea liberă a soiului Chasselas doré. Este un soi de masă cu maturare mijlocie care a fost omologat în anul 1978. Frunza adultă este de mărime mijlocie, cu 3-5 lobi, glabră. Sinusurile laterale superioare sunt închise cu lumenul ovoidal, iar cele cele inferioare au formă de U. Sinusul pețiolar semiînchis, elipsoidal. Strugurele este cilindro-conic, lax, aripat. Bobul este sferic sau ușor ovoidal, galben-verzui cu nuanță albicioasă. Miezul este semizemos. Soi de epoca
Chasselas de Băneasa () [Corola-website/Science/331885_a_333214]
-
un soi de masă cu maturare mijlocie care a fost omologat în anul 1978. Frunza adultă este de mărime mijlocie, cu 3-5 lobi, glabră. Sinusurile laterale superioare sunt închise cu lumenul ovoidal, iar cele cele inferioare au formă de U. Sinusul pețiolar semiînchis, elipsoidal. Strugurele este cilindro-conic, lax, aripat. Bobul este sferic sau ușor ovoidal, galben-verzui cu nuanță albicioasă. Miezul este semizemos. Soi de epoca a III-a, de vigoare mijlocie, mai sensibil la ger decât soiul din care provine (Chasselas
Chasselas de Băneasa () [Corola-website/Science/331885_a_333214]
-
obținut de către cercetătorul Ștefan Oprea de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Cluj prin încrucișarea soiurilor Crâmpoșie și Frumoasă de Ghioroc. Soiul a fost omologat în anul 1979. Este un soi de masă. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt ovoidal închise, cele inferioare sunt în formă de U. Sinusul pețiolar este deschis sub formă de V sau liră. Strugurele este de formă cilindro-conică, de mărime mijlocie-mare, semicompact. Bobul este mijlociu ca mărime, oval, cu pielița groasă
Cetățuia (strugure) () [Corola-website/Science/331884_a_333213]
-
încrucișarea soiurilor Crâmpoșie și Frumoasă de Ghioroc. Soiul a fost omologat în anul 1979. Este un soi de masă. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt ovoidal închise, cele inferioare sunt în formă de U. Sinusul pețiolar este deschis sub formă de V sau liră. Strugurele este de formă cilindro-conică, de mărime mijlocie-mare, semicompact. Bobul este mijlociu ca mărime, oval, cu pielița groasă, colorată negru-deschis, acoperit cu un strat fin de pruină și miez semicărnos. Soi
Cetățuia (strugure) () [Corola-website/Science/331884_a_333213]
-
în număr de 5-6, scurte, recurbate. Ovarul este ușor tronconic, costat, cu stilul scurt și gros. Polenul este steril, puțin abundent. Cârceii sunt glabri, adesea bifurcați. Frunza adultă este mijlocie, ușor alungită, cu mezofil neted și glabru, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt variabile ca formă, putând fi oviforme sau sub formă de U, iar cele inferioare au formă de V. Sinusul pețiolar este deschis sub forma literei V sau liră, cu unul sau doi pinteni la bază. Nervurile sunt
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]
-
sunt glabri, adesea bifurcați. Frunza adultă este mijlocie, ușor alungită, cu mezofil neted și glabru, trilobată sau pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt variabile ca formă, putând fi oviforme sau sub formă de U, iar cele inferioare au formă de V. Sinusul pețiolar este deschis sub forma literei V sau liră, cu unul sau doi pinteni la bază. Nervurile sunt verzi și glabre. Dinții sunt mijlocii ca mărime, ascuțiți, înclinați, cu laturile ușor convexe. Pețiolul este mai scurt decât nervura mediană, fiind
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]
-
Producție Viti Vinicolă Drăgășani, actuala Stațiune de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani, prin încrucișarea soiurilor Coarnă neagră și Cardinal. Soiul a fost omologat în anul 1984. Este un soi de masă. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt ovoidal închise, iar sinusul pețiolar este deschis sub formă de liră, având la bază un pinten. Strugurele este de mărime mare, iar bobul este de formă ovoidală, cu pielița colorată albastru-azuriu cu miez crocant-cărnos. Soiul Azur se
Azur (strugure) () [Corola-website/Science/331883_a_333212]
-
Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Drăgășani, prin încrucișarea soiurilor Coarnă neagră și Cardinal. Soiul a fost omologat în anul 1984. Este un soi de masă. Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, pentalobată. Sinusurile laterale superioare sunt ovoidal închise, iar sinusul pețiolar este deschis sub formă de liră, având la bază un pinten. Strugurele este de mărime mare, iar bobul este de formă ovoidală, cu pielița colorată albastru-azuriu cu miez crocant-cărnos. Soiul Azur se caracterizează printr-o vigoare mijlocie-mare, strugurii se
Azur (strugure) () [Corola-website/Science/331883_a_333212]
-
numite după magii biblici în și în apropiere de Piravom, față de alte trei numite astfel în restul Indiei. Alții consideră că regatul lui Gaspar era localizat în regiunea "Egrisilla" din "India Superior" în peninsula care formează partea de est a "Sinus Magnus" (Golful Thailandei), după cum o reprezintă Johannes Schöner pe globul său din 1515. Pe el se poate vedea "Egrisilla Bragmanni" („Egrisilla Brahmanilor”), iar în legenda explicativă care însoțește globul Schöner notează: „Regiunea Egrisilla, în care sunt brahmani [adică indieni] creștini
Gaspar (mag) () [Corola-website/Science/335753_a_337082]
-
unghi îngust găsit, si poate ajunge închis. De multe ori acești pacienți au hipermetropie ridicată. Există, de asemenea, o afecțiune ereditară. Unele medicamente adrenergice și anticolinergice cu efect de expansiune asupra pupilei (de exemplu, anumite medicamente împotriva răcelii și a sinusurilor picături pentru dilatarea pupilei la optometrist și oftalmolog, etc.) emoții intense sau stresul cu dilatarea pupilei, trecerea în condițiile de lumină sau întuneric slabe (de exemplu, cinematograf) etc. Atacul de glaucom acut poate avea loc, de asemenea, fără un declanșator
Iridotomie () [Corola-website/Science/335789_a_337118]
-
de asemenea extrem de redusă; glandele digestive (ficatul și pancreasul) sunt reprezentate slab sau lipsesc. La ciclostomii adulți, organul excretor (rinichiul) este mezonefrosul sau rareori pronefrosul. Din partea posterioară a lor pleacă două uretere, care unindu-se cu conductele peritoneale formează un sinus urogenital. Canalul urogenital se deschide prin orificiul urogenital, așezat pe o papilă urogenitală îndărătul anusului. Ureterul primar servește numai la eliminarea produselor de excreție. Glandele genitale sunt nepereche și nu au canale de evacuare, produsele genitale fiind aruncate în cavitatea
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
papilă urogenitală îndărătul anusului. Ureterul primar servește numai la eliminarea produselor de excreție. Glandele genitale sunt nepereche și nu au canale de evacuare, produsele genitale fiind aruncate în cavitatea generală a corpului, iar de aici, eliminate prin porul genital în sinusul urogenital. Sexele, la petromizoni sunt separate, iar mixinele în tinerețe sunt hermafrodite. Masculii nu posedă organe copulatoare. Fecundația este externă și se petrece în apă. Dezvoltarea poate fi prin metamorfoză sau directă. Creierul e primitiv. Encefalul este slab dezvoltat și
Ciclostomi () [Corola-website/Science/333343_a_334672]
-
a fost director al Școlii de Mine din Paris. Între 1888 și 1892 a fost președinte al Societății Matematice din Franța. A fost decan al Academiei Franceze de Științe. A stabilit unele proprietăți remarcabile ale curbelor de ecuație: numite "spiralele sinus" și descoperite de Maclaurin. În 1866 a arătat că podara unei spirale logaritmice în raport cu polul situat în centrul acesteia este tot o spirală logaritmică. Cu aceste curbe s-a ocupat și René Goormaghtigh în 1928.
Julien Haton de La Goupillière () [Corola-website/Science/334718_a_336047]
-
Derivata unei serii formale formula 53 se mai notează formula 128 sau formula 129 Se remarcă faptul că dacă formula 53 este o serie formală într-o variabilă cu coeficienți reali, atunci formula 128 este derivata obișnuită a funcției formula 132 formula 133 formula 36 Se numește funcția "sinus formal" următoarea serie formală într-o variabilă cu coeficienți reali: Se numește funcția "cosinus formal" următoarea serie formală într-o variabilă cu coeficienți reali: formula 137 Pentru funcțiile trigonometrice formale există relațiile: formula 138 formula 139 formula 47 formula 141 formula 143 De remarcat faptul că
Serie formală () [Corola-website/Science/334764_a_336093]
-
("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este un ligament plat, foarte puternic situat în sinusul tarsului ("Sinus tarsi") care se inserează sus în șanțul talusului ("Sulcus tali") de unde se îndreaptă oblic în jos și lateral spre șanțul calcaneului ("Sulcus calcanei") pe care se termină. Acest ligament separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară și este cel
Ligamentul talocalcanean interosos () [Corola-website/Science/334777_a_336106]
-
("Ligamentum talocalcaneum interosseum") este un ligament plat, foarte puternic situat în sinusul tarsului ("Sinus tarsi") care se inserează sus în șanțul talusului ("Sulcus tali") de unde se îndreaptă oblic în jos și lateral spre șanțul calcaneului ("Sulcus calcanei") pe care se termină. Acest ligament separă articulația subtalară de cea talocalcaneonaviculară și este cel mai important
Ligamentul talocalcanean interosos () [Corola-website/Science/334777_a_336106]
-
talofibulare anterius"), această inserție se extinde pe marginea anterioară adiacentă a suprafeței laterale a corpului talusului. "Fața inferioară (plantară) a colului talusului" are un șanț adânc în partea sa medială, șanțul talusului ("Sulcus tali"). Șanțul talusului împreună cu șanțul calcaneului formează sinusul tarsului ("Sinus tarsi") în care se află ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") și ligamentul cervical, aceste 2 ligamente se inseră pe fața inferioară a colului talusului. Pe partea medială a feței inferioare a colului, înaintea șanțului talusului se află
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
această inserție se extinde pe marginea anterioară adiacentă a suprafeței laterale a corpului talusului. "Fața inferioară (plantară) a colului talusului" are un șanț adânc în partea sa medială, șanțul talusului ("Sulcus tali"). Șanțul talusului împreună cu șanțul calcaneului formează sinusul tarsului ("Sinus tarsi") în care se află ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") și ligamentul cervical, aceste 2 ligamente se inseră pe fața inferioară a colului talusului. Pe partea medială a feței inferioare a colului, înaintea șanțului talusului se află fața articulară
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
talusului, între fața articulară calcaneană posterioară și fața articulară calcaneană mijlocie a talusului. Acest șanț orientat oblic postero-anterior și medio-lateral este rugos, mai strâmt în partea lui medială și mai lărgit lateral. Șanțul talusului împreună cu șanțul calcaneului ("Sulcus calcanei") formează sinusul tarsului ("Sinus tarsi") în care se află ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") și ligamentul cervical al sinusului tarsului. Fața inferioară (plantară) a corpului talusului este ocupată de fața articulară calcaneană posterioară ("Facies articularis calcanea posterior tali"), situată înapoia șanțului
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
fața articulară calcaneană posterioară și fața articulară calcaneană mijlocie a talusului. Acest șanț orientat oblic postero-anterior și medio-lateral este rugos, mai strâmt în partea lui medială și mai lărgit lateral. Șanțul talusului împreună cu șanțul calcaneului ("Sulcus calcanei") formează sinusul tarsului ("Sinus tarsi") în care se află ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") și ligamentul cervical al sinusului tarsului. Fața inferioară (plantară) a corpului talusului este ocupată de fața articulară calcaneană posterioară ("Facies articularis calcanea posterior tali"), situată înapoia șanțului talusului. Ea
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
și medio-lateral este rugos, mai strâmt în partea lui medială și mai lărgit lateral. Șanțul talusului împreună cu șanțul calcaneului ("Sulcus calcanei") formează sinusul tarsului ("Sinus tarsi") în care se află ligamentul talocalcanean interosos ("Ligamentum talocalcaneum interosseum") și ligamentul cervical al sinusului tarsului. Fața inferioară (plantară) a corpului talusului este ocupată de fața articulară calcaneană posterioară ("Facies articularis calcanea posterior tali"), situată înapoia șanțului talusului. Ea este mult mai mare și mai alungită ca fața articulară calcaneană mijlocie. Această fașă este plană
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
laterală a colului se află extremitatea laterală a crestei transversale a colului, care aici se bifurcă în două ramuri, una anterioară și alta posterioară; în contact cu corpul, această parte a colului este turtită și corespunde cu orificiul lateral al sinusului tarsului, vizibil pe fața inferioară. Pe ramura posterioară a acestei creste se inseră ligamentul talofibular anterior ("Ligamentum talofibulare anterius"), această inserție se extinde și pe doi tuberculi, aflați de-a lungul marginii anterioare adiacente a feței laterale a corpului talusului
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]