2,094 matches
-
soldate cu certuri și întrevederi cu Nicolae Ceaușescu. În privința taberelor literare, într-o ședință a Comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din 12 noiembrie 1968, ieșea la suprafață puternica alianță dintre bătrânii meșteri ai scrisului românesc și tinerii ucenici ai slovelor, responsabili, în egală măsură, de alungarea lui Eugen Barbu din redacția Luceafărului. Astfel, biroul Uniunii comitetului îi propunea pe Geo Bogza, Marin Preda, Ana Blandiana, Eugen Jebeleanu, Zaharia Stancu, D.R. Popescu, Titus Popovici, Pop Simion și Szasz Janos să reprezinte
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
doua un Poem semnat Alexandru Balaci și câteva versuri ale lui Dumitru V. Petrescu, sub titlul Trudă. Ambele prezintă un univers al încătușării, al neputinței, sub semnul închiderii. Truda este expresia neputinței de a crea o poezie a vieții cu "slovă nouă,/slovă vie". Celor două texte li se adaugă, în pagina a treia, o traducere a unui poem, Patrie de Nicola Furnagiev, din "poezia tânără bulgară". Nici celelalte două numere ale revistei nu se orientează mai mult spre poezie. Astfel
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Poem semnat Alexandru Balaci și câteva versuri ale lui Dumitru V. Petrescu, sub titlul Trudă. Ambele prezintă un univers al încătușării, al neputinței, sub semnul închiderii. Truda este expresia neputinței de a crea o poezie a vieții cu "slovă nouă,/slovă vie". Celor două texte li se adaugă, în pagina a treia, o traducere a unui poem, Patrie de Nicola Furnagiev, din "poezia tânără bulgară". Nici celelalte două numere ale revistei nu se orientează mai mult spre poezie. Astfel în nr.
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
reverie calmă și suferință discretă 10). Arghezi și Bacovia folosesc și cuvîntul „moleculă”. Autorul Cărticicăi de seară, în joacă, pentru a sugera miniaturalul: „Vrui, cititorule, să-ți fac un dar,/ O carte pentru buzunar,/ O carte mică, o cărticică./ Din slove am ales micile/ Și din înțelesuri furnicile./ Am voit să umplu celule/ Cu suflete de molecule”11). Bacovia, dramatic, pentru a reda durerose frămîntări interioare: „...mintea cadențează fără șir cugetări pustii... pînă ce o moleculă s-a zdrobit în creier
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
una care disprețuia orice fard”. (Cf. Ei l au văzut pe Eminescu, Ediție de Cristina Crăciun și Victor Crăciun, Ed. Dacia, 1989, p. 305) 4. Giordano [Berman Goldner], „Doamnei...”, apud: S. Podoleanu, 60 de scriitori romîni de origine evreiască, Ed. „Slova”, 1935, p. 135. 5. Capitolul „Din care se vede că metoda chinorozului nu-i atît de recentă pe cît s-ar crede”, în Opere, 3, Ediție critică de Al. Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, EPL, 1962, p. 16 18. 6
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Cazaban e un spirit veninos („o viperă care cînd plînge lăcrămează venin și cînd se strîmbă crede că e de spirit”), Sadoveanu n-are talent, ci doar „umeri de hamal” pentru a duce în spinare toată viața „saci încărcați cu slove”, Caragiale e vinovat că a preferat o popularitate de „băncuță” (monedă mică), Vlahuță - că tratează în versuri dulcege subiecte de proză, iar Iosif, Coșbuc, Anghel („un clovn tragic”) îl lasă indiferent. Denigrări și insinuări obișnuite în comeraje, afirmațiile sale sînt
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
The Independent, 2002. Jane's Defence 2008/2009. Jane's Intelligence Review, 2008/2009. Jane's Intelligence Digest, 2005. Jane's Terrorism and Security Monitor 2008/2009. Segodnia, 1999. Krasnaia zvezda 1997. Nezavisimaia gazeta 1995, 2009. Argumenti I facti, 1997. Slovo, 1999. Izvestia, 1998, 1999. La Repubblica, 1997. L'Expresso, 1996. Limes, 2010. Il Messaggero, 1996. ABC (Spania), 1997. El Pais, 2006. Den (Ucraina), 2003. Die Welt, 1996, 1998, 2008/2009; 2010. Die Press, 2010. Focus, 1999, 2000. Der Spiegel, 2000, 2008
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
ocotmbrie 1999. 372 Analiza lui Igor Sergheiev, ministrul rus al Apărării, privind Acordul ABM, Suddeutsche Zeitung, nr. 33, 10 februarie 2000. 373 CNN International, 18 martie 1999. 374 Andrei Krușinski, " Forma și fondul/ Moscova Beijing: o privire în secolul XXI", Slovo, nr. 97, 15 decembrie 1999. 375 Neue Zurcher Zeitung, nr. 72, 27 martie 1999. 376 Pierre Beylau, "China: o rachetă diplomatică", Le Point, 6 august 1999. 377 Le Figaro, 27 aprilie 2000. Astfel de gesturi au mai fost făcute de
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
cu privire la eveniment, se putea citi: "Domnule președinte Bush - Vorbiți cu comuniștii". Rapoarte independente estimează că la manifestațiile de protest, care au coincis cu vizita lui Bush, au participat aproximativ 2000-3000 de susținători ai lui Sládek (Republika, 26 noiembrie 1990; Svobodné slovo, 19 Noiembrie 1990). În plus față de atitudinea anticomunistă , SPR-RSČ a preluat un amestec destul de eclectic de probleme și teme, menit să atragă un sprijin popular rapid. Formațiunea a militat pentru majorarea prestațiilor sociale și pentru îmbunătățirea serviciilor publice; pentru mai
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
limbi slavone: „Limba slavonă a fost o limbă de cultură și nu o limbă maternă, ă.problema slavonismului are un caracter cultural și în același timp unul social, dar nu un caracter etnicănu se poate vorbi de un bilingvism; vechea slovă bisericească se menține grație unei tradiții culturale păstrate de clasa stăpânitoare feudală românească” , vin să întărească convingerea că românii au rămas români, chiar dacă în biserică li se citea într-o limbă sfântă, limba evangheliilor, dar străină, pe care ei n-
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Si izbăvește-ncet pedesitor Odrasla vie-a crimei tuturor. E-ndreptățirea ramurei obscure Ieșită la lumină din pădure Și dând În vârf, ca un ciorchin de negi, Rodul durerii de vecii Întregi. Întinsă leneșă pe canapea, Domnița suferă În cartea mea. Slova de foc și slova faurită 75 Împărechiate-n carte se mărită. Ca fierul cald Îmbrățișat În clește. Robul a scris-o, Domnul o citește, Făr-a cunoaște ca-n adîncul ei Zace mânia bunilor meï.” Publicată În anul 1916, dar apărută În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Odrasla vie-a crimei tuturor. E-ndreptățirea ramurei obscure Ieșită la lumină din pădure Și dând În vârf, ca un ciorchin de negi, Rodul durerii de vecii Întregi. Întinsă leneșă pe canapea, Domnița suferă În cartea mea. Slova de foc și slova faurită 75 Împărechiate-n carte se mărită. Ca fierul cald Îmbrățișat În clește. Robul a scris-o, Domnul o citește, Făr-a cunoaște ca-n adîncul ei Zace mânia bunilor meï.” Publicată În anul 1916, dar apărută În fruntea primului volum de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
dezvăluirii unora din cheile creației argheziene cu explicația finalității ei. Iată-le pe cele dintâi: "Durerea noastră surdă și amară / O grămădii pe-o singură vioară”, ceea ce vrea să sugereze destul de clar imensul efort de condensare a unei energii debordante: „Slova de foc și slova făurită / Împărechiate-n carte se mărită / Ca fierul cald Îmbrățișat În clește”... unde ni se oferă o formulă plastică a caracteristicii esențiale a poeticii argheziene, care consistă pentru cei mai mulți dintre comentatori, În Îngemănarea echilibrată dintre autenticitatea unei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
creației argheziene cu explicația finalității ei. Iată-le pe cele dintâi: "Durerea noastră surdă și amară / O grămădii pe-o singură vioară”, ceea ce vrea să sugereze destul de clar imensul efort de condensare a unei energii debordante: „Slova de foc și slova făurită / Împărechiate-n carte se mărită / Ca fierul cald Îmbrățișat În clește”... unde ni se oferă o formulă plastică a caracteristicii esențiale a poeticii argheziene, care consistă pentru cei mai mulți dintre comentatori, În Îngemănarea echilibrată dintre autenticitatea unei inspirații viguroase și forța
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Tatăl l-a dus la un dascăl român de la Socola care l-a dezamăgit cu omonimia lui. (Maică-ta de-i vie/ Spune-i ca să vie/ Colen deal la vie“). Viitorul prozator a Învățat să citească Într-o noapte, buchisind slovele lui Petru Maior (În chirilică) din „Istoria pentru Începuturile românilor În Dachia”. Pe lângă limba greacă, Învățată de viitorul scriitor cu dascălul Chiriac, și-a Însușit și limba franceză. Dar În anii copilăriei, adolescenței și tinereții sale, au avut loc evenimente
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cât și de români, încumetriri sau chiar căsătorii mixte. Cultul pentru muncă a fost la loc de cinste, ca și altă sintagmă „leneșul ține degeaba umbră pământului”. Tot din oameni harnici și cu frica în Dumnezeu, cât și dragoste pentru slove, au crescut și ajuns oameni mari pe care suntem datori să-i pomenim. Veronica Sahlean (de loc din Voroneț), o mână de femeie, a crescut unsprezece copii, din care trei i au „școlit” la Cernăuți, pleca de vineri dis-de dimineață
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
funingine au acoperit boiereasca lor față și ca într-o neagră capsă fără speranță de scăpare amar le țin închise! De câte ori mi s-a întâmplat mie, de îndoindu-mă de vreun cuvânt, oare latinesc este; cât l-am scris cu slove sau litere latine, îndată cu strălucire i se văzu latina lui față și părea că râde asupra mea de bucurie, că l-am scăpat din sclavie și din calicele chirilicești petece"*. A înlăturat peticele, și-a recăpătat forma dintâi, s-
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
veni în țară împreună c-o trupă de voltijori, ca să ne facă plăcerea să se deie preste cap înaintea noastră și a numerosului neam a lui Israil, atunci și-ar vedea visul cu ochii - în toate colțurile de uliță cu slove mări: "Mare caraghiozlâc!! Pentru cea întâi dată în România. Astăzi în ziua (cutare) la 7 oare sara va începe reprezentația vestitului, atotputernicului Abdul-Hamid și a vizirului său Mehmet-Rușdi. Însuși a sa înaltă persoană va executa cele mai grele jocuri pe
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și la Roma, despre latinitatea ființei noastre naționale, greco-catolicii au demonstrat noblețea originii poporului român. Limba românească, icoană vie a latinității, a fost promovată sistematic, atât în cultură cât și în folosirea prenumelor biblice sau latine în oficierea Sacramentului Botezului. Slova chirilică a fost înlocuită cu slova latină, de către episcopul Inocențiu Micu Klein, pentru prima dată într-o carte de rugăciuni, tipărită la Viena în anul 1779. Personalități exemplare precum episcopul Inocențiu Micu Klein, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Samuel Micu, Timotei
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
noastre naționale, greco-catolicii au demonstrat noblețea originii poporului român. Limba românească, icoană vie a latinității, a fost promovată sistematic, atât în cultură cât și în folosirea prenumelor biblice sau latine în oficierea Sacramentului Botezului. Slova chirilică a fost înlocuită cu slova latină, de către episcopul Inocențiu Micu Klein, pentru prima dată într-o carte de rugăciuni, tipărită la Viena în anul 1779. Personalități exemplare precum episcopul Inocențiu Micu Klein, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Samuel Micu, Timotei Cipariu, Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Încetat să culeagă lauri) și de Marioara Baciu, o prozatoare la care nu știi ce să admiri mai Întâi: forță scriiturii, subtilitatea compoziției, minuțiozitatea detaliului relevant, imaginația strălucitoare sau curajul de a-si irosi nopțile adolescenței migălind ,, Împerecheri ciudate de slove” și dând consistentă adevărului rostit cândva de Georges Courteline: ,,ÎI vaut mieux gâcher să jeunesse que de n'en rien faire du tout”. O autoare al carei volum de ,,proza scurtă” „Întoarcerea străinului” a fost prezentat În urmă cu trei
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
școlare, Allgemeine Schulordnung, Regulae directionae, Patentul școlar, Ratio educationis, obiectele de învățământ propuse în școlile triviale erau: citirea, scrierea, aritmetica, religia și mai rar economia. Învățarea citirii începea cu studiul bucoavnei, bucvarului sau abecedarului. Din acestea elevul învăța literele sau slovele chirilice, silabisirea și citirea de texte cuprinzând rugăciuni și povestiri morale. Bucvarul românesc din anul 1781 a fost folosit inițial mai mult în Banat, în ,,crăia ungurească”. În schimb, edițiile următoare, mai mult sau mai puțin modificate față de cea din
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
limba maternă, să-i învețe pe elevi scris-cititul corect și să se exprime coerent în spiritul limbii române. Pentru predarea alfabetului la clasa I, el a recomandat metoda ,,vocalizării” în locul ,,slovenirii”. În acea perioadă, abecedarele erau tipărite cu litere chirilice (slove), iar la citirea unui cuvânt se recomanda ca elevul să pronunțe mai întâi numele slovelor. Loga, în schimb, recomanda să se pronunțe literele însoțite de o vocală și apoi cuvântul în întregime, procedeu mult mai facil pentru elevi. El a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
spiritul limbii române. Pentru predarea alfabetului la clasa I, el a recomandat metoda ,,vocalizării” în locul ,,slovenirii”. În acea perioadă, abecedarele erau tipărite cu litere chirilice (slove), iar la citirea unui cuvânt se recomanda ca elevul să pronunțe mai întâi numele slovelor. Loga, în schimb, recomanda să se pronunțe literele însoțite de o vocală și apoi cuvântul în întregime, procedeu mult mai facil pentru elevi. El a oferit îndrumări metodice judicioase și cu privire la predarea unor bucăți de lectură. În acest sens, cerea
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cinstește, în schimb, vechile credințe și cultul morților, norme nescrise mai presus de hotărârile omenești : Eu porunca ta/ N-o socotesc atât de tare-ncât pe om/ Să-l facă-a-nfrânge chiar și legile zeiești,/ Că-aceste legi nu sunt în slove scrise, nu !/ Dar pe vecie-s legi și nu de azi, de ieri. La Victor Eftimiu, argumentele predilecte ale personajelor sunt altele și se insistă asupra opoziției dintre umanitatea Antigonei și comportamentul despotic al lui Creon : Nu Zevs și nici
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]