2,969 matches
-
Cătălina are ca toți creștinii și o tehnologie a așteptării unui Mesia. Numai că ea ratează misterul revelației, culmea că atunci cînd Mesia Luceafărul i se arată ea, Cătălina Îi refuză mîntuirea, sfîrșind ca o ultimă chivuță carageliană În brațele slugii. Este aici și o amară desnădejde eminesciană care a Înțeles ca nimeni altul că femeia contemporană lui este incapabilă În a Îmbrățișa și Înțelege mistagogia esențială. Refuzul mîntuirii În mîntuit azur va fi urmat de retragerea În comicul și În
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
se vedea Gh. Bichicean, Moldova. Noi documente medievale, p. 10. 698 P.P. Panaitescu, op. cit., pp. 160, 164. 699 Ibidem, p. 162. 700 Șt. Ștefănescu, Istoria medie a României, II, p. 67. A se vedea Istoria Românilor, IV, p. 223. 701 "sluga naș Alexa, on upravilsea i văzeahom ot neg<o> ferăe 12 zlat vă vistear<ie> g<os>p<odst>va mi, togo radi ot (...) ză da na pread bolși da ne imaet mai tegati": Document de la Ștefan Tomșa, Biblioteca ASTRA
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și mai ales cuvinte care măcar să îi amortizeze, dacă nu să îi obnubileze cu totul gândul morții. Eremitul preocupat de abstracțiuni, sedus de intuiții filosofice și servit de concepte dintre cele mai nobile ("amantă intuiția mi-a fost/ și conceptul slugă devotată" Călătorie monotonă sub soare) se transformă, în poemele de dragoste, într-un subtil psalmist al uniunii desăvârșite dintre animus și anima cea dătătoare, etern, de viață: "de-atunci poeți cu lira și îngeri cred că de va/ mai reveni
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Geneze, Iași, 1993; Între două nopți (antologie), Editura Junimea, Iași, 1995; Muzeul dragostei (antologie), Editura Helicon, Timișoara, 1995; Mirii paradisului pierdut, Editura Junimea, Iași, 2000; Floarea Moldovei (antologie), Editura Augusta, Timișoara, 2001; În loja nopții (antologie), Editura Cronica, Iași, 2001; Slugă la prisaca lui Tudor Arghezi, Princeps Edit, Iași, 2004; O, Mamă, dulce Mamă (antologie), Editura Timpul, Iași, 2004; Dorința durerii îndrăgostite, Fundația Culturală Poezia, Iași, 2006; Patimile după Anton Pann, Editura Rafet, Iași, 2008; Astralia. Opera poetică, Ediție critică, Princeps
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
contura și transmite în prezent iluzia fericirii trecute: privind la cer, si ascultând câmpiei / pierdut cânt al broaștelor departe! (...) și-alei înmiresmate / foșneau ușor de vânt și prin pădure, / departe, chiparoșii; dinăuntru, / din casă glasuri răsunau și calmă / truda de slugi (...) tainice lumi și bucurii de taină / sârmanei mele vieți imaginându-i (Amintirile, vv. 12-24).316 Imaginile auditive cu funcție descriptiva conturează armonia naturii asimilate unei stări de fericire specifice trecutului. Vremea copilăriei este un ideal plăsmuit în amintire și numai
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Sfinți și ai Lumii dascali și luminători, carii au împlut toatî lumé de dulcé blagovonie a Duhului, găndii zicănd: ce folos iaste de amăndoaî să sté încuiate? Cum zice Scriptura. Mai vărtos, aducăndu-mi aminte de cuvăntul stăpănului mieu Hristos pentru sluga cé viclénî ce ascunse talantul în pămănt, ziș: să dau și eu ceva Domnulul mieu deîn căte mi-au dat, ca să nu mă arăt să zic că voesc numai folosul binelui mieu. Ce voiiu cu toatî inema ca cerbul la
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
a avea, mai întâi, un local încăpători și bine împărțit pentru așezarea deosebitelor fabrici. Pe lângă casele de fabrici și trebuincioasele șuri pentru cărbuni, lemne și camara pentru instrumente, mai sînt de nevoie și odăi pentru lăcuința tuturor lucrătorilor și a slugilor. Fiind că facerea din nou a unei asemenea școale, cu toate zidirile lăturalnice trebuitoare nu numai <că> ar cere un însemnător capital, dar încă și îndelungată vreme, apoi mai potrivit ar fi a să cumpăra pentru acest scopos casele de la
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
neted cerul, albastru, fără spini, O fi având cadastru, parcele și grădini? Acolo Tatăl meu și-al tău poate-s vecini. De-ai fi legat cu ziua de Domnul tău prin fugă Nu le-ai strica hotarul cu viclenii de slugă. Durerile O, Doamne, aș fi putut de mult cântând Să-nduioșez și farmec durerile pe rând, Să le răsfăț și-acut așa cum se cuvine Pe câte-un vârf de-oțel crescut din mărăcine Și acul viu să-mi treacă precum
Poezii by Nicolae Breb Popescu () [Corola-journal/Imaginative/8707_a_10032]
-
greu, cu mari sacrificii, o jumătate de veac! România a fost deci manipulată, păcălită, (datorită prostiei poporului român, a lașității Intelectualității românești, dar și a trădării nerușinate a celor care s-au aflat la cârma Țării, și care au fost slugile Asasinilor Economici mondiali) Împinsă În situația de a se Împrumuta la FMI. Așa se face că România a devenit sclavul FMI, obligată fiind de acum Încolo să tot facă Împrumuturi de la FMI... Altfel spus România, poporul român, Întregul Sistem socio
ADEVĂRATA PROBLEMĂ A IEȘIRII ROMÂNIEI ȘI A POPORULUI ROMÂN DIN ACEASTĂ CRIZĂ FINANCIARĂ ȘI BUGETARĂ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1541]
-
este realizată tot la persoana I. Un tânăr boier se hotărăște, subit, să-și viziteze vecinul de moșie, pe boierul Neagu, astfel încât își roagă slujitorul bătrân, pe Ion, să-i pregătească armăsarul pentru călătorie. Ca și în Cânele Bălan, credincioasa slugă încearcă să-și avertizeze stăpânul în privința pericolului, dar este ridiculizată de acesta. În răstimpul preparativelor pentru excursia de seară, eroul adoarme pe canapea, iar restul nuvelei constituie un vis tulburător, elementul de tranziție dintre starea de veghe și cea onirică
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
proces răsunător, eroul este condamnat la zece ani de temniță, din care nu ispășește decât puțin, fiindcă domnitorul îi acordă o grațiere. Ieșit, astfel, din pușcărie, boierul trece prin mai multe întâmplări stranii. Una dintre acestea este întâlnirea cu fosta slugă, Ion, care, fără a-l recunoaște, îi povestește cum stăpânul său, ajuns, în noaptea Sfântului Andrei, la o moară de vânt blestemată, a fost luat de iele prin văzduh și cum s-a prăbușit mort în curțile lui Neagu. Boierul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Moldova nu se distingea printr-o gastronomie aleasă). Printre rânduri, se strecoară, abil, câte o informație cu funcție de prolepsă, menită să atragă atenția cititorului asupra înspăimântătorului climax: "curtea era plină de lefecii înarmați", "patru tunuri sta îndreptate spre poartă", "aceste slugi era înarmate". Măcelul este declanșat de un incident, în esență, inocent: Veveriță se ridică spre a-i închina o urare lui Lăpușneanu, rostind câteva cuvinte lingușitoare. Cuvintele aburite de băutură ale acestuia sunt interpretate (firește, tendențios) drept o ofensă adusă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
trupuri zăceau pe parchet! În lupta și trânta aceasta, masa se răsturnase; ulcioarele se spărseseră și vinul amestecat cu sânge făcuse o baltă pe lespezile sălii". Printr-o abilă mișcare de panoramare rezumativă, naratorul ne introduce secvența măcelului paralel al slugilor boierești, desfășurat în curte. Totuși, aici există supraviețuitori cu inițiativă și cu un admirabil spirit de echipă: "Puțini care scăpară cu viață, apucând a sări peste ziduri, dasă larmă pe la casele boierilor și, invitând pre alte slugi și oameni boierești
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
măcelului paralel al slugilor boierești, desfășurat în curte. Totuși, aici există supraviețuitori cu inițiativă și cu un admirabil spirit de echipă: "Puțini care scăpară cu viață, apucând a sări peste ziduri, dasă larmă pe la casele boierilor și, invitând pre alte slugi și oameni boierești, burzuluiseră norodul și tot orașul alergase la poarta curții, pre care începuse a o tăia cu protivire". Desigur, Lăpușneanu nu poate ignora asaltul concentrat, astfel că-și trimite armașul să-i întrebe pe oameni ce poftesc. Reacția
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
ziua masacrului, scăpaseră cu viață. Sfatul grăbit pe care-l poartă cu aceștia o convinge pe doamnă să recurgă la o soluție cumplită: otrăvirea lui Lăpușneanu. Astfel, "Ruxandra luă un păhar de argint plin cu apă, pre care-l aducea sluga; și apoi, mahinalicește și silită mai mult de boieri, lăsă să cadă otrava în el. Boierii o împinseră în camera bolnavului". După ce bea, străjuit de Spancioc și de Stroici, Lăpușneanu îi întreabă pe aceștia cine sunt și ce vor. Aceștia
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
la real. Astfel, dacă în primul caz, hangiul evreu Leiba Zibal este conștient, până în momentul declanșării nebuniei sale din final, că drama sa are loc în frontierele lumii reale, obiectul terorii sale fiind constituit de amenințarea concretă a unei foste slugi recalcitrante, Gheorghe, în al doilea caz, hangiul român Stavrache, chiar înainte de prăbușirea sa psihică de la sfârșit, crede că se confruntă cu o fantomă, obiectul terorii sale fiind reprezentat de apariția repetată a fratelui său, Iancu, socotit mort. În această falsă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
sunt răi și pricinași în Podeni!... Ocări... batjocuri... suduituri... acuzări de otrăvire prin vitriol... Dar amenințările!". Introdus printr-o conjuncție adversativă, sugerând climaxul negativ, substantivul la numărul plural "amenințările" sublimează, in nuce, motorul dramei psihologice a lui Zibal: conflictul cu sluga violentă și plină de deprinderi urâte. Dat afară de hangiu, Gheorghe, simțindu-se nedreptățit, amenință să se răzbune și-și roagă, ironic, stăpânul evreu să-l aștepte în noaptea de Paști, ca să ciocnească ouă roșii împreună. Naratorul prezintă în continuare, conform
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
mai înspăimântătoare. Dar climaxul ororilor este constituit, migălos și rafinat, de starea de suspendare temporală, de plasare între paranteze cronologice, de amânare indefinită în care se găsește psihicul eroului, deoarece, propriu-zis, nici o agresiune fizică nu a avut loc după izgonirea slugii: În tăcerea nopții [...], un bărbat, două femei și doi copii fragezi, [...] jertfiți unul câte unul... Țipetele nebune ale copilului retezate de junghiul care-i despică pântecele... Gâtul spart de secure, prin deschizătura căruia iese, după fiece gâlgâitură de sânge, o
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
butucul fix de la ușa gârliciului...". Ucigașul i-a căzut deja în capcană; ceea ce urmează constituie doar o formalitate: "Zibal dete drumul ochiului și, apucând repede cu amândouă mâinile căpătâiul liber, cu o smucitură supremă trase înăuntru brațul întreg". În timp ce acoliții slugii se grăbesc să dispară, hangiul rămâne să-și pregătească în solitudine răzbunarea, care se desface migălos, în falduri tenebroase. Sub povara efortului și a strânsorii, "[m]âna era umflată și degetele încovoiate". Contemplând-o la lumina lămpii, Leiba "atinse mâna
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de armă. L-a văzut lipindu-se poltron de zid; mâna, mecanic, împărțea lovituri în dreapta și-n stânga, dar răgetul lui a răgușit și s-a transformat în dureroase strigăte de ajutor". Cu toate că este salvat, în cele din urmă, de slugi, cel asaltat nu-și revine din șoc: "Zadarnic încerca să-și țină dreaptă șira spinării și zadarnic vrea ca pasul să nu mai dârdâie ca la paralitici". Notabil este că întreaga scenă este înregistrată cu acuitate de protagonistă, fapt care
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
dezgustătoare, boțiți de atâtea crețuri câte n-aș fi crezut vreodată că pot să încapă pe-o atât de redusă suprafață de piele, cu ochi sticloși de huhurez și cu tot scheletul împuținat". Se dovedește, în cele din urmă, că slugile, ale căror bune intenții efasează impresia inițială de repulsie extremă, vor numai să-l determine pe intrus să nu doarmă în odăile bântuite de spectrul Arankăi, al cărei portret hipnotizează orice privire. Atras de o chemare misterioasă către smârcurile fetide
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
amurgul; înfricoșat de perspectiva unei nopții petrecute în mlaștină, acesta se grăbește să se întoarcă în odaia sa, ce pare, prin comparație cu mediul ostil de afară, o oază de securitate. Aici, încălzit de subtilul vin de Tokay lăsat de slugi pe birou, eroul descoperă că portretul Arankăi îi surâde, misterios-giocondic, de pe murii înalți. Ca într-un scenariu de atmosferă din proza englezească timpurie, un abur se adună din vaporii apelor negre de afară, inundând încăperea. Teroarea poate înflori la adăpostul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de exterminare, exploatarea tehnologică a resurselor naturale și munca forțată a omului, unei treimi întregi din restul civilizațiilor. Și asta prin mijloace tehnice încă neatinse vreodată în istorie. În programul acesta de aservire și de dominație, "științele sociale" au devenit slugile docile ale tuturor acestor întreprinderi de alienare, din momentul în care problematicile lor au fost "reduse" la problemele "randamentului", "rentabilității", "producției" sau "consumului", ale "tehnicilor de gestiune" sau ale "publicității"". (Ibid. subl.ns) Textul de mai sus îi permite cititorului
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Stalin [6, p. 211]. Generalul De Gaulle, referindu-se la intrarea în lupta de rezistență contra germanilor, scrie: "Comuniștii francezi au intrat în acțiune la sfârșitul anului 1941. Până atunci conducătorii lor lansaseră invective împotriva capitalului anglo-saxon și a "gaullismului", sluga lui. Când Hitler cotropi Rusia, atitudinile s-au schimbat" [8, p. 279]. În acest sens, trebuie menționate indicațiile date la Comitetul Executiv al Internaționalei a III-a către Partidul comunist francez [12, p. 122]. Trebuie menționat că în momentul atacării
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
ocazia semnării odioasei Convenții de Armistițiu care, după cum se știe, a legat cu lanțuri grele de sclav poporul român pentru următorii 20 de ani de la data semnării ce s-a petrecut la Moscova. Iată cum au organizat „măreața” zi preaplecatele slugi vasluiene ale rușilor: „...în ziua de 12 septembrie, cu ocazia zilei semnării Convenției de Armistițiu, Tineretul Progresist în colaborare cu U.P. (uniunea patrioților, organizație de stânga sprijinitoare a politicii trădătoare a partidului comunist n.n.) a dat o serbare la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]