2,620 matches
-
a sfinților sunt considerate mărci ale particularității credinței românilor care a fost catalogată de cronicari ca fiind „potolită”. Aceeași cronicari pun întrebarea unde se oprește credința și unde începe superstiția? Credința se oprește la acceptarea voinței divine, la umilința și smerenia cu care se sărută picioarele însângerate ale Mântuitorului, la mătănii, îngenuncherile la semnul Sfintei Cruci și la rugăciunile repetate obsesiv pentru a domoli zbuciumul sufletului și pentru a apela la mila lui Dumnezeu. Toate aceste gesturi nu au nimic mecanic
Religia creştină şi spiritualitatea ortodoxă în spaţiul mioritic. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Maria Asaftei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_947]
-
Toate celelalte sunt doar alegere în vâltoarea clipelor. La capătul drumului, coborârea se închide în palma Lui. Prisăcarul așteaptă întotdeauna, răbdător, îndurător, întoarcerea norodului de albine... Nu am, totuși, încă în mine starea de rugăciune. Nu simt în mine, profundă, smerenia încât să mă rog Domnului cu toată încrederea devoțiunii. Rugăciunile mele au încă, chiar în pura lor sinceritate, fața unui târg pe care încerc să-l fac cu Dumnezeu: îl rog să-mi dea, promițându-i, chiar dacă nu în cuvinte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
atât de diferit unul de altul și, totuși, textele noastre parcă veneau din același suflet, din aceleași simțiri. Eu eram ironic, sceptic, scârbit de mai toate idealismele omului. El, dimpotrivă, era înclinat spre reverie, spre melancolii de timp neaflat, spre smerenie și spre o blândețe a firii pe care, poate, în poveștile copilăriei o mai găseam. O ciudățenie a anilor acelora de căutări. Eu aș fi vrut să scriu ca el și V.V., la rândul lui, îmi mărturisea că povestiri ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
că apostolul Pavel greșise, pentru asta Oliver trebuia să se roage pentru el. „Crede și nu creceta”, Îl povățui Pahomie, făcând semnul crucii peste creștetul plecat al omului acoperit de pene și de frunze și Îngenuncheat, pe moment, cu oarecare smerenie În fața sa... Ascultându-l, masterandul se enervă. „Dacă n-ar fi fost Pavel, n-ar fi fost nici Marx, nici Lenin”, proferă el. „N-am să mă rog...” Urechile lui Pahomie nu puteau asculta astfel de blasfemie fără să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
În când da. Animalele despre care vorbea bătrânul nu mai trăiau demult În această pădure de câmpie. Dacă bătrânul avusese cândva ocazia să le vâneze, era greu de crezut că și Culiță o va avea vreodată. El ascultă Însă cu smerenie și se transpunea În poveste cu totul. Cura lui săptămânală de utopie se satisfăcea În cele două-trei ore cât stătea acolo În bucătărie ascultând-l pe bătrân și privind-o pe Ana. O singură dată avusese curajul să i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Căci întîi a fost întocmit Adam și apoi Eva. 14. Și nu Adam a fost amăgit; ci femeia, fiind amăgită, s-a făcut vinovată de călcarea poruncii. 15. Totuși, ea va fi mîntuită prin nașterea de fii, dacă stăruiesc cu smerenie în credință, în dragoste și în sfințenie. $3 1. Adevărat este cuvîntul acesta: Dacă rîvnește cineva să fie episcop, dorește un lucru bun." 2. Dar trebuie ca episcopul să fie fără prihană, bărbatul unei singure neveste, cumpătat, înțelept, vrednic de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85043_a_85830]
-
pilde turmei. 4. Și cînd Se va arăta Păstorul cel mare, veți căpăta cununa, care nu se poate veșteji, a slavei. 5. Tot așa și voi, tinerilor, fiți supuși celor bătrîni. Și toți, în legăturile voastre, să fiți împodobiți cu smerenie. Căci "Dumnezeu stă împotriva celor mîndri, dar celor smeriți le dă har." 6. Smeriți-vă dar sub mîna tare a lui Dumnezeu, pentru ca, la vremea Lui, El să vă înalțe. 7. Și aruncați asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85040_a_85827]
-
o zi de sărbătoare, cu privire la o lună nouă, sau cu privire la o zi de Sabat, 17. care sunt umbra lucrurilor viitoare, dar trupul este al lui Hristos. 18. Nimeni să nu vă răpească premiul alergării, făcîndu-și voia lui însuși printr-o smerenie și închinare la îngeri, amestecîndu-se în lucruri pe care nu le-a văzut, umflat de o mîndrie deșartă, prin gîndurile firii lui pămîntești, 19. și nu se ține strîns de Capul din care tot trupul, hrănit și bine închegat, cu ajutorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
acestea: 21. "Nu lua, nu gusta, nu atinge cutare lucru!" 22. Toate aceste lucruri, care pier odată cu întrebuințarea lor, și sunt întemeiate pe porunci și învățături omenești, 23. au, în adevăr, o înfățișare de înțelepciune, într-o închinare voită, o smerenie și asprime față de trup, dar nu sunt de nici un preț împotriva gîdilării firii pămîntești. $3 1. Dacă, deci, ați înviat împreună cu Hristos, să umblați după lucrurile de sus, unde Hristos șade la dreapta lui Dumnezeu. 2. Gîndiți-vă la lucrurile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
împrejur, nici Barbar, nici Schit, nici rob, nici slobod, ci Hristos este totul și în toți. 12. Astfel dar, ca niște aleși ai lui Dumnezeu, sfinți și prea iubiți, îmbrăcați-vă cu o inimă plină de îndurare, cu bunătate, cu smerenie, cu blîndețe, cu îndelungă răbdare. 13. Îngăduiți-vă unii pe alții, și, dacă unul are pricină să se plîngă de altul, iertați-vă unul pe altul. Cum v-a iertat Hristos, așa iertați-vă și voi. 14. Dar mai presus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85075_a_85862]
-
legătură a Duhului, dacă este vreo milostivire și vreo îndurare, 2. făceți-mi bucuria deplină și aveți o simțire, o dragoste, un suflet și un gînd. 3. Nu faceți nimic din duh de ceartă sau din slavă deșartă; ci în smerenie, fiecare să privească pe altul mai presus de el însuși. 4. Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci și la foloasele altora. 5. Să aveți în voi gîndul acesta, care era și în Hristos Isus: 6
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85090_a_85877]
-
Biserică și în Hristos Isus, din neam în neam, în vecii vecilor! Amin! $4 1. Vă sfătuiesc dar eu, cel întemnițat pentru Domnul, să vă purtați într-un chip vrednic de chemarea pe care ați primit-o, 2. cu toată smerenia și blîndețea, cu îndelungă răbdare; îngăduiți-vă unii pe alții în dragoste, 3. și căutați să păstrați unirea Duhului, prin legătura păcii. 4. Este un singur trup, un singur Duh, după cum și voi ați fost chemați la o singură nădejde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85080_a_85867]
-
împreună cu el. 32. Locul din Scriptură, pe care-l citea, era acesta: "El a fost dus ca o oaie la tăiere, și, ca un miel fără glas înaintea celui ce-l tunde, așa nu și-a deschis gura; 33. în smerenia Lui, judecata I-a fost luată. și cine va zugrăvi pe cei din timpul Lui? Căci viața I-a fost luată de pe pămînt." 34. Famenul a zis lui Filip: "Rogu-te, despre cine vorbește proorocul astfel? Despre sine sau despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
chemat pe prezbiterii Bisericii. 18. Cînd au venit la el, le-a zis: "știți cum m-am purtat cu voi în toată vremea, din ziua dintîi, în care am pus piciorul pe pămîntul Asiei. 19. Am slujit Domnului cu toată smerenia, cu multe lacrimi, și în mijlocul încercărilor pe care mi le ridicau uneltirile Iudeilor. 20. știți că n-am ascuns nimic din ce vă era de folos, și nu m-am temut să vă propovăduiesc și să vă învăț înaintea norodului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
de a lupta cu ispitele și garanția de a ieși învingător. Mai este însemnul curăției sufletești și trupești. Ca atare, brâul este purtat de călugări, iar în cadrul unor ordine călugărești, monahii își înfășoară mijlocul cu o funie, ca semn al smereniei. Dacă turla bisericii reprezintă capul lui Hristos, prin corpul bisericii este reprezentat trupul Lui. Astfel, trupul nu se poate prezenta decât încins cu brâul curăției, al dreptății, al măreției și al puterii. Al doilea simbol al brâului este Sfânta Treime
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
bun. El aștepta îndreptarea tuturor, întoarcerea fiilor risipitori. Avea din răbdarea lui Iov și din virtuțile părinților pustiei. Uita degrabă greșelile celor din jur. Toate acestea erau pentru sfinția sa calități. Era un monah al iubirii și al iertării. Avea darul smereniei și al bunei cuviințe. Îi saluta pe cei mici ca și pe cei cu funcții, reprima disputele, era omul dialogului și iubea comuniunea. Era un bun povestitor. Îi plăcea să recite din poeziile lui Mihai Eminescu. A muncit și s-
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
pleacă pregătit la întâlnirea cu Dumnezeu așa a plecat în veșnicie în dimineața zilei de 11 februarie 2006. Pot spune că a avut trei virtuți, care i-au împodobit viața: credința ortodoxă păstrată cu sfințenie de-a lungul întregii vieți, smerenia inimii și dragostea față de Dumnezeu și față de oameni. Avea o figură blândă, pătrunzătoare și luminoasă, vindecătoare și aducătoare de multă pace. Cel care s-a rugat mult și a lucrat pentru binele credincioșilor cât a trăit pe pământ va continua
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
altă dată, ca să aibă alte idei decât șefii cei mari, care au mereu ghioaga la îndemână. Deci creștinii de azi, pot afla doar că Sfântul Nicolaie, a fost omul lui Dumnezeu, dreptcredincios în căile Lui, care i-a tras cu smerenie și cu deosebită evlavie duhovnicească, o sfântă ciomăgeală ereticului Arie. Punct. Celelalte chestii cu copiii, și alte povești cu daruri făcute fetelor de măritat, sunt doar hau-hau-ri pentru luat ochii proștilor, fiindcă numai Becali, de exemplu, a dăruit săracilor și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
nenorocire s-a abătut asupra acestui târg al Iașilor și pe capul bieților călugări care credeau că ieșindu-le cazacilor în cale cu sfânta cruce aceștia - fiind tot drept credincioși ca și noi - au să-i lase în pace... Dar smereniile lor au plecat capetele și au acceptat jugul... Și... urmarea a fost descrisă chiar de vodă! Cred, fiule, că știi proverbul: „Nu da, Doamne, omului cât poate duce”... Îl știu, părinte. L-am prubuluit și eu pe pielea mea... Dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
zapis... pentru un sat anume Zărnești, de pe Prut, în ținutul Fălciului, care... înainte au fost... al sfintei mănăstiri Bârnovii, dat de ctitori... însă fiind părintele nostru... logofăt de cinste, venit-au egumenul... de la sfânta mănăstire... și au căzut cu mare smerenie rugându-să părintelui nostru... să priimească acel satu... și să se apuce... să facă această mănăstire să o săvârșească deplin”. Din câte îmi dau seama, sfințite, e vorba de terminarea bisericii Bârnova, în vremea lui Dabija vodă. Întocmai. Și uite ce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
și sudorile lor să fie spre pierzanie și înger nemilostiv să stea împotriva lor în toate zilele vieții lor; herul, pietrele să putrezească și să să răsipească, iar trupurile lor după moarte să stea întregi și nedizlegate și de cătră smerenia noastră să fie blăstămați”. Ei, ce părere are sfinția ta? Dacă pentru o biată „bucățea” de loc - vecinii și nu vinovatul - sunt blestemați astfel, atunci cum ar trebui să fie afurisiți făcătorii de fapte fapte foarte grave? Ai dreptate, dar
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
îmi dai otravă, nu mă sfârșesc? ... Și dacă voi ne asupriți, noi să nu ne răzbunăm? ... Dacă suntem la fel cu voi, în toate celelalte, vă vom semăna și întru aceasta! Dacă un evreu asuprește pe un creștin, care este smerenia creștinului? Răzbunarea! Dacă un creștin asuprește pe un evreu, care va fi răbdarea evreului, după câte a văzut, la voi, creștinii? Răzbunarea, vezi bine! Neomenia pe care mi-o predici, voi face-o faptă și, ar fi rău, da n-
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
spune că pâinea crește. Spunând aceasta, Heidegger voia să sublinieze că dincolo de subiect și de conștiință, gândirea ar trebui să fie atentă la trezirea la această lume și la misterul pe care îl promovează. Trebuie să admitem, cu luciditate, cu smerenie că legile morale sunt extrem de variabile, și reîntoarcerea ciclică a ceea ce am crezut depășit este acolo pentru a ne-o dovedi. Cât despre legile fundamentale ale spiritului uman, ele variază foarte puțin. Acestea din urmă îmbracă o aparență contemporană. Asta
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
aceea a "afecțiunilor pasive". Și pe această bază a rupt filosoful relațiile cu tradiția religioasă care fusese a sa. Ruptură față de dogmatism care a făcut din Spinoza geniul original care propune pentru conduita umană reguli provizorii, toate de umanitate, de smerenie, acordându-se cu situațiile unui trăit pe care înțelegea să-l regleze cu înțelepciune 53. Această îndrăzneală împotriva ortodoxiei, împotriva dogmelor surplombante, este o stare de spirit, am putea spune o constantă antropologică, ce nu întârzie să se exprime în
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
sunt decelabile în întregul volum, unde e remarcabil, în manieră postmodernă, aportul discret al intertextualității, mai ales că, spre deosebire de cei mai mulți care apelează la ele, pentru sine sursa principală sunt textele sacre, iar raportarea la acestea e un sfâșietor amestec de smerenie și revoltă: „saule, saule, de ce mă prigonești?” / sunt eu Ștefan Doru Dăncuș Doamne / pentru ce îmi iei inima și iubirea / eu de-acum am să urăsc / cât de drag îți pot fi / dacă mi-ai dat copii / avuții avocați pușcării
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]