1,992 matches
-
numai printr-o necesitate umană, social-politică. De exemplu, Declarația de Independență a SUA nu rămânea în istoria modernă dacă faptele Războiului de Independență nu ar fi adus în prim-planul vieții social-politice mult dorita idee a independenței. Ideile devin fermenți social-politici, doar atunci când au o necesitate reală și umană. Nu cred că acționează cineva doar pentru a acționa sau doar pentru a urmări o idee, ci din perspectiva unor nevoi individuale, sociale, politice; nevoi create de o serie de acțiuni și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
imaginea pe care o au unii distinși gânditori occidentali despre controversata și confiscata revoluție a românilor din decembrie 1989. Imaginea că televiziunea a produs o revoluție politică, că această instituție anticivică este creatoare de istorie și de un nou discurs social-politic și istoric o întâlnim și la rafinatul filosof Giorgio Agamben, atunci când a analizat funcția televiziunii în sistemul mediatic global și în raport cu societatea spectacolului, formată în epoca modernă, unde limbajul însuși a devenit o formă de spectacular. În lumea contemporană, show
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
morți neidentificați și/sau nerevendicați de familiile lor; mulți dintre acei "săraci" erau victime ale criminalității din anii '80. Regimul ceaușist ascundea crimele cotidiene. În realitate, a fost un triumf al minciunii asupra adevărului, ceea ce a făcut imposibilă o viață social-politică și economică sănătoasă pentru românii de după 1989. În mod paradoxal, cadavrele de dinainte de revoluție, torturate pentru a acredita "prezența teroriștilor" și existența politică a noului regim, nu legitimează actuala viață social-politică a românilor, ci o subminează. Așadar nu legitimare a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
minciunii asupra adevărului, ceea ce a făcut imposibilă o viață social-politică și economică sănătoasă pentru românii de după 1989. În mod paradoxal, cadavrele de dinainte de revoluție, torturate pentru a acredita "prezența teroriștilor" și existența politică a noului regim, nu legitimează actuala viață social-politică a românilor, ci o subminează. Așadar nu legitimare a noului regim, cum spune Agamben, ci subminare a societății românești și a regimurilor politice de după 1989, ale căror temelii nu se (mai) pot susține prin minciuni și instrumentalizări discursive. Aceste crime
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
imperturbabila activitate de manipulare a celor două grupări, un spectacol trist și ieftin. Istoricii și, în general, toți cei din sfera socio-umanistă care nu sunt afiliați vreunui politician, vreunui partid sau regim politic sunt plasați într-un spațiu al marginalității social-politice, eventual atacați într-un mod pervers-stalinist. Acestor oameni li se pun tot felul de etichete și stigmate; sunt "pictați" prin intervenții publice și mediatice cu tot felul de etichete la care ei nu au aderat și de la care nu s-
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Elementul lingvistic și o pseudo-argumentare, orchestrată imagistic și ruptă din contextul enunțiativ al "dușmanilor ideologici", sunt "arsenalul" slab și denigrator al noilor staliniști. Acest soi de politicianism intelectual de dreapta nu are nicio valoare epistemică sau de critică argumentată. Modelul social-politic al României postdecembriste este unul al pseudo-democrației de tip americano-republican, dar fără nicio consistență de fond. Acest hibrid de "democrație (republicană) americană" a prins foarte puternic la nivelul "elitelor" românești, iar prin faptele și practica lor, regimul social-politic dezvoltat nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
argumentată. Modelul social-politic al României postdecembriste este unul al pseudo-democrației de tip americano-republican, dar fără nicio consistență de fond. Acest hibrid de "democrație (republicană) americană" a prins foarte puternic la nivelul "elitelor" românești, iar prin faptele și practica lor, regimul social-politic dezvoltat nu e altceva decât an open dictatorship. O dictatură deschisă, evident cu libertăți restricționate de exprimare și cu granițele deschise, unde societatea e controlată instituțional și mediatic de către slugile regimului politic. Un subtil aparat de propagandă, compus din grupuri
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
nedemocratic, de gașcă și fără scrupule al unei "drepte" monopoliste, care își exercită presiunea la nivel instituțional și mediatic asupra vieții intelectuale românești. Unele dintre motivele pentru care spațiul mioritico-intelectual românesc nu are o stângă intelectuală sunt: 1) dificultatea condițiilor social-politice din instituții; 2) faptul că majoritatea editurilor sunt "de dreapta"; 3) monopolul agresiv pe discursul public; 4) imposibilitatea elaborării unor teorii social-politice într-o societate atomizată, izolată, unde "ideologia" nu a avut o pondere decât în România interbelică. Despre ce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
românești. Unele dintre motivele pentru care spațiul mioritico-intelectual românesc nu are o stângă intelectuală sunt: 1) dificultatea condițiilor social-politice din instituții; 2) faptul că majoritatea editurilor sunt "de dreapta"; 3) monopolul agresiv pe discursul public; 4) imposibilitatea elaborării unor teorii social-politice într-o societate atomizată, izolată, unde "ideologia" nu a avut o pondere decât în România interbelică. Despre ce "stângă" vorbim? Cum poți să devii dintr-un intelectual umanist un agent de propagandă politicianistă? Este legată transformarea de un simplu interes
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
vede "ca evident" este și adevărat, relație întemeiată de o întreagă cultură umanistă occidentală, românii de după 1945, românii din societatea spectacolului stalinist au trăit într-o relație pe duplicitate și de autoapărare cu vizibilul, mai ales din cauza prezenței unui stalinism social-politic în toate activitățile cotidiene românești. Astfel că a fost posibil ca pe străzi să fie adulat regimul și conducătorul iubit, iar acasă, poate chiar în fața televizorului, să fie înjurați și contestați regimul și liderii lui. Românii, în duplicitatea lor "protectoare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mijloace perverse, în scopul unor bani făcuți din nimic. O simplă tele(-narati)vizare a vieții cotidiene, dacă nu cumva tele-imbecilizare, a ceea "ce se întâmplă" într-un loc societatea românescă unde nu se întâmplă nimic esențial la nivelul conducerii social-politice. România e locul sălbăticit de exploatare umană și materială. Ar fi de răsturnat teza tezistă și pervers-politic lansată: societatea e oglinda școlilor (a gimnaziilor, a liceelor și a universităților). E chiar invers raportul. Școala e oglinda societății din care face
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dau drept "liberali". Aceștia au reușit să construiască într-un mod voluntar, dar și involutar (fără să conștientizeze ce finalități sociale vor avea gândirile lor slabe, fenomenologic-hermeneutice și sofistice) o societate abjectă și subculturală caracterizată prin: 1) un sistem economic, social-politic corupt, sălbăticit și non-funcțional; 2) distrugere deliberată a școlilor și a sistemelor de educație; 3) restrângerea culturii scrise în spațiul social și civic; 4) clivajul ideologic și politic; 5) segregare și discriminare materială; 6) negativism și nihilism pe toate planurile
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
politic; 5) segregare și discriminare materială; 6) negativism și nihilism pe toate planurile etc. România de azi (1990-prezent) este un stat eșuat (a failed state, cu toată gravitatea acestei formule) prin activitatea politicienilor și a intelectualilor din prim-planul vieții social-politice. Un stat eșuat care nu reușește să plătească salariile mizerabile ale profesorilor și doctorilor, dar reușește să fraudeze milioane de euro anual prin politicienii și marii ei funcționari. Un stat eșuat care nu reușește prin "marii" ei filosofi și literați
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
formală a României prin formatorii ei intelectuali) sunt coordonatele subclasării societății noastre de azi pe plan european (cultural și politic) și a devenirii românilor în subcultural (producții media, de soap box) și în abject (manelizarea vieții publice și a discursului social-politic). Într-un interviu despre destinul intelectual și politic al lui Heidegger, Richard Rorty afirma că nu a fost primul sau ultimul ticălos care a învățat să scrie cărți excelente. Totuși aceste învățături ale lui Heidegger sunt profund deprinse și de la
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
universitatea amintită la Gestapo, pentru că nu erau loiali politicii NSDAP. Exemplele faptelor de viață și de carieră intelectual-politică ale lui Heidegger ar putea continua... Platon și Heidegger nu pot fi modele ale vreunui parteneriat politicieni-cărturari, iar orice model de conduită social-politică devine o abstracție schizoidă și dezastruoasă atunci când încearcă să fie impus în raport cu un concret și un firesc al vieții și dincolo de o înțelegere eficientă a condițiilor dintr-o societate. By the way, modelul Heidegger în cultura europeană nu ne conduce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de inoperabilitate cu învățăturile lui Heidegger pentru cunoașterea umanistă și istorică își găsește "împlinirea" frustrantă doar în dezbateri pseudo-ontologice, luate drept "model" pentru heideggerieni eșuați. Ființa de pe lângă istorie. Renunțați la modele, pe care oricum nu le înțelegeți în contextul lor social-politic! Ce a spus Heidegger la un moment dat al existenței sale profund politice, profund național-socialiste și ceea ce au spus interpreții săi sunt instanțe diferite de cunoaștere. Pentru că istoria, ca domeniu al cunoașterii, vorbește limbajul acțiunilor și al faptelor, puterea-cunoaștere încearcă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istoricilor să vadă în documentele din arhive și în cărțile de istorie nu atât locuri definitive, povești de neînlocuit, narațiuni perene, ci zone clar-obscure, ce spun și nu spun, arată și nu arată, afirmă, infirmă sau confirmă o anumită situație (social-politică). Documentele și istoriile lor sunt expresii ale unor situații diferențiate ideologic și politic; ele sunt chiar "politica" la modul figurat (pe hârtie, în discursurile publice). Depinde de istoric dacă știe să privească, știe să vadă acolo unde ceilalți istorici nu
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ce pune accentul pe analiză matematică, pe tehnici de calcul și pe informatică, deși modul matematic și modul istoric de a înțelege economia se bucură de egală prețuire în universitățile din întreaga lume și în rândul economiștilor din vârful ierarhiei social-politice. Acel nihilist nimic de învățat din istorie este echivalent cu omniprezența istoriei în discursul modern și prezența istoricității în gândirea și practicile curente, astfel încât s-a ajuns la percepția falsă că oamenii nu se instruiesc prin istorie, devenită o cunoaștere
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de a fi pentru lovirea puterilor oligarhice și ierarhice (politicienii, universitarii, mai marii funcțiilor publice). Ceea ce trebuie lovit este chiar un mod arogant și conflictual de a crede că se deține puterea, doar pentru că se ocupă vreo funcție de la mijlocul ierarhiei social-politice "în sus". Istoria este relație de putere, relație între forțe, având un sens doar în măsura prezenței sale într-un discurs coerent și textual, într-o narativitate ușor de citit. Istoria e în primul rând relație de putere, relație între
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
comparat sau evaluat cu alte tipuri de efort intelectual. Întotdeauna vom avea situația, poate intrigantă pentru ceilalți intelectuali, poate indefinită și incoerentă de: Istorie și... celelalte discipline. Întotdeauna oamenii s-au lovit de complexitatea istoriei cu dublul ei regim: dinamică social-politică, figurare prin cuvânt sau vizual. Foucault a descris funcțiile istoriei, așa cum niciun alt gânditor modern nu a făcut-o. Printre aceste funcții avem: 1) memorie; 2) mit; 3) transmitere a cuvântului și a exemplului; 4) vehicul al tradiției; 5) conștiință
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mâine de a mai fi ca azi, disoluția "frânelor" și a gândirii neoconservatoare, care vrea să pună în conservă ceea ce nu mai poate fi conservat: totalitarismul de gândire și de atitudine al intelectualilor moderni și contemporani, unul corespondent unui sistem social-politic limitat și totalitar. Auschwitz-ul și Gulag-ul sunt finalități ale acestui sistem modern al reprezentării și nicidecum ale unor "naziști" și "comuniști" luați drept "cazuri izolate", tratați la rece și maniheistic, pe criteriul "oameni răi". Intelectualii români, post-1990, în neputința
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este însoțită de nihilism, și nu o putem pluraliza în cunoașteri "mai bune", conform mentalității renascentist-occidentale. În concepția lui White despre formele narativității istorice, factorul politic este omniprezent, precum la Foucault. Forma conținutului cunoașterii istorice denotă anumite atitudini și afinități social-politice. Cum preciza Foucault, ideologia nu exclude factorul științific, ci, dimpotrivă, îl implică drept o reduplicare fondatoare. Oricum intelectualii de mâine și formele tradiționale de exercitare a puterii nu se vor mai întâlni... Pentru Hayden, atitudinea de parti-pris ideologic, de partizanat
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o anume poziție ideologică a unui autor al unor postmoderni (Barthes, S. Cohen, J. Kristeva, J. Fr. Lyotard) nu se poate susține pentru fiecare autor în parte. De multe ori, se face confuzie între o atitudine angajantă față de o chestiune social-politică și susținerea ideologic-propagandistică, omniprezentă la Curțile intelectuale. Atitudinea angajantă e mai mult un mod de a reacționa în relație cu ceea ce se întâmplă în societate. Susținerea ideologică a vreunei guvernări este cu totul altceva. A avea o atitudine angajantă (à
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
mod coerent și firesc, sunt următoarele: Ce fac instituțiile cu "puterea înmagazinată"? Ce finalități sociale sunt dezvoltate din aceste puteri sporite? Pentru că instituțiile și programele politice sunt complementare, problemele de "filosofie existențială" ale fiecărui membru al societății și ale funcționalității social-politice sunt următoarele: Ce pot să cunosc? Ce pot să fac? La ce mă aștept? Cum pot schimba o (micro)-realitate? Emplotment-urile lui Foucault și White sunt esențiale pentru înțelegerea formării cunoașterilor moderne. Pe scurt, emplotment-ul lui Hayden White este format
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
practicile moderne ale guvernării. Guvernarea nu este de sus în jos, ci una circulară și imprevizibilă pe relația civic-politic. Civilii sunt guvernați, dar la rândul lor pot guverna prin diverse acțiuni politice și practici discursive. Nesupunerea civică este o necesitate social-politică și epistemologică pentru societăți ca ale noastre (oligarhice și corupte). Emplotment-ul lui Hayden White la adresa realismului istoriografic occidental, la adresa neopozitiviștilor analitici are un destin ironic, din moment ce Metahistory a avut drept scop "to deconstruct a mythology, the so-called science of history
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]