12,660 matches
-
Macmillan, New York, pp. 741-755. Zeldin, Shepherd, 2004, „Preventing Youth Violence through the Promotion of Community Engagement and Membership”, Journal of Community Psychology, vol. 32, nr. 5, pp. 623-641. Zeletin, Ștefan, 1991, Burghezia română, Editura Humanitas, București. Znaniecki, Florian, 1975, „Obiectul sociologiei educației”, în Fred Mahler (coord.), Sociologia educației și învățământului. Antologie de texte contemporane de peste hotare, Editura Didactică și Pedagogică, București, pp. 53-62. ***, 2002, PISA. Programul internațional OECD pentru evaluarea elevilor. Raport național. Executive summary, www.edu.ro (accesată în aprilie
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
2004, „Preventing Youth Violence through the Promotion of Community Engagement and Membership”, Journal of Community Psychology, vol. 32, nr. 5, pp. 623-641. Zeletin, Ștefan, 1991, Burghezia română, Editura Humanitas, București. Znaniecki, Florian, 1975, „Obiectul sociologiei educației”, în Fred Mahler (coord.), Sociologia educației și învățământului. Antologie de texte contemporane de peste hotare, Editura Didactică și Pedagogică, București, pp. 53-62. ***, 2002, PISA. Programul internațional OECD pentru evaluarea elevilor. Raport național. Executive summary, www.edu.ro (accesată în aprilie 2005). ***, 2005, „O treime din soluțiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
managementului strategic. Definițiile utilizate în economie („ansamblul bunurilor pentru care cererea este caracterizată printr-o puternică elasticitate încrucișată” - cât de puternică?), marketing („ansamblul indivizilor și al organizațiilor care sunt cumpărători efectivi și potențiali ai unui produs sau serviciu” - Kotler, 2002), sociologie sau psihologia cognitivă nu sunt satisfăcătoare nici în plan practic - de exemplu, în cazul unor litigii de natură juridică -, nici pentru uzul strategic, inclusiv pentru dezvoltarea teoriei aferente. Allaire și Fîrșirotu (1998) realizează o tratare detaliată a conceptului, explicând implicațiile
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mecanisme politice. Modelele de formare a strategiei implică și manifestarea puterii stakeholder-ilor, concomitent cu căutarea optimului economic. Discuția despre putere parcurge un traseu complex, începând cu definiția și abordările distincte oferite de diverse discipline, cum ar fi, de exemplu, psihologia, sociologia sau dreptul. Pentru scopul analizei prezente, puterea poate fi definită ca fiind capacitatea de a-i influența pe alții pentru a obține un anumit curs al acțiunii. Sistemele de influență sunt multiple, cu un grad diferit de legitimare, fără a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
unanim acceptată. În consecință, acest stakeholder generic se va dovedi neomogen din punctul de vedere al interesului, volatil și puțin predictibil. Managerul reprezintă subiectul special de analiză al unui număr mare de științe ce au tangență cu managementul - economia, psihologia, sociologia etc. Paleta largă de abordări este suficientă pentru a oferi o imagine sugestivă a complexității comportamentale și a acestui stakeholder. Dintre acestea, o atenție deosebită merită așa-numita teorie a agentului, dezvoltată, printre alții, de Jensen și Meckling (1976) - care
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
forțat o fixare a definițiilor aferente în mai multe domenii. Problema operaționalizării acestora s-a dovedit a fi cea mai spinoasă. Pe de altă parte, o relativă confuzie este dată și de nenumăratele unghiuri din care este privită cultura organizațională. Sociologia, antropologia, managementul și psihologia au definiții proprii, adaptate domeniului de studiu. Aceste definiții sunt relativ diferite și cu posibilități diferite de operaționalizare. Sunt de cele mai multe ori vagi, cu un conținut lipsit de semnificație, sau au un grad înalt de generalitate
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
anumit cuvânt ori eveniment din viața organizației Caracteristicile de o mare varietate ale culturii organizaționale au impus crearea unor modele și introducerea unor clasificări. Cum chiar definiția de bază este foarte diferită în funcție de autor și de domeniul de utilizare - management, sociologie, antropologie etc. -, apare ca normal faptul că vor exista modele, tipologii sau metodologii de cercetare de o mare diversitate. De mare importanță în orice abordare cu scop practic este relația dintre cultura organizației și obiectivele acesteia. Prin prisma acestei relații
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
mai sus. Dintre toate, psihologia este cea mai importantă, întrucât cele mai dificile probleme din punct de vedere al instrucției și educației sunt cele ale dezvoltării psihicului. O altă știință cu care trebuie să colaboreze psihologul, când cercetează învățământul, este sociologia. În adevăr, instruirea se face cu mari grupuri de școlari Ă clasele. Ca urmare apar fenomene sociale Ă se creează o mentalitate de grup, apar anumite tradiții, influențe. Ele nu pot fi subestimate și trebuie avute în vedere. Iar când
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cunoașterea și eliminarea cauzelor și a condițiilor care generează tulburările de comportament, la nivel microsocial (familie, școală, grup de prieteni), dar și la nivel macrosocial. • La nivelul școlii, activitatea profesorilor va trebui perfecționată prin absolvirea unor cursuri de psihologia copilului, sociologia familiei, sociologia moralei, metode și tehnici de intervenție psihologică (pentru cazuri mai deosebite). De asemenea, este necesară înființarea centrelor și a cabinetelor de consultanță familială și școlară, specializate în tratarea „elevilor-problemă” (de exemplu, a celor cu tentative de suicid, a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
eliminarea cauzelor și a condițiilor care generează tulburările de comportament, la nivel microsocial (familie, școală, grup de prieteni), dar și la nivel macrosocial. • La nivelul școlii, activitatea profesorilor va trebui perfecționată prin absolvirea unor cursuri de psihologia copilului, sociologia familiei, sociologia moralei, metode și tehnici de intervenție psihologică (pentru cazuri mai deosebite). De asemenea, este necesară înființarea centrelor și a cabinetelor de consultanță familială și școlară, specializate în tratarea „elevilor-problemă” (de exemplu, a celor cu tentative de suicid, a celor care
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
învățământului, în planurile și programele de învățământ. În continuare, pedagogia trebuie să susțină necesitatea culturii generale cel puțin în gimnaziu și liceu (chiar în mai toate facultățile se prevăd, pe lângă disciplinele de specialitate, și altele necesare pentru lărgirea orizontului: filosofie, sociologia și psihologia muncii, științe politice ș.a.). Iar programele să prevadă și lecții speciale în vederea cultivării ingeniozității. d. Deosebit de importantă este atitudinea profesorului, relația sa cu elevii. Nu este deloc indicată poziția sa autoritară, oarecum despotică. Ea creează blocaje afective. Copiii
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cazul societății românești contemporane). Ele se deosebesc prin prestigiu, avuție și putere. Este limpede, din acest punct de vedere, că membrii clasei inferioare dispun de cele mai reduse resurse și au identitatea cea mai puțin valorizată social. Cercetările din perimetrul sociologiei au demonstrat în al treilea pătrar al secolului o corelație semnificativă între statusul socio-economic și randamentul școlar. Copiii din clasele mai puțin avantajate economic au rezultate școlare inferioare; ei obțin note mai mici la aproape toate materiile și intră într-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
și reintegrare socială, Editura Științifică, București. • Bee, H., 1997, Psychologie du développement, Ed. du Renouveau Pédagogique, Montréal. • Bejat, M., (coord.), 1981, Creativitatea în știință, tehnică și învățământ, EDP, București. • Berge, A., 1968, Defectele copilului, EDP, București. • Berroux, Philippe, 1985, La sociologie des organisations, Paris, Editions du Seuil. • Bideaud, J., Houdé, O., Pedinielli, J.L., 1993, L’homme en développement, PUF, Paris. • Binet, A., 1975, Ideile moderne despre copii, EDP, București. • Bîrliba, M.C., 1987, Paradigmele comunicării, Editura Științifică și Enciclopedică, București. • Bogdan, T.
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Editura Științifică, București. • Dumitrana, M., 1991, „Eșecul școlar și cauzele sale Ă determinanți ai ideii unei noi pedagogii”, in Tribuna învățământului, nr. 5. • Duriè, L., 1991, Elements de psychologie de l’éducation, Genève, UNESCO. • Duru-Bellat, M., Henriot-van Zanten, A., 1992, Sociologie de l’école, Armand Colin, Paris. • Ehrlich, St., 1975, Apprentissage et mémoire chez l’homme, PUF, Paris. • Erikson, E., 1950, Chilhood and Society, Norton, New York. • Faure, E., 1974, A învăța să fii, EDP, București. • Forsyth, D.R., 1983, An introduction to
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de teze de doctorat elaborate recent având ca subiect creativitatea care au dezvăluit „izolarea parohială” a diferitelor studii ce vizau creativitatea. Printre ele se află dizertații valoaroase în domeniile psihologiei, educației, afacerilor, istoriei, istoriei științelor și în alte domenii, precum sociologia și științele politice. Cu toate acestea, cercetătorii de diverse formații au avut tendința să utilizeze terminologii diferite și să se centreze pe aspecte diferite ce par să delimiteze același fenomen clasic. De exemplu, în tratatele de economie, termenul inovație este
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un număr mai ridicat de monografii au constituit baza de date și au creat un sistem compus din zece domenii de activitate - fiecare datat la debut și cu multiple conexiuni. Cele zece direcții reprezintă istoria naturală, religia, epistemologie și sinteză, sociologia, logica, ontologia, biologia, reprezentarea, percepția și educația. Fără îndoială, când procesul de prelucrare a întregii opere piagetiene (a peste 1 000 de itemi) ia sfârșit, se vor naște noi categorii care creează noi legături. Sub o privire suficient de antrenată
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
ei, la situația actuală a ramurilor de cultură națională”, s-a întocmit un amplu proiect de reorganizare. Autorii lui propun, în principal, o nouă împărțire a secțiunilor în subsecțiuni, care să stabilească mai bine locul unor domenii noi, precum filosofia, sociologia, științele economice, financiare, statistice, militare etc. Importanța care începea să se acorde tot mai mult științelor tehnice a condus, în 1945, la înființarea, sub egida academică, a Consiliului Național de Cercetări Științifice, destinat a contribui la „progresul științelor teoretice și
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
tradițiile locale și la mentalitatea populației românești. Este posibil ca această intransigență să se fi datorat educației personale, dar mai probabil consider că ea a fost stimulată de anii de studiu petrecuți la Berlin, unde a obținut un doctorat În sociologie cu disertația intitulată „Soziale Auslese”. Făcăoaru, căruia Îi plăcea să pună În practică lucrurile pe care lepromova, a hotărât să se Însoare cu o femeie de naționalitate germană, din categoria sănătoasă a arienilor. El s-a dovedit foarte minuțios În
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de Igienă Socială În anii ’30 și a realizat, de asemenea, numeroase cercetări de teren antropometrice, la Început În compania echipelor de cercetare monografică pe care le conducea Dimitrie Gusti. După primul război mondial, Gusti a inițiat o Școală de sociologie a cărei activitate era fundamentată pe cercetarea de teren și care urmărea să integreze toate aspectele relațiilor umane - biologic, social, cultural și moral - În analiza sociologică 51. Această nouă Școală a devenit locul de instruire a multor intelectuali tineri pe
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cele din urmă, o tranziție de succes către regimul comunist. După ce publicase la sfârșitul anilor ’30 și În timpul războiului studii de un rasism nedisimulat, Herseni a devenit mai târziu un membru marcant al Partidului Comunist și a publicat manuale de sociologie ce se bucurau de aprobarea noului regim, datorită felului În care autorul lor Îmbrățișase noul discurs normativ marxist-leninist80. Un alt promotor de notorietate al eugeniei În Regat a fost Francisc Rainer, antropologul și specialistul În anatomie care a construit, practic
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
bazată pe legile irefutabile ale eredității și selecției naturale, ca paradigmă legitimă a cercetării și filosofiei științei. Influența acestor lucrări este dramatic subliniată În scrierile lui Petre Andrei, sociolog foarte cunoscut al Universității din Iași. În sinteza sa din 1936, Sociologie generală, Andrei face o critică dură a teoriilor organiciste ale organizării sociale, construind, În realitate, o listă de acuzații subtile la adresa ideologiilor fasciste și a aspectelor rasiste și antiprogresiste ale acestora. Orientarea lui Andrei era, cu siguranță, mai liberală, proparlamentară
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
propunea și o nouă instituție, În completarea birocrației deja existente, Ministerul de Vigoarea Națiunii. Această nouă instituție urma să fie un think tank pentru elaborarea unor programe biopolitice. Acest minister urma să reunească expertiza specialiștilor În biologie, medicină, demografie, antropologie, sociologie, drept și alte profesii care aveau un domeniu de practică relevant pentru cercetarea situației curente a țării din perspectivă eugenică. Acești specialiști urmau să organizeze un recensământ eugenic o dată la câțiva ani și să analizeze datele obținute astfel. De asemenea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
compusă dintr’o populație Întinsă, care se menține sănătoasă prin măsuri eugenice și care știe să-și selecteze valorile după aptitudinile lor Înnăscute, Îndeplinește așadar toate condițiile biologice ale unei normale dezvoltări sociale. Dimitrie Gusti și Traian Herseni, Elemente de sociologie cu aplicări la cunoașterea țării și a neamului nostru Eugeniștii, dar și alți competitori din arena intelectuală și politică a României de după 1918 credeau În capacitatea educației de a omogeniza societatea românească, compusă la acel moment din mai multe comunități
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
pregătire solidă În biologie, psihologie, igienă publică, puericultură și nutriție și seminarii speciale În care erau prezentate teoriile eugeniste. Pe lângă pregătirea În disciplinele naturale, studentele trebuiau să urmeze o serie de cursuri În științe sociale (În special științe politice și sociologie), precum și cursuri care prezentau o serie de noțiuni elementare de drept civil și economie. De asemenea, școala oferea o serie de cursuri cu orientare practică, de tehnici de asistență socială colectivă până la conducerea și administrarea instituțiilor și programelor de asistență
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
obținerii unei diplome. O dovadă a calității programului erau nu doar programa ambițioasă, ci și renumele profesorilor ce predau În cadrul școlii, printre care se numărau personalități proeminente ale elitei intelectuale române. Astfel de nume erau Mircea Vulcănescu (economie), Henri Stahl (sociologie), Francis Rainer (anatomie), Sabin Manuilă (demografie), Gheorghe Banu (puericultură) și Eugeniu Botez (drept civil). Unii dintre ei erau adepți convinși ai eugeniei. Iuliu Moldovan și Dimitrie Gusti erau membri ai conducerii școlii 79. Unii dintre profesorii mai tineri fuseseră beneficiari
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]