3,145 matches
-
2. cel ce învață nu este foarte capabil și proba este foarte simplă. c) cea mai puțină inhibiție sau mai deloc va fi atunci când: 1. proba este rezonabil de complexă, iar el o percepe ca pe o provocare. Recent învățați sofisticați au aruncat o privire mai îndeaproape asupra variabilelor critice cuprinse în întrebarea referitoare la ordinea temporală a ședințelor practice. De exemplu, au început să cerceteze raportul dintre durata ședințelor practice și lungimea perioadelor de odihnă dintre probe. În general, cea
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
incredibilului. Gilsenan (1976:193) ilustrează acest obicei prin remarcile unui șofer de taxi dintr-un sat sărac, care descria ceea ce văzuse cînd dusese cîțiva pasageri la un banchet de Anul Nou din Beirut, care pe atunci era încă un oraș sofisticat. Șoferul de taxi a spus: Străzile erau inundate de lumină, peste tot se agățaseră decorații..., rochiile fetelor ajungeau pînă aici (gesturi grafice!)... Oamenii se îmbrățișau pe stradă, era incredibil, să înnebunești și alta nu, era ceva de neimaginat. Era ca
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
scopul de a ne face pe amîndoi să ne simțim în largul nostru, și a fost spusă cu certitudinea că va fi primită într-un mod nu doar grațios, ci și necritic. Aici avem de-a face cu o înșelătorie sofisticată și, s-ar părea, fără consecințe negative, sau poate este vorba chiar de o complicitate la minciună, apărînd în contextul privilegiat al pregătirii psihanalistului. Însă, în timp ce teoria psihanalitică prevede apariția stresului și a conflictului, există puține sugestii că s-ar
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sînt faptele și Împrejurările reale cu forța și vitalitatea lor imposibil de prins În limbaj. Iar felul În care procedăm este unul care, deși pare rudimentar, are Încredere În puterea magică a limbajului. Și nu a vreunui limbaj elaborat și sofisticat, ci a limbajului care, la Începuturi, a creat lumea doar numind-o. Puținele cuvinte rostite În asemenea Împrejurări sînt de-a dreptul invocații. Ele cheamă Înapoi, redeșteaptă, reconsituie, reînvie lumea prin puterea demiurgică a cuvîntului În simplitatea lui originar plăsmuitoare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
alte cazuri, și parodii, modalitățile preferate de a ascunde ale ironistului. Omisiunea comentariului afectiv nu face, În cazul lor, decît să Încarce un resort al incitării care Îl ține În tensiune pe cititor. "Expresia ironiei, se știe, este reținută, piezișă, sofisticată. Ironistul disimulează (exprimă altceva decît gîndește, spune Cicero), omite, ascunde." Ironistul doar afectează o prezentare realistă și neimplicată a lucrurilor, se preface că relatează la modul serios. Realismul este, pentru ironist o exteriorizare reținută premeditat, el spune mai puțin decît
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
costumație, la deghizare, poate chiar la o afișare a degradeului Într-o prezentare de modă ad-hoc. Se poartă aproape Întreg sezonul culori pale, estompate, incertedegradeul toamnei. Degradeul ține afișul toamnei. Rămînea numai să accentuez direcția schimbării, ascunsă abil de fardul sofisticat al anotimpului. Și ce urma după cădere tuturor frunzelor și veștejirea lor? Copacii goi și golul toamnei. Fashion show Karyatides. Vegetable. afișul toamnei degradeul frunzelor - de-acum doar nudul Afișul, deși substantiv, absoarbe În el verbul a afișa și, mai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
său voluntar și are răbdarea fără de margini a rătăcitorului. De ziua muncii Calitatea textului unui haiku este simplitatea, naturalețea, faptul că nu ține În niciun fel să atragă atenția asupra lui sau să creeze o (altă) lume construită din cuvinte sofisticat articulate cu care să ne ispitească și În care să ne atragă. Din acest punct de vedere, textul său este foarte aproape de exprimarea banală și prozaică, de gradul zero al unei formulări fără relief ornamental sau fiorituri sforăitoare. Din punctul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
propusă de Morgenthau era prea imprecisă. Exemplele istorice fuseseră utilizate mai mult pentru a susține decât pentru a demonstra presupuneri ingenioase privind modelele generale ale relațiilor internaționale. În consecință, disciplina rămăsese în mod semnificativ în urma economiei, care utiliza o metodologie sofisticată preluată din științele naturale pentru a testa ipoteze, pentru a identifica legi generale și a prezice comportamentul uman. Susținătorii abordării științifice au încercat să construiască o nouă teorie a politicii internaționale, unii pentru o mai bună explicare și niveluri mai
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
școlilor din Relațiile Internaționale, deoarece au multe în comun. Este posibil să ne concentrăm pe ceea ce reprezintă, în viziunea lor, chestiunile asupra cărora merită să se contrazică mizele principale implicate în înțelegerea lumii și în crearea unor moduri de analiză sofisticate. Aici este necesar să se înainteze cu multă atenție deoarece nicio descriere a principalelor mize nu poate cuprinde în mod echitabil multiplele dezbateri și controverse din domeniu. Este obligatoriu să existe un oarecare grad de arbritariu în orice încercare de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
nu există motive serioase ca ele să intervină ? Există deci un dezacord considerabil asupra relativei stabilități a sistemelor bipolare și multipolare. Deutsch și Singer (1964), Waltz (1964) și Rosecrance (1966) susțin, respectiv, bipolaritatea, multipolaritatea și "bi-multipolaritatea" (ambele/niciuna). Analize mai sofisticate încearcă să încorporeze, de exemplu, impactul diferitelor forme de coalizare (Christensen și Snyder 1990) și schimbările de-a lungul timpului în distribuția capacităților (Copeland 1996). Din păcate, testele empirice sunt limitate de faptul că, în 2500 de ani de istorie
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ne aștepta ca democrația liberală să fie punctul terminus pentru toate. Îndrumările și bazele principale pentru stabilirea unor relații armonioase între popoarele liberale și cele non-liberale, reglementate de un "Drept al Popoarelor", duce teoria liberală internațională într-o direcție mai sofisticată, deoarece confirmă explicit nevoia ca gândirea utopică să fie realistă (Rawls 1999:11-23). Deoarece numărul societăților islamice și din Asia de Est care resping superioritatea normativă a democrației liberale este în creștere, apare o îndoială cu privire la credința că lumea non-europeană
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
inegalității și ale dominației care modelează relațiile globale de putere, cu intenția de a le elimina. De la jumătatea anilor 1990, una dintre temele centrale care s-au dezvoltat din teoria critică internațională este nevoia de a dezvolta o înțelegere mai sofisticată a comunității, ca metodă de identificare și eliminare a constrângerilor globale asupra potențialului umanității de libertate, egalitate și autodeterminare (Linklater 1990b: 7). Abordarea de către Linklater a acestei sarcini, care a stabilit agenda, implică în primul rând a analiza modul în
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Eckersley privind democrația ecologică adică dacă ar fi abandonată insistența autoarei asupra statului național ca punct de plecare al reflecției despre spațiul activității politice atunci ele ar deveni mult mai atractive pentru majoritatea ecologiștilor, și ar constitui un element foarte sofisticat și valoros adăugat la argumentele ecologiste. Altă miză probabilă este prezentarea de către Eckersley a evoluțiilor din politica globală contemporană care inspiră astfel "limitele posibilului", din care se poate apoi dezvolta critica sa imanentă. Pentru a relua, autoarea se referă la
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în cursul fazei A, pentru realizarea căreia am recurs la lucrarea Lindei Ellis, dedicată ceramicii complexului Cucuteni Tripolie (ELLIS 1984). Deși, în ceea ce privește analizele realizate pe fragmente ceramice Cucuteni A, cercetătoarea americană a avut la dispoziție o bază logistică mult mai sofisticată decât cea utilizată de noi, accentul fiind pus pe studiul petrografic al probelor, și deși numărul de probe analizate este prea mic pentru a permite o abordare statistică, se pot efectua câteva observații. Astfel, spre deosebire de probele ceramice provenite din așezările
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
punct de vedere, considerăm că lucrarea noastră a reușit să identifice o serie de soluții pentru surmontarea acestor probleme. Astfel, metodologia de studiu utilizată în cadrul analizelor efectuate asupra inventarului arheologic provenit din așezarea de la Hoisești necesită o bază logistică puțin sofisticată și relativ ușor de procurat. De asemenea, se operează cu noțiuni teoretice relativ simple și care pot fi ușor asimilate și generalizate. Astfel, reconstituirea paleo-mediului specific hinterland-ului așezărilor preistorice investigate, identificarea diferitelor activități economice cu ajutorul analizelor traseologice, stabilirea gradului
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
o epurare a sentimentului religios care împinge la eliberarea de orice religie ateismul, stadiu suprem al teologiei -, sentimentul artistic poate merge cu ameliorarea până la a dori dispariția "artei", a trusei ei anecdotice și a "migălelii" ei. În punctul cel mai sofisticat se impune cel mai auster. Când arta modernă, de pildă, le descoperă pe cele primitive, arta din Africa și Oceania, geometrizarea formelor și ritmurilor vizuale prefigurative, își recapătă elanul pentru un nou început. Un ciclu este împlinit când fabricantul de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de numerație în baza 5 și 10, însă în ansamblu, sistemele grecesc și egiptean de scriere a numerelor erau aproape identice - pentru o perioadă. Spre deosebire de egipteni, grecii au depășit acest mod primitiv de scriere și au creat un sistem mai sofisticat. În loc de a folosi două linii pentru a-l reprezenta pe 2 sau trei de H pentru a-l reprezenta pe 300, cum făceau egiptenii, noul sistem grecesc, care a apărut înainte de anul 500 î.Cr., conținea litere diferite pentru 2, 3
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
opt călcâie și șapte linii verticale. Noul sistem grecesc avea nevoie numai de două simboluri: p pentru 80 și z pentru 7. (Sistemul roman, care a înlocuit numerele grecești, era cu un pas înapoi, mai înspre sistemul egiptean, mai puțin sofisticat. Numărul 87 roman, LXXXVII, necesită șapte simboluri, cu mai multe repetări.) Deși sistemul de numerație grecesc era mai sofisticat decât cel egiptean, acesta nu a fost cel mai avansat din lumea antică. De acest titlu se bucura o altă invenție
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
z pentru 7. (Sistemul roman, care a înlocuit numerele grecești, era cu un pas înapoi, mai înspre sistemul egiptean, mai puțin sofisticat. Numărul 87 roman, LXXXVII, necesită șapte simboluri, cu mai multe repetări.) Deși sistemul de numerație grecesc era mai sofisticat decât cel egiptean, acesta nu a fost cel mai avansat din lumea antică. De acest titlu se bucura o altă invenție orientală: stilul babilonian de numărat. Și grație acestui sistem, zero a apărut în cele din urmă în Orient, în
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
scris în anul în care a căzut Roma - 476 d.Cr. - evidențiază, în matematică, influența grecilor, egiptenilor și babilonienilor, adusă de Alexandru. Ca și egiptenii, indienii aveau întinzători de frânghii care supravegheau câmpurile și construiau temple. Aveau și un sistem astronomic sofisticat; ca și grecii, au încercat să calculeze distanța până la Soare. Asta presupunea cunoștințe de trigonometrie; versiunea indiană deriva „probabil“ din sistemul dezvoltat de greci. Cândva în jurul secolului al V-lea d.Cr., matematicienii indieni și-au schimbat numerația; de la un sistem
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
condiții normale. Același lucru este valabil și pentru cele șase dimensiuni suplimentare. În viața de zi cu zi, ele sunt mult prea mici pentru a fi observate; sunt prea mici pentru a fi detectate chiar și cu echipamentul cel mai sofisticat pe care îl vom putea fabrica în viitorul apropiat. Ce semnifică aceste șase dimensiuni suplimentare? Nimic, sincer. Nu dau o măsură a lucrurilor cu care suntem obișnuiți, cum ar fi lungimea, lățimea sau timpul. Sunt doar niște construcții matematice, care
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
vrea să aibă mai mult decât celălalt, mai bun, sau altceva, dar societatea de consum (nechibzuit) care ne-a fascinat ne face să risipim în continuare materii prime și muncă... Facem produse perisabile ca să le înlocuim rapid, se produce mult, sofisticat, adesea mai prost, conform modei 1 sau luxului de dragul luxului, chiar atunci când lumea este în criză. Aruncăm mult, în condițiile în care generațiile viitoare ar trebui să aibă cel puțin același stoc de resurse la îndemână, același potențial productiv, un
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de corupție înregistrate oficial și rezolvate sunt o măsură a eficacității sistemului polițienesc și judiciar 104. "Integrarea" pe care o cunoaște lumea de vreo douăzeci de ani încoace este considerată că favorizează și înflorirea corupției. Mulți asociază apariția structurilor noi, sofisticate, înmulțirea schimburilor internaționale, dereglementarea sectoarelor economice, disponibilitatea instrumentelor de comunicare a informației și de transmitere a unor date importante, proliferarea "paradisurilor fiscale" etc. cu creșterea corupției. Funcționarea eficientă a economiei globale depinde de încrederea pe care fiecare o acordă voinței
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
fie din cauza diminuării resurselor neregenerabile, fie din cauza deșeurilor, a poluării. Societatea de consum înseamnă o mare risipă de materii prime și muncă, cercul vicios în care producția încurajează consumul care încurajează producția ... Astfel, se produce tot mai mult, tot mai sofisticat, dar și mai prost, spunea A. Toffler în Șocul viitorului (unde numea această economie, economia nepermanenței). "Reclama sufletul comerțului" a ajuns excesivă și tot mai mulți o fac agresivă. Este important să separăm nevoile reale de cele impuse de modă
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
importantă sursă de îmbogățire celor care știau ce să facă cu banii împrumutați... Pentru a se pune la adăpost de riscurile create prin acordarea de împrumuturi și îndatorări, instituțiile financiare și "inițiații" au pus în practică mecanisme de asigurare complexe, sofisticate: CDS131, refinanțarea creditelor, ca și mecanisme de titrizare 132 complexe: CDO133, ABS134 etc. care au permis transferarea riscului băncii care împrumută către alte bănci sau instituții financiare. Avem deja câteva elemente cu care putem încerca o explicare a crizei actuale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]