2,000 matches
-
teoretice, cercetătorul își focalizează atenția asupra relației dintre fundalul cultural și performanța literară, terenul predilect pe care și-l alege constituindu-l cultura și literatura germanofonă a Europei Centrale, cu un accent deosebit asupra Bucovinei și a „civilizației cernăuțene” de sorginte habsburgică, pe care încearcă să o definească drept expresie a unui habitus social de tip urban adânc înrădăcinat în ideologia burgheză și liberală a Vienei veacului al XIX-lea. În volumele Paul Celan și „meridianul” său și Czernowitzer Geschichten, sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286410_a_287739]
-
manifestarea în extralingvistic, potrivit afirmației lui Benveniste: lingvisticul se sfârșește cu fraza. O manifestare lingvistică devine discursivă tocmai atunci când este purtătoare a mărcilor exteriorității, ale socialului, ceea ce este în spirit cert postmodern, contextul favorizând și faimoasele "jocuri de limbaj" de sorginte wittgensteiniană, îndrăgite de autorii postmoderni. Definirea discursului prin comparație cu textul se dovedește indispensabilă, cele două concepte fiind adesea confundate cu destulă dezinvoltură. Încheind acest capitol, Camelia Grădinaru se întreabă dacă există într-adevăr o specificitate discursivă postmodernă, concluzia fiind
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care cele două curente par a se despărți. Ca exemplificare, cei doi autori punctează perspectivele mai elaborate pe care postmodernismul le dezvoltă la nivelul discursului de tip istoric, politic și social. De asemenea, postmodernismul nu reprezintă doar un concept de sorginte franceză, ci este de întindere internațională 69, cunoscând o largă dezvoltare. Chiar dacă în unele lucrări Ihab Hassan considera postmodernismul drept o speță a postmodernității, care ar fi mai întinsă și determinată geopolitic, diseminând-o sub forma postmodernismului în arte, a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
practica frecventă a citatului, parodia, ironia, pluralitatea planurilor și interpretărilor, contradicția, eclectismul figurilor retorice etc. Aceste procedee discursive au conturat în postmodernism o retorică a rupturii și desființării, aproape nihilistă ("retorica negării"), o retorică a descompunerii valorilor și practicilor de sorginte modernă, care a adus în prim plan o radicalizare voită și uneori întreținută a practicilor discursive. 3.3.1. Logos-ul disprețuit În intenția de a valorifica tendințele fenomenului aflat în discuție pentru a pune bazele unei raționalități transversale, C.
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
evenimentele principale din viața Sfântului Francisc și a Ordinului, mai ales a primilor sfinți (Clara, Anton, Elisabeta), chiar dacă pare mai interesată de istoria Fraților Predicatori. Transcriem doar unele fragmente, ce confirmă informații franciscane deja cunoscute. Acestea și alte cronici, de sorginte franciscană sau nu, demonstrează interesul tot mai mare pe care întreaga Europă îl avea față de Francisc și față de mișcarea inspirată de el. Text din Chronica minor Erphordiensis, în MGH, Scriptores, XXIV, 172-204. În timpul celui de-al zecelea an al pontificatului
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
special al Uniunii Scriitorilor din România), impunând un program estetic consonant cu cel al optzeciștilor. Gesturile sunt largi, teatrale, poetul trece cu pletele răsfirate prin aerul pe care îl incendiază cu flăcările senzualității și îl răcește cu „angoasa” sa de sorginte livrescă. Levitația, zborul, desprinderea gesturilor de trup, motive frecvente de la Nichita Stănescu încoace, realizează un scenariu al căderii în hăuri și al azvârlirii mitice în jos a lui Hristos (aluziile la crucificarea Basarabiei sunt evidente). Romanul Gesturi (1996; Premiul Uniunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287130_a_288459]
-
unele inevitabile excese: „Lucrurile intră În poem purtate de o caleașca a sublimului”, sau: „Marea devine, astfel, la Bolintineanu o metaforă-cadru, o metaforă-matrice, spațiul imaginar În care extazul și moartea stau În aceeași barcă”) nu exclude detașarea, echilibrul, claritatea - de sorginte lovinesciană. O carte (atribute rare În critică!) luminoasă, caldă, solară, am spune „sudică”, scrisă cu plăcere, cu poftă - fără Îndoială una din cele mai frumoase cărți apărute la noi de la Istoria literaturii române a lui G. Călinescu. Dimineața poeților Îmi
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Începuturile poetice ale lui S., ingenue, ezitante, stau sub semnul purității și al dragostei. Treptat se produce trecerea spre o lirică în care scenele pastorale interferează cu reveriile livrești, tablourile bucolice ale Banatului montan fiind transferate în zona meditației de sorginte blagiană. Aflate între reflexivitate și exhibarea bucuriei candide de a fi, poemele investesc elementele cu semnificații simbolice puternic individualizate. Pârâul, izvorul, femeia, drumul, pasărea cântătoare, ceața, iarba, grâul și lacrima sunt câteva indicii de identitate ale poeziei lui S., întoarsă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
în 1967 în „Luceafărul”. Debutează editorial în 1971, cu volumul Poeme, care va fi urmat de alte câteva cărți de poezie. A colaborat la „Luceafărul”, „Almanahul literar” al Asociației Scriitorilor din București, „Analele Universității București”. Lirica este la B., de sorginte cerebrală. Aluziile livrești - nu puține - se încadrează firesc în fluxul discursului poetic, înfiorat de o acută senzație de neliniște, de teamă, dar o teamă calmă, niciodată transformată în panică. Trăindu-și cu luciditate destinul, ca pe un dat ce nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285517_a_286846]
-
anumite greșeli”. Acest spirit legislativ nu a fost întru totul abandonat nici de Codul Civil cuzist (valabil și azi), nici de modificările ulterioare aduse acestuia, cu atât mai mult cu cât sursa de inspirație pentru juriștii români a fost de sorginte napoleoniană - Codurile Civil și al Familiei, despre care nu puțini au afirmat că sunt profund misogine. La nivelul secolului al XIX-lea spațiul românesc a înregistrat și tentative legislative reparatorii. Primele încercări legislative care au luat în discuție afirmarea principiului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
decât prezent în cotidianul casnic. Nevoia cutumiară de a asigura veniturile necesare traiului de zi cu zi au forțat „împlinirea” acestei realități. Membrii familiei au acceptat aproape inerțial „cultul” autorității masculine, bărbații beneficiind de un anumit tip de „inamovibilitate” de sorginte patriarhală. Obișnuința de a avea ultimul cuvânt în luarea unor decizii privind problemele familiale și practica sancționării copiilor sau, chiar, a soției, pentru anumite abateri de la „regulă”, descriu suficient de bine acest tip arhaic de autoritarism. Foarte adesea, onoarea de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
toate suferințele sufletești au, în fond, o semnificație mistică, iar la unii oameni sînt semnul unei măreții angelice. Observațiile directe nu fac decît să confirme această concluzie. încercînd să stabilim genealogia acestor mari nefericiri omenești, ajungem inevitabil la progenitura fără sorginte a zeilor; încît, în ciuda tuturor sorilor veseli care luminează clăile de fîn și în ciuda lunilor rotunde ca niște cîmbale, care îndulcesc nopțile secerișului, sîntem nevoiți să recunoaștem că nici zeii nu-s veșnic plini de voie bună. Tristul și indelebilul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ar fi putut prevedea, se realizase �n c�teva luni. Unirea a fost orchestrat? ? i dus? la bun sf�r? it de liderul rom�nilor transilv? neni, marele democrat Iuliu Maniu. Iorga �l descria �n ziarul s? u, explic�nd c? Maniu �? i avea sorgintea �n atmosferă glorioas? a Centrului Ecleziastic al Bisericii Unite de la Blaj ? i c? era purt? torul spiritului acestuia. Iorga continuă, spun�nd c? toat? ură ? i toate abuzurile comise de unguri �mpotriva lui Maniu nu i? au putut schimba spiritul ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
lui. �n afar? de Regele Carol ÎI ? i de A.�C. Cuza, Constantin Argetoianu a fost cel mai nefast asociat al lui Iorga. Conflictele ? i reconcilierile lui cu acestă reflect? regretabilă labilitate a personalit?? îi lui Iorga. Cultură Rom�niei era de sorginte bizantin? , ca ? i cultură ei politic? 42. Este vorba despre celebrul politicianism pe care Iorga �l numea dispre? uitor Suprafanar caracterizat de treceri febrile dintr? o tab? r? �n altă ? i eterne �realinieri�, �nso? ițe de intrigi ? i complicit?? i rareori motivate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
O idee novatoare care străbate paginile cărților lui Alexa Visarion și căpătând un contur clar în capitolele dedicate lui Shakespeare este cea a vieții care își trăiește eroii. Construită à rebours, pe structura paradoxului, propoziția capătă valențele unei sentențe de sorginte filosofică, teatrul acumulând, prin aceasta, elemente ale opoziției tragice, unitare în esență. Astfel, citim în Goana pe nisip, în măsura în care destinul dirijează mersul eroilor prin lume, "Shakespeare lasă viața să-i trăiască intens pe regii săi."17 Prin autorul lui Richard
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
artist, dar ceea ce aduce el în teatru depășește cu mult talentul său de regizor, de practician al teatrului. El își poartă arta sa în el. Arta sa este el, nu există nici o separație. Calitatea sa de regizor strălucit își are sorgintea în sentimentul său de angajare față de omenire, din angajarea sa personală față de mine, față de fiecare dintre noi. Fără ca eu să fiu pe deplin conștient de acest lucru la momentul respectiv, Alexa m-a îndemnat să-mi deschid inima și întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și evaluare. în paralel cu atenția specialiștilor și a cercetătorilor din întreaga lume îndreptată către violență și consecințele ei, subiectul a generat strategii și politici de protecție împotriva violenței. Părea că omenirea a conștientizat magnitudinea îngrijorătoare a violenței (indiferent de sorgintea ei naturală sau artificială) și că deja lua atitudine. Politicile aveau însă nevoie de o cunoaștere aprofundată a formelor și consecințelor violenței, cu scopul descoperirii celor mai eficiente metode de prevenție. Astfel, reziliența s-a impus ca țintă și orientare
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și școala) devin disfuncționale și nu mai sunt apte să controleze comportamentele indivizilor. Astfel se creează un mediu favorabil învățării comportamentelor deviante. în domeniul criminologiei există numeroase teorii explicative. Vom aminti pe scurt, în continuare, câteva dintre aceste teorii, de sorginte sociologică și psihologică. 1. teorii ale structurii sociale (teoria conflictului, perspectiva structurală asupra conflictului); 2. teoria dezorganizării sociale (susține că zonele sărace sunt suprapopulate, cu o mare eterogenitate și cu structuri sociale insuficient dezvoltate, ceea ce face dificilă menținerea ordinii sociale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vieții prenatale, și experiențelor din jurul nașterii se numesc, în descendența grofiană, matrici perinatale fundamentale (MPF). Desigur, fiecare matrice perinatală, din totalul de patru, are un portret inconfundabil, format din ansamblul trăsăturilor de factură biologică, psihologică și spirituală. Prezența formațiunilor de sorginte arhetipală conferă un surplus de specificitate fiecărei matrici. Ideea capitală pe care o vehiculează Grof (2002, p. 63), se instituie ca un veritabil semnal de alarmă: „nașterea biologică este cea mai gravă traumă din existența noastră și un eveniment de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
prezumă că instalarea unui NDE ar fi corolarul administrării de analgezice sau sedative. Este o demonstrație fragilă și neconcludentă, deoarece în majoritatea confortabilă a cazurilor, nu s au administrat asemenea produse. Desigur, au fost aruncate în arenă și cauze de sorginte psihologică, etichetându-se NDE-urile ca fantasme plăcute, puse în circulație de un inconștient „afabil”, care vrea să protejeze persoana de secera crudă a morții. Faptul că există și NDE -uri negative, cu o evidentă funcție expiatoare, proiectează o lumină
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
transforma anxietatea în sens” (Christopher, 2004, p. 92). Același lucru este valabil, din perspectiva rezilienței, în cazul serviciilor de îngrijire și a intervențiilor făcute în domeniile asistenței sociale sau a psihoterapiilor. 3.2. Definiție și istoric Cuvântul reziliență este de sorginte latină, provenind din resilere (recul în urma unui șoc fizic violent) și se referă la abilitatea de a face față cu succes celor mai grele adversități (dezastre, experiențe traumatice, căderi, factori de risc) și efectelor negative ale stresului (Wustmann, 2005, p.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comunității, ocazii de utilizare a facilităților existente în comunitate, de a-și exprimă opiniile în diferite împrejurări, ocazii de manifestare a unei orientări politice a tinerilor, ocazii de a implementa proiecte și inițiative). Acești factori la rândul lor își află sorgintea în coeziunea comunității, în gradul ei de organizare. Reziliența comunității este o caracteristică dinamică structurată din „știința” cetățenilor comunității de a acționa împreună, solidari, identificând corect resursele și provocările sau stresul căruia trebuie să îi facă față, de gradul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
din urm], problema este pus] cu privire la b]rbați pentru c] societatea pare s] le ofere posibilit]ți de a-si tr]i viața în moduri diferite.) Ei susțin un naționalism limitat și cred în inferioritatea raselor care nu sunt de sorginte greceasc] ș.a.m.d. Bineînțeles, în lumea modern] exist] o serie de elemente care pot fi susținute de aceste idei și care sunt oricând fericite s] îi considere pe Platon și pe Aristotel drept autoritatea lor. Dar faptul c] unii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
evident c], de la Hegel, Marx deriv] ideea impotentei moralei abstracte (de factur] kantian]) și aceea c] motivele eficiente din perspectiv] istoric] armonizeaz] întotdeauna interesele individuale cu cele ale unei ordini, mișc]ri sau cauze sociale mai largi (idei similare de sorginte neoaristotelic] sau neohegelian] au fost susținute de c]tre Alasdair MacIntyre și de c]tre Bernard Williams, printre alții). Dar Hegel (că și acești filosofi mai recenți) atac] morală numai într-un sens restrâns și încearc] s] o sprijine într-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în antiteză cu cele rusești, care se întind pe orizontală, sau cu cele apusene, ce se întind pe verticală. La noi, indefinitul ondulat nu permite nici uneia din cele două dimensiuni să fie hipertrofiată ci generează o situație intermediară. Preferința de sorginte ortodoxă 34 pentru categoriile organicului ale lumii răzbate atât din cultura populară, cât și din criteriile de definire a națiunii sânge, grai, neam -, a credinței numită lege românească -, a bisericii care e considerată un organism viu. "Toată această imens de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]