9,106 matches
-
i-au urmat toți discipolii întru scrisul nostim încifrat, anapoda ca un palindrom sau avar până la minimalism și la lipogramatică, din grupul OuLiPo (ca în cazul romanului cvasi-polițist Dispariția, cu o vocală lipsă, cu un tip dispărut căutat cu înfrigurată spaimă și având ca motiv principal vidul, lipsa, non-ființa). Scriitorul tradus acum în mod magistral în română s-a stins din viață timpuriu, la numai 46 ani. L-a marcat adânc „dispariția” părinților, tatăl lui murind în 1940 în război, iar
E fără e ! by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5835_a_7160]
-
Audrey Hepburn era, spre disperarea echipei de filmare, cu gândul în altă parte: la nou-născutul Sean, băiețelul de zece săptămâni pe care-l lăsase în Elveția în grija bonei. Nu era vorba doar de fireasca îngrijorare maternă, ci și de spaimele născute din zvonurile privind răpirile de copii, o adevărată molimă în Europa acelui moment. Ca să-și păstreze calmul, Audrey fuma țigară de la țigară, cu privirea pierdută în gol, „ca un cartofor căruia nu-i intră cartea.” Cu toate acestea, în
Mic-dejun cu Aundrey (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5838_a_7163]
-
Bratu Iulian China se pregătește să cucerească lumea, printr-un program de eugenie ce se desfășoară de 30 de ani, și care bagă spaima în adversarii asiaticilor pentru supremația mondială. Geoffrey Miller, psiholog evoluționist în cadrul Universităților New Mexico și NYU Stern, se declară îngrijorat de China, țară în care afirmă că se derulează cel mai amplu și mai eficient program de eugenie. El se
Cum se pregătește China să cucerească lumea. Cei din exterior se tem: "E o amenințare la adresa civilizației occidentale!" by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/56083_a_57408]
-
compromit prietenii și împușcat în dimineața de 27 ianuarie 1940. Va fi reabilitat după moartea lui Stalin. A fost tradus și în română. E un scriitor original și puternic, foarte cultivat, capabil să pună la contribuție mai multe limbi, spre spaimă, dar și deliciul traducătorilor.
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/5067_a_6392]
-
lucrurile doar fragmentar. Ochii ar fi vrut de atâtea ori să se închidă, însă erau sortiți să vadă totul. Au văzut-o pe tânăra femeie cu pruncul ieșind în întâmpinarea vieții. Au văzut bătrâna șchiopătând în urma tinereții ei, au văzut spaime nedezlipite în dosul frunților încrețite și iluzii care se volatilizau într-o clipă. Au văzut bătăuși brutali, care treceau drept cetățeni onorabili, au văzut hoți, care se simțeau neobservați. Au văzut perechi de buze, care se atingeau pentru prima oară
Miniaturi sibiene () [Corola-journal/Journalistic/5086_a_6411]
-
a întrebat în ce lună sunt născut. I-am răspuns că în martie. „Atunci, de acum încolo, te ve numi Marton. Scrie-l.” Acela a fost angajamentul. După care m-a lăsat să plec. N-aș putea să vă descriu spaima, descurajarea și dezgustul cu care m-am privit de atunci. Dârdâiam de remușcare și de greață. Știam că răul începuse și că nu voi avea curajul să-l înfrunt. Puteau să fi trecut zile sau săptămâni până când domnul maior m-
„De acum încolo, te vei numi Marton“ by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Journalistic/5616_a_6941]
-
Ceea ce știu este că, după un interval destul de mare când nu l-am întâlnit și am sperat că am scăpat, prin 1987 a revenit în comună și mi-a cerut o nouă notă informativă. Eu însă eram copt deja de spaime și de regrete, așa că i-am răspuns: „Domnule maior, puteți să mă omorâți, puteți să-mi faceți orice, că nu mai semnez nimic”. Și domnul maior a înțeles, probabil, că de astă dată nu mai avea rost să insiste și
„De acum încolo, te vei numi Marton“ by Ioan Es. Pop () [Corola-journal/Journalistic/5616_a_6941]
-
tot ce este nou, ca o consecință a unui dezechilibru spiritual care se oprește la paleative. Căci noul actual, disperat, nu e un remediu al golului ivit în conștiința colectivă tot mai despiritualizată, ci un frison, un spasm al unei spaime subliminale care, neconștientizîndu-se, dibuie soluții întîmplătoare. Firește că viitorul culturii nu se poate dispensa de trecutul său. Numai că acest trecut lucrează uneori în obscuritate, oferindu-ne rezultate imprevizibile. Așa se explică faptul că posteritatea descoperă o serie de mari
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
prea mult după gratii, a fost eliberat, din ordinul lui Ceaușescu, întrucât poezia incriminată artistic era... «patriotică».” Realitățile evocate aici tind, pentru generațiile noi, să devină incomprehensibile. Ceea ce e de bine. Altfel, dând-o și noi pe glumă, ne apucă spaima când ne gândim ce s-ar întâmpla dacă, și în vremurile noastre, i-am băga la închisoare pe autorii de poezii proaste: atât de puțini ar rămâne în afara temnițelor! „Ora de română“ Ora de română este un proiect inițiat de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5476_a_6801]
-
tradiții legendare, semn de tainică putere. Pe urmele biblicului rege Solomon, de neîntrecută înțelepciune, o astfel de virtute venea să încunune, prin prodigiul ei, isprăvi aflate în orizontul mitului. Nu doar vitejii în stare să ucidă, ca Siegfried, dragonul unor spaime primordiale, și să se scalde în sîngele lui, atingeau subit acest har, umplînd de presciență misterioasă universul. Acolo unde sufletul rîurește în efuziuni de dulce umilință creștină, făpturile înaripate își scutură neîncrederea și teama, Sfîntul Francisc le poate ține o
Miracolul păsărilor by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5502_a_6827]
-
neliniștit, Andrei Grigor, nu te lăsa păcălit de atitudinea mea echilibrată, de reacțiile mele tîrzii și mai totdeauna temperate. Ele reprezintă fructul voinței mele de a fi astfel... Nu cred că trebuie să purtăm pe față, în public, toate complexele, spaimele, slăbiciunile noastre. Modelul meu uman este omul care se construiește, se face pe sine...”). Evident, sarea și piperul le asigură polemicile, în care își apără opțiunile și convingerile. Neîndoielnic, mulți dintre adversarii tradiționali le vor înghiți cu greu sau le
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
termenul „comunist” era îndeobște ocolit chiar de corifeii osanalelor. O formă ciudată de tabuizare Păunescu, Vadim și alții, mai puțin cunoscuți, preferau să vorbească indirect despre ideologie. Partidul (așa, eliptic) ținea locul sintagmei întregi. Totok, în schimb, jucându-se cu spaimele Cenzurii, arată, aparent candid, cu degetul spre împăratul gol. E unul din câștigurile morale cele mai importante ale așa-numitei poezii a concretului. Cât privește nu poezia cuprinsă aici, ci realizarea volumului, aș nota în fugă câteva observații. Cu câteva
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
potolit. Nu țipa. Părea calm, receptiv. Un mic magazioner. Nota într-un carnet ceea ce i se spunea. Toți cei din jur notau, în carnete, ceea ce auzeau. Magazionerul părea foarte atent la tot ce spuneau acești domni instruiți, eleganți, paralizați de spaimă. Îi asculta în tăcere, așa cerea sceneta din acea zi. Între toți agitații din jur, părea singurul...normal. Singurul care își putea permite masca normalității”. Multe și mărunte sunt paradoxurile („malformațiile”) cotidianului comunist, reținute în egală măsură în cărțile de
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
Mai interesantă e, în schimb, urmărirea prieteniei Eliade-Sebastian în Jurnalul celui din urmă, pe fondul ascensiunii extremismului românesc. Ambiguitatea relației dintre cei doi i se pare lui Norman Manea „simbolică pentru tot ce a însemnat teroare și speranță, ambiguitate și spaimă, lașitate și șansă în relația evreu-creștin în Europa obscenului deceniu 1935-1945”. O ambiguitate trecută sub beneficiul de inventar al „compatibilităților” specific românești, care fac ca „cei răi” să poată coabita fără probleme de conștiință cu „cei buni”. E de discutat
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
de Avioane din Craiova, că "deși ne paște un război", vestea bună este că vor avea comenzi. Radu Tudor scrie, pe blogul său, că " Afirmația: "ne paște un război" este mai mult decât nefericită. E o expresie menită să bage spaima în populație, care și așa e alertată de cele mai multe ori inutil de elucubrații și diversiuni ce apar pe Internet sau în diverse publicații doritoare de bombe fâsâite. Nu știu dacă Victor Ponta e conștient de gravitatea afirmațiilor sale, pentru că au
Radu Tudor desființează o declarație a lui Ponta. "Repetați greșeala, dle prim-ministru!" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/33224_a_34549]
-
în această variantă. Sper doar ca șeful Guvernului, nestăpânind prea bine subiectul, a scăpat o vorbă nelalocul ei într-un mic turneu electoral. Când însă pomenești cuvântul război cu referire la țara ta într-un context regional atât de tensionat, spaimele ulterioare vor copleși ca percepție posibilele scuze sau rectificări. Care, apropos, n-au apărut nici acum.". Premierul, interesat de transportul echipamenteor militare Al doilea pasaj din declarația premierului, desființat de către Radu Tudor, se referă la întrebarea premierului către reprezentanții uzinei
Radu Tudor desființează o declarație a lui Ponta. "Repetați greșeala, dle prim-ministru!" by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/33224_a_34549]
-
ca limbaj. Cum cartea a apărut chiar în 1990 (bunul de tipar e din 15 mai), e de presupus că ele vor fi fost scrise în perioada imediat postrevoluționară. În orice caz, cel de-al doilea poem evocă agitația și spaima revoluției din decembrie 1989 (când Iaru s-a aflat pe baricade). Ce frapează e mai cu seamă antilirismul din ultimul vers, față de care, la un moment dat a protestat (în termeni rudimentari, un politician din Comisia de Învățământ a Parlamentului
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
și rup aripile” (burlescă). Sub ostentația porno se întrevede livrescul: „și spune-le că și mîine o luați de la zero,/ că e ok,/ că sexul tău nu doarme în bibliotecă între proust și james joyce” (poezia, gen). Sau chiar imponderabilul: „spaima de bărbați în care te culcai și trezeai,/ oglindă cu tentacule// dragostea - o ușă/ peste o ușă/ peste încă o ușă/ închisă// eram în tine/ în loc de penis cu o umbră” (click). „Specialitatea” lui Alexandru Petria o reprezintă o ingenioasă asociere
Procesarea lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3326_a_4651]
-
sprijin aveți și voi pe lume, că e bun și că nu merită chinurile groaznice în care se zbate. Mă doare inima că a trebuit să vă scriu lucrurile astea. Dar voi așteptați pachet și bucurie, și noi trăim cu spaima în suflet în fiecare clipă! Vă sărut și doresc curaj, Didi [Destinatar - Domnișoarei Silvia Bădălicescu, Strada Emil Gîrleanu, nr. 5, Craiova]. * [Iași], 13 mai 1937 Am primit [i]eri scrisoarea voastră, ca o îndepărtată adiere de dragoste de la el. Îți
Însemnări despre George Topîrceanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5242_a_6567]
-
arian” - iată unde l-a dus viața. Într-un ziar SS-ist era acuzat că scrie „porcării contra naturii”. Estetizarea politicii, de care vorbea Walter Benjamin, un autor care a urmărit atent fenomenul hitlerist (s-a sinucis, în Franța, din spaima de a nu fi prins ca evreu) lua și astfel de forme aberante. După război nu a putut publica timp de câțiva ani: colaboraționist, iată acuza. De aceea, pentru conturarea portretului său veritabil, sunt binevenite paginile pe care i le
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
să fii „cool”. Șmecher. Să ai telefon de fițe, bani fără număr, să mergi în cluburi, să te tragi de șireturi cu profii, să vii la școală cu mașina cea mai tare, să ai vreun tată barosan care să bage spaima în ei, în profesori, dacă le-ar trece prin cap să te lase repetent, să îți dea notele pe care le meriți la școală, la purtare, să ai gura mare, să ameninți, să umilești. Doamne, Dumnezeule!... Nu dorm de nopți
Despre susținere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3467_a_4792]
-
ferm al dirijorului. Cîtă complicitate și cîtă susținere... Are idee, măcar, vreun funcționar din ministere, inspectorate și alte instituții gogoliene ce stă în spatele acestei ieșiri la rampă? În spatele premiilor și concursurilor internaț ionale? Cîte mii de ore de studiu, de spaime și de îndoieli, de nesomn, de chin pentru elevi și pentru profesorii lor ca să reușească, cumva, să facă față presiunilor și emoțiilor și, mai ales, unei programe mai mult decît încărcată și deloc socotită pentru un învățămînt vocațional, DELICAT ȘI
Despre susținere by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/3467_a_4792]
-
ale durerii, cîteodată țipete înjunghiate, scurte îmbrățișări cu umbra lumii, răbufniri ale dragostei pe care o port pămîntului, vieții și limbii române”. Iar după cîteva zile, revine într-o notă aproape disperată: „N-am lucrat nimic. O boală bezmetică și spaima care-o însoțește m-au ținut departe de masa de scris. M-a bătut uneori gîndul renunțării, pentru că, știu bine, centrul lumii este trupul în care locuim. Dar trebuie să revin la scris cu orice risc, pentru că o partidă pierdută
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
juridică împotriva deciziei completului de judecată. Într-o altă împrejurare, vorbind despre crimele politice ale lui Stalin și rolul nefast al procurorilor sovietici, Ivașcu s-a exprimat dur împotriva unor procurori iresponsabili și indiferenți față de adevăr, fapt ce trăda propria spaimă trăită când a auzit verdictul de „condamnare la moarte”, rostit în procesul din 1949-1950. De față cu acad. V.Malinschi și Șt.Milcu, la Secția de Știință..., G.Ivașcu acuza pe procurorii care falsifică realitățile, improvizează, inventează, sub acoperirea legii
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]
-
în anul 1941».” Lectura corespondenței lui Ivașcu cu G.Călinescu, precum și a acestuia din urmă cu Al.Rosetti (până la începutul războiului antisovietic) impune o importantă constatare: elita intelectuală românească din tabăra de centru-stânga și stânga privea cu maximă încordare și spaimă o posibilă parașutare de trupe germane pe teritoriul Angliei, ocuparea Insulei Creta de către parașutiștii germani fiind o demonstrație în acest sens. După înăbușirea rebeliunii legionare, foiletoanele semnate D.P. (Dan Petrea) și Paul Ștefan ocupă două pagini de revistă: p. 4
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3695_a_5020]