2,733 matches
-
fi pus ea în cauză, numindu-i, pe funcționarii ruși, foști colegi cu generalul, care, finanțați de Berlin, ar fi trădat pe Suveranul lor și alianța cu Franța, abuzînd de imunitatea diplomatică pentru a deveni, pe pămînt francez, instrumentele de spionaj ale Statului Major german? Morții nu vorbesc; poate că au lăsat pe undeva mărturisiri sau însemnări ce vor ieși la iveală mai tîrziu. După o jumătate de secol, această posibilitate este minimă, iar zguduirile care provoacă ruine prin lume au
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pe cardinalii francezi Dubois și Morin. Monseniorul Gerlach s-a ferit să-și recunoască greșeala. Urma să facă ceva și mai rău, abuzînd de prietenia Sfîntului Părinte: pe măsură ce războiul înainta, Italia fiind combatantă, autoritățile italiene constatau o recrudescență alarmantă a spionajului. Pe rînd, distrugătorul "Leonardo da Vinci" și crucișătorul "Benedetto Brin" au sărit în aer stînd la ancoră în portul Taronto, iar aceste atentate au costat viața a peste 800 de marinari, inclusiv a amiralului și Statului său Major. După cercetări
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Benedetto Brin" au sărit în aer stînd la ancoră în portul Taronto, iar aceste atentate au costat viața a peste 800 de marinari, inclusiv a amiralului și Statului său Major. După cercetări minuțioase, Siguranța generală a stabilit că centrul de spionaj inamic pentru Italia era Consulatul general al Austriei de la Zürich. S-a pus atunci la cale un plan, în cel mai bun stil de film polițist. Un ofițer de armată devenit mai tîrziu amiral, ambasador și senator al regatului a
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
serviciile baronului Romberg, ministrul Germaniei la Berna. Continuîndu-și jocul, el a acceptat să "trădeze" în schimbul unei sume de bani, așa încît odată căpătată încrederea inamicului, după ce a furnizat documente prețioase, pregătite din timp la Roma, devenea o rotiță importantă a spionajului austriac în Italia. Cînd totul s-a copt însoțit de trei pușcăriași aleși în prealabil din penitenciarul de la Nisida printre spărgătorii de case de bani cei mai pricepuți, și deghizați în soldați dezertori de la Stelvio, ofițerul de marină, în timpul unei
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în plicul secret pentru a deveni viitorul Duce... Printre personalitățile de marcă figura delegatul permanent al Italiei la S.N., fost ofițer de marină trecut în diplomație după succesul răsunător pe care l-am povestit mai sus al spargerii centrului de spionaj austriac la Consulatul general din Zürich, după ce stătuse foarte aproape de Mussolini în calitate de director al cabinetului său. Foarte activ și inteligent, acest personaj apăra bine interesele italiene la Geneva. Cînd conflictul italo-abisinian a fost adus în fața S.N. l-a anunțat pe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
capătul căruia semnatarul, ofițerul de presă, nu mai e jurnalist, nici măcar fost jurnalist, ci prim-acuzator la parchetul laminat de pe lîngă intimitatea pervers violată a echipei naționale. Gîndire tabelară, lipsă acută de inspirație. În loc de viol, curioșii puteau fi acuzați de spionaj industrial și fotbalistic în favoarea Marelui Ducat de Luxemburg. Cei care s-au uitat prin ochiurile plasei de sîrmă ar fi primit, astfel, pedepse mai mari. Așa, doar zîmbim amar, pentru că, în loc să ne bucurăm de mugurii renașterii, visăm fecioare violate, suporteri
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
puțin de Le grand Meaulnes al lui Alain Fournier, cu deosebirea că atmosfera de basm e înlocuită cu element polițist. Un licean în sângele căruia curge puțin sânge polonez, făcând detectivism din exaltare juvenilă, dă de firele unei rețele de spionaj în jurul unui ofițer german. Spioana e o poloneză și lucrează în direcția sentimentelor tânărului. ANIȘOARA ODEANU Anișoara Odeanu e o medelenizantă feminină, prezentând fete băiețoase (Într-un cămin de domnișoare), petulante, sentimentale însă sportive. Asistăm la exploziile unei vârste incerte
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
gândul să mă jignească, să mă descurajeze: CUMPLIT MIJLOC DE TÂMPENIE! Am presupus că agenții colonelului îi raportaseră că lucrez de unul singur în fiecare zi și că s-ar putea să scriu în secret, ceva împotriva regimului, să fac spionaj, că prin ceea ce scriu, m-ar putea acuza că sunt „dușmanul poporului”. INVITAT îN CANADA Mi s-a propus, de că între părintele Ierodiacon Paulin Popescu stabilit în Canadaă să merg în Canada la un Institut Teologic pentru specializare în
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
temnițele lui Antonescu, în lagărele de concentrare ale lui Hitler și mureau chinuiți în temnițele comuniste. Suspiciuni asupra acestor atentate au dus și la suspectarea lui Ion Antonescu, care-l ura pe Iorga, și pe francmasonul Virgil Madgearu, și la spionajul sovietic, care ucigând pe cei doi, arunca o mare învinuire asupra Mișcării Legionare, recunoscută ca dușman de moarte al comunismului internațional. Pentru a feri poporul român de comunism, legionarii leau arătat celor nedreptățiți, celor umiliți și obidiți, cine sunt cei
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
toate utilizările unui ziar?”. Folosind brainstormingul simplu se obțin circa 20 de răspunsuri: informare, aprindere foc, învelire, împachetare, ștergere geamuri, avion hârtie, barcă de hârtie, coif, prindere muște, izolator electric, absorbție lichide, ștergere pe mâini, scos ceară, confetti, foiță țigări, spionaj, suport pentru papuci, semn distinctiv la o întâlnire, protecție suprafețe la văruit, decupat litere. În mod obișnuit, este greu de găsit un număr cu mult mai mare de răspunsuri într-un timp rezonabil. Dacă se folosește tehnica Lotus, tema centrală
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
împachetare; ștergere geamuri; protecție suprafețe (suport pentru papuci, pe geamuri sau pe jos la văruit); avion din hârtie; barcă din hârtie; coif de hârtie; prindere muște; loc de notat idei (pe margini); izolator electric; împăturit sub picior de mobilă; pentru spionaj; absorbție lichide; ștergere pe mâini; confetti; decupaje de litere; semn distinctiv la o întâlnire; scos pete de ceară; foiță țigări; înlocuitor de hârtie igienică; să alungi câinele; să te joci cu câinele; față de masă pentru picnic; realizare de tablou-colaj; izolant
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
a iubirii definitive, București, 2001; Ritualuri de împerechere, Râmnicu Vâlcea, 2002; Era muzicii lejere, Râmnicu Vâlcea, 2003; Exerciții de iubire, București, 2003; Poeme supărate rău, Râmnicu Vâlcea, 2003; Șirul zilelor, îngr. și pref. Petre Tănăsoaica, Sibiu, 2003. Traduceri: Angelo Mainardi, Spionaj la puterea a treia, București, 1994 (în colaborare cu Liviu Radu). Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 146-149; Barbu, O ist., 154-156; Paul Dugneanu, Artificii și spontaneitate poetică, LCF, 1976, 11; Mircea Moga, „Înalta fidelitate”, CNT, 1977, 19; Ioana Dinulescu
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
să fie „veridicitatea subiectului pe care îl tratează”, scoțând în evidență faptul că întotdeauna a încercat să se bazeze pe „documentarea oferită de cazuistica judiciară reală”. Crime și furturi spectaculoase, cadavre, piromani, asasini periculoși, acțiuni secrete ale poliției, cazuri de spionaj vor fi ingredientele cărților sale. La nivel structural, acestea nu vor suferi schimbări de-a lungul timpului: construite în cadrul unei scheme prestabilite, urmăresc atât acțiunile infractorului, fiind preferați criminalii în serie, afectați de diverse maladii mentale, cât și activitatea aparatului
TECUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290118_a_291447]
-
au ridicat. Noi am fost arestate pentru găzduire și nedenunțare. După retragerea trupelor germane, un prieten de familie a plecat din țară, cum se spunea atuncea, a fugit În Germania. Și el, acolo, a fost recomandat pentru o școală de spionaj. Când eram În penultimul an de liceu, adică În ’50-’51, a fost parașutat În țară, da’ nu numai el, ci și alți români, majoritatea legionari... Au mai fost și țărăniști, dar majoritatea au fost legionari. Și, cunoscându-ne și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
64 s-a dat decretul lui Gheorghiu-Dej, când a venit acasă și Lia Popescu, o doamnă..., nepoata doctorului Vuia, care fusese condamnată pe viață și care a venit acasă după 13 ani. Ea a fost amestecată Într-un lot de spionaj cu Franța, pentru că soțul ei a trebuit să fugă din țară În Franța, și acolo, În sfârșit, a luat legătura cu alți români, și ea nu era sigură dacă Într-adevăr au vrut să facă o rețea de spionaj sau
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
de spionaj cu Franța, pentru că soțul ei a trebuit să fugă din țară În Franța, și acolo, În sfârșit, a luat legătura cu alți români, și ea nu era sigură dacă Într-adevăr au vrut să facă o rețea de spionaj sau Securitatea le-a Înscenat toată povestea... Lotul În care a fost implicată Lia n-a avut decât două femei: Lia Popescu și Paula Wenzel, și amândouă au fost condamnate pe viață. La Mislea m-am Îmbolnăvit de plămâni... Am
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
care și niște ofițeri sârbi, care au refuzat să facă politica lui Tito. Dacă știți, În 1948, au fost unii Împotriva lui Tito, au venit În România și s-au predat aici. Acuma, tot lotul ăsta a fost acuzat de spionaj. Asta era acuza! Vă mai amintiți cine v-a anchetat la Timișoara? Nu, nu... Nu-mi aduc aminte. Era, În orice caz, un ofițer ungur... Mi-aduc aminte pentru că vorbea foarte prost românește. Acolo era și o anchetatoare, una Vida
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dacă l-ai Întâlnit pe ăla, cu cine ai stat În lagăr, ăla ce a făcut... În sfârșit, vă spun, a fost destul de complicat... Și de la Timișoara v-au dus la București? Da. Până la urmă, am fost acuzați cu toții de spionaj și am fost duși la București... Eram cu cătușe, cu tren special... Mi-aduc aminte că s-a evacuat gara Timișoara când am plecat. Când ne-a adus În gară, toată era evacuată, era pustie ca după un bombardament, ca
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
adică nu eram un pericol... Și după aceea am fost dus Înapoi jos, la subsol... Am mai fost dus de vreo două-trei ori la anchetă și sigur că ei s-au lămurit după aceea că eu n-am venit pentru spionaj, pentru că i-au mai Întrebat și pe alții dacă m-au cunoscut și, probabil, le-au spus: „Nu știu, domnule, cine e ăla”... Și s-au lămurit că nu am participat la nimic... Dar, cum spun, toți am fost acuzați
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
i-au mai Întrebat și pe alții dacă m-au cunoscut și, probabil, le-au spus: „Nu știu, domnule, cine e ăla”... Și s-au lămurit că nu am participat la nimic... Dar, cum spun, toți am fost acuzați de spionaj... Și acolo la subsol, În Ministerul de Interne, s-a definitivat ancheta, după care m-au trimes la Jilava... La Jilava când ați ajuns? În toamna lui ’49. Am stat la Jilava o perioadă și după aceea am fost dus
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
sărit gardul, și la marginea orașului i-a Împușcat. Și chestia asta am văzut-o și la televizor, că o declarație despre asta dădea și altul, la „Memorialul Durerii”. Revenind la Pitești și la relațiile cu Țurcanu. Cu chestia cu spionajul s-a lămurit, că n-am fost trimes pentru spionaj În România... Eu nu eram o figură importantă pentru Țurcanu ca să-și piardă vremea cu mine, să mă bată, că n-avea ce să scoată de la mine. Erau ceilalți... Dar
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
chestia asta am văzut-o și la televizor, că o declarație despre asta dădea și altul, la „Memorialul Durerii”. Revenind la Pitești și la relațiile cu Țurcanu. Cu chestia cu spionajul s-a lămurit, că n-am fost trimes pentru spionaj În România... Eu nu eram o figură importantă pentru Țurcanu ca să-și piardă vremea cu mine, să mă bată, că n-avea ce să scoată de la mine. Erau ceilalți... Dar eu stam acolo și asistam... Fără să vreau am asistat
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
pus Întrebarea dacă nu cumva Securitatea a știut de prezența lor și i-a ajutat să intre În contact. Și pentru faptul că au fost În contact cu cei parașutați și le-a dat de mâncare, că alte informații de spionaj n-au apucat să dea, că nu le-au mers aparatele... și pentru asta i-a Încadrat la complicitate la tentativă de crimă de Înaltă trădare. Am să caut sentința, să vă faceți o copie după ea. Dintre ăștia care
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
2 și așa mai departe, tot alfabetul... Și bat trei zile la rând, și, după trei zile, femeia se prinde și comunică. Și ce-mi comunică femeia? C-o fost funcționară la o bancă În Baia Mare, că-i arestată pentru spionaj, că-i acuzată de nu știu ce și are 25 de ani... Și spune un lucru: s-a semnat tratatul de stat cu Austria, care Însemnează retragerea rușilor din Austria, și că Îi posibil să urmeze alegere libere la noi și vor
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Dar nu știu localitatea, nu știu unde e... Și acolo Îi pregăteau, iar când ei vor voi, În mod voluntar, că nu-i obligau, să vină să lupte În țara lor... Cum să spun? Ăștia ai noștri o zis c-o fost spionaj... Dar ei veniseră să ia legătura cu bandele din munți, pentru că erau peste tot În țară, nu numai la Făgăraș, că și-n Maramureș au fost, și-n Banat, pe Semenic, și-n Obcinele Bucovinei... Peste tot erau fugari din
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]