2,860 matches
-
din mâinile ei înțelese ce făcuse. Găsi un ciocan în debara și încercă să fixeze posterul la loc, dar era prea rupt. Îl aruncă la coș, înjurându-se singură. Baia era ca un proiect de la o expoziție științifică, în toată splendoarea sa. Mark n-avea nici un produs de curățat în afară de soluție pentru țevi și săpun cu glicerină. Scotoci în bucătărie după oțet sau amoniac, dar nu găsi nici un dizolvant mai puternic decât Old Style. Răsturnă o găleată plină cu zdrențe de sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
pentru câteva ceasuri în străvechea ctitorie de la Secu, care păstrează multe comori ale artei noastre bisericești. Mă bucur că prin grija Direcției Monumentelor Istorice și a Mitropoliei Moldovei, se scoate din paragină acest lăcaș, ca să fie înfățișat închinătorilor în toată splendoarea sa. Am nădejdea că prin râvna și hărnicia starețului de azi, Părintele Gherontie Ștefan, ctitoria lui Nestor Ureche va înflori spre lauda evlaviei străbune. Pr. Prof. Dr. C. Moisescu Parohul Bisericii Ortodoxe Române din Viena * 3 august 1972 Pr. Prof.
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
purtam calul la pas, Mai făceam câte-un popas. Acum sunt bolnav de dor Și-nspre tine vin în zbor. Cântec iți voi fredona în șoapte, În orele târzii din noapte. Și tot atunci pe înserare În mândra și frumoasa ei splendoare, Un cânt voi zice către cer Și voi privi la stelele ce pier. Plăcut e gândul și tu ești departe Și multa cale ne desparte. Eu te visez umblând peste câmpii, La mine nu mai poți să vii.
C?ntec by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83190_a_84515]
-
a Americii. Am descoperit tărîmul Întunericului În inima nopții, a nopții celei mîndre, necunoscute și Întunecate: tărîmul acesta Întins și singuratic sălășluia pentru mine În creierul nopții. I-am văzut cîmpiile, rîurile și munții Întinzîndu-se sub ochii mei În toată splendoarea lor veșnică și Întunecată, În toată Întinderea și bucuria imensității lor, În toată sălbăticia, singurătatea și spaima lor, În toată rodnicia lor uriașă și delicată. Și inima mea s-a contopit cu inimile tuturor celor care auzeau muzica lor sălbatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
înainte ca ele să răsune sub bolțile sanctuarului” (GIOVANNI XXIII, Primo discorso sinodale [25.1960], în Discorsi Messaggi Colloqui, II, [28 ottobre 1958 - 28 ottobre 1960], Città del Vaticano 1960, pp. 139-140). 1. Adevăratul „ecleziastic” 1. Să redăm unui cuvânt splendoarea pe care o merită. Raportul preotului cu Biserica este atât de decisiv, încât a dat naștere unui termen capabil să-l evoce cu tărie: acest termen este „ecleziastic”, un cuvânt care a căpătat un sens oarecum negativ, pentru că indică un
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
care au străbătut-o, în umilință și tăcere, în toată viața lor, povestind iubirea lor filială față de Tatăl și urmarea lui Cristos cu hotărâre; - este calea fecioarelor: acești îngeri umani au făcut-o strălucită cu candoarea virtuții lor și cu splendoarea credinței lor, care a fost forța lor pentru a nu se sprijini pe umărul niciunei creaturi, ci numai pe Cristos; - este calea păstorilor: acești slujitori ai lui Cristos au condus pe această cale turmele încredințate lor, imi-tându-l pe Păstorul cel
Măgarul lui Cristos : preotul, slujitor din iubire by Michele Giulio Masciarelli () [Corola-publishinghouse/Science/100994_a_102286]
-
ducea direct spre vînzoleala din centru. Traversam, forțîndu-mă să nu privesc spre stînga prea mult, către golul chemător de la capătul orașului. Tîrziu, după-amiaza, după ce îmi îndeplineam îndatoririle, urmam același drum, în direcție opusă. Răcoarea făcuse acum loc unei complet saturate splendori de culori, ca și cum nu mai era vîntul cel care stăpînea apa, ci umiditatea care o evaporase de-a lungul zilei. Și simțeam aceeași nostalgie, chiar mai dureros acum, ca și cum chemarea apei ținea de trecut și își pierduse valabilitatea. Fiecare zi
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
care făcea parte și studiul muzicii; la vârsta de 35 de ani a îmbrăcat haina călugărilor benedictini devenind abate (regula benedictină acorda spațiu larg cântului coral); devenit diacon și trimis la Constantinopol, a luat contact cu liturgia bizantină în toată splendoarea ei; reîntors la Roma și făcut arhidiacon, i-a fost încredințat cubicularium (locul unde copiii erau educați la canto). Ca papă, a știut să accepte situația liturgică diferențiată a diferitelor biserici (pluralismul liturgic) și s-a dovedit a fi un
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
baza acestui motu propriu se bazează pe următoarele aspecte teologice: „Muzica sacră, ca parte integrantă a liturgiei solemne, participă la scopul general al acesteia, care este gloria lui Dumnezeu, sanctificarea și edificarea credincioșilor. Ea contribuie la mărirea cadrului și a splendorii ceremoniilor ecleziastice și, așa cum datoria sa principală este de a ornamenta cu o melodie adecvată textul liturgic care este propus înțelegerii credincioșilor, tot astfel scopul ei principal este acela de a adăuga o mai mare eficacitate textului însuși, în așa
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
de alarmă și un sentiment de confuzie. O briză de vară îi mângâie fața. Mai erau și alte edificii lângă marea construcție, clădiri anexe răspândite ici și colo într-o rețea de arbori. Dincolo de ei, - pânză de fond de o splendoare inegalabilă - se ridica un munte maiestuos, moțat cu nea. - Ashargin! Gosseyn sări în sus când răsună această chemare de la mai puțin de treizeci de centimetri de urechea lui. Făcu o întoarcere, dar în acest răstimp zări degetele. Și încremeni. Uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Gosseyn se opri în loc. Mașina se înălța la capătul unui bulevard larg. Colinele fuseseră nivelate astfel încât aceasta să fie înconjurată de spațiu și peluze înverzite. Se situa la aproape un kilometru de porțile umbrite de arbori. Sfida cerul într-o splendoare de metal strălucitor. Era un con ațintit spre zenit, surmontat de o stea de lumină atomică, mai orbitoare decât soarele de amiază care licărea deasupra. Gosseyn fu surprins s-o vadă atât de aproape. Până atunci nu se gândise, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
făcea să pară solidă, dar culoarea închisă a rochiei îi punea în valoare chipul, îndulcindu-i trăsăturile și, prin contrast, făcându-l să nu mai pară atât de bronzat. Teresa Clark! Un nume care nu mai însemna nimic în fața acestei splendori. ― Cine e? îl întrebă Gosseyn pe un trecător oprit lângă el. Surprins, necunoscutul îl privi, apoi rosti numele la care Gosseyn deja se aștepta. ― Cum cine, Patricia Hardie, fiica președintelui Hardie. Cred că nu-i prea întreagă la minte fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
subtilă modificare. Frumusețea ei apatică în ciuda strălucirii sale, se revela acum cu toată forța. Sprințară ca focul, personalitatea ei scânteia. Întotdeauna ea păruse rece și stăpână pe sine. Puse în valoare de noua sa maturitate, aceste calități își dezvăluiau adevărata splendoare. Într-un mod greu de definit, fata cea drăguță dar încăpățânată se transformase în cursul nopții în femeia încântătoare și plină de vitalitate, care i se adresă: ― Cred că-i mai bine să trecem la concret. Ei bine, am riscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
mlaștini conceptul și atributele fizice ale Spiritului-Femeie se reechilibraseră. Vreau să spun că, de pildă, gigantismul presimțit devenise pentru mine un fel de dimensiune pur spirituală, abstractă, fluidă și informă, în care imensitatea și micimea, anomalia și firescul, promiscuitatea și splendoarea coexistau, fără să mai existe ca atare. Începusem să intuiesc totala nepăsare activă cuprinsă în solicitările ei cele mai directe : imaginați-vă un far la țărmul mării, noaptea, pe vreme de furtună; pe când nebuna Paznică a farului trimite semne către
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
bustului, zvâcniri din umeri, strângeri ale feselor. Mă acostase pe stradă, voia să ne plimbăm la braț, să trecem împreună prin fața unei anumite case. Mi-a povestit în câteva cuvinte drama ei. (La paisprezece ani, pe când era în floare și splendoare, căzuse într-o pivniță. De-atunci nu mai avea picioare, purta proteze pneumatice, mi le-a descris amănunțit. Spunea că e îndrăgostită de unul, Nelu Gologan, îl cunoșteam, ședea pe lângă mine, și că el nu se uita la ea din cauza
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
de alarmă și un sentiment de confuzie. O briză de vară îi mângâie fața. Mai erau și alte edificii lângă marea construcție, clădiri anexe răspândite ici și colo într-o rețea de arbori. Dincolo de ei, - pânză de fond de o splendoare inegalabilă - se ridica un munte maiestuos, moțat cu nea. - Ashargin! Gosseyn sări în sus când răsună această chemare de la mai puțin de treizeci de centimetri de urechea lui. Făcu o întoarcere, dar în acest răstimp zări degetele. Și încremeni. Uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
care, la matinee, familiile asaltau ghișeele și serile animate de sîmbătă, cînd aici își dădeau întîlnire cupluri mai mult sau mai puțin legitime. Ca și la periferie, unde cinematografele erau mult mai numeroase altădată, aceste două săli și-au pierdut splendoarea. Louksor, abandonat de ani buni, nu datorează decît originalității arhitecturale, unui comitet de apărare și recumpărării sale de către Primăria Parisului faptul de a nu fi dispărut pînă acum. Doisprezece poli cinematografici din Paris pot fi regrupați în cinci zone, partea
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Gosseyn se opri în loc. Mașina se înălța la capătul unui bulevard larg. Colinele fuseseră nivelate astfel încât aceasta să fie înconjurată de spațiu și peluze înverzite. Se situa la aproape un kilometru de porțile umbrite de arbori. Sfida cerul într-o splendoare de metal strălucitor. Era un con ațintit spre zenit, surmontat de o stea de lumină atomică, mai orbitoare decât soarele de amiază care licărea deasupra. Gosseyn fu surprins s-o vadă atât de aproape. Până atunci nu se gândise, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
făcea să pară solidă, dar culoarea închisă a rochiei îi punea în valoare chipul, îndulcindu-i trăsăturile și, prin contrast, făcându-l să nu mai pară atât de bronzat. Teresa Clark! Un nume care nu mai însemna nimic în fața acestei splendori. ― Cine e? îl întrebă Gosseyn pe un trecător oprit lângă el. Surprins, necunoscutul îl privi, apoi rosti numele la care Gosseyn deja se aștepta. ― Cum cine, Patricia Hardie, fiica președintelui Hardie. Cred că nu-i prea întreagă la minte fata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
subtilă modificare. Frumusețea ei apatică în ciuda strălucirii sale, se revela acum cu toată forța. Sprințară ca focul, personalitatea ei scânteia. Întotdeauna ea păruse rece și stăpână pe sine. Puse în valoare de noua sa maturitate, aceste calități își dezvăluiau adevărata splendoare. Într-un mod greu de definit, fata cea drăguță dar încăpățânată se transformase în cursul nopții în femeia încântătoare și plină de vitalitate, care i se adresă: ― Cred că-i mai bine să trecem la concret. Ei bine, am riscat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
ați fi devenit pana care despică frontul dușman pe scară largă. Ea e nemiloasă și strălucitoare și ține morțiș să aibă putere deplină asupra unor bieți proști ca voi care n-aveți înțelepciunea decât s-o adorați - pe ea și splendoarea Curții imperiale. Într-un colț se afla un scaun și McAllister se îndreptă spre el. Între timp se mai calmase. - Uite, începu el, habar n-am despre ce vorbești. Nu știu nici măcar cum am ajuns în magazinul ăsta. Sunt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
ar putea sluji ție. Și pe urmă nici n-o poți folosi decât în apărare. Acum e prea târziu să mai intri în defensivă. Cayle se uită trist prin pardoseala transparentă. Frumusețile de dedesubt parcă-și băteau joc de el. Splendoarea orașelor care se iveau din minut în minut nu făcea decât să-i accentueze deprimarea, încetul cu încetul îi revenea deznădejdea. Spuse: - Magazinele astea mai fac și altceva decât vânzare de arme? Fata șovăi puțin: - Avem un Centru de informații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
băiețandru pregătit pentru carnaval: în tunică roșie, cu paftale de aur, dar cu tălpile goale printre șireturile unor sandale de războinic roman. La stânga și la dreapta lui sunt soldați uimiți pentru o clipă, ca și împăratul, de demnitatea și de splendorile ostaticelor persane, care mătură praful cu marginile brocarturilor pe sub care au îngenuncheat. Pentru Omar, era doar o scenă de fast, pe care mulțimea a strivit-o sub tălpi. Între îngâmfarea macedoneanului și încăpățânarea speriată a reginei abandonate, învingătoare e turma
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
aceea se însurase cu o șiită, chiar dacă pe urmă îl pierduse pe Dumnezeu. Acum îl recupera într-un fel aparte, păgân și misterios, simțindu-l când sub formă de porumbel, când sub formă de soare mitraic, care se topise în splendorile cultului lui Ahura. Devenise un adult călător, mai degrabă mistic decât credincios, sau poate un rătăcit. Când îl întrebau: „tu ești musulman?“, Omar răspundea: „sunt zartosht “, fără să mai știe prea bine cât și ce mai era în el asta
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
dislege, Să văd în juru-mi anii în peire, 300Să am în inima mea moartea rece, Să fiu ca spuma mării în sclipire, Să văd cum trec cu vremea, care trece - O mult ceruși, prea mult - și totuși ție Ți-nchin splendori, putere, vecinicie. " 305La cer se-nnalță el pe bolta mare, Cu - aripe lunge curățind seninul, Privește-n jos castelul în splendoare, L-apucă dorul inimei, suspinul. Ah! ce-ai cerut, femee trecătoare, 310Femee scumpă, ca să-mi mângâi chinul! " De-asupra lumei
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]