8,775 matches
-
Μ Se știe că timidul, când este luat prin surprindere sau când este provocat În public, nu are replică, iar dacă totuși răspunde, acest răspuns este total defavorabil pentru el. De aceea, aproape oricine poate ieși Învingător Într-o dispută spontană cu un timid. Dar ulterior trebuie să se teamă de el, pentru că În intimitatea lui este capabil de pregătirea unei replici deosebit de virulente pe care, chiar dacă o va da cu Întârziere, nu o vom putea uita foarte mult timp. Μ
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
a doua zi, scoțând doi dinari, i-a dat gazdei și i-a zis: «Ai grijă de el, ce vei mai cheltui, eu, când mă voi Întoarce, Îți voi da»” (Luca 10.34-35). Când „bunătatea” nu este expresia unui gest spontan, natural, de Înțelegere a suferințelor altuia, când ea nu izvorăște dintr-o disponibilitate sufletească spre compasiune și ajutor, să avem cel puțin bunul-simț de a Învăța această conduită a bunătății, chiar dacă acest proces de Învățare va fi pentru unii foarte
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
manifestat în principal prin: diferențierea nivelului de tensiune în mușchi; capacitatea de alternare rapidă și promtă a contracțiilor cu relaxările în condiții de antagonism și de sinergism muscular; • capacitatea de control în acționarea obiectelor; • capacitatea de direcționare control și corecție spontană respectiv finețea coordonărilor mână picior, mânăcorp, corpobiect în relație cu muzica; • capacitatea de orientare spațială: în poziții și deplasări pe spațiu de lucru; în mișcările obiectului cu referiri la spațiul apropiat sau depărtat raportat la înălțimea sălii și dimensiunea covorului
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ÎNDEMÂNĂRII ÎN GIMNATICA RITMICĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Anca Sabău, Alina Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_820]
-
se dovedește a fi mult mai util comparativ cu o achiziție pe cont propriu, ceea ce ar trebui să motiveze companiile în implicarea managerilor în programe de antrenare (p ≤ 0,01). Cele mai multe firme cer managerilor/potențialilor manageri să recurgă la învățare spontană, care însă este neeconomică și poate duce la formarea unor seturi decizionale, de comunicare etc. greșite sau inadecvate stilului lor managerial. Achizițiile pe cont propriu sunt mai puțin sistematizate, iau în calcul doar nevoile de formare de la nivel individual (ignoră
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
A1b2 + + + ? dificultate de transfer A2b2 + + + + antrenare eficientă Tabelul 5. Profiluri tipice ale evoluției celor patru grupuri experimentale, după criteriul învățării și criteriul comportamental Grupul a1b1: este un grup martor pentru ambele criterii, nesupus nici unei manipulări experimentale; managerii recurg la învățare spontană, după modelul self-made-manager; au un stil managerial cu pronunțate accente tranzacționale; ilustrează evoluția obișnuită care se produce în absența antrenării, dar permite și anticiparea unei viitoare stări de criză la nivel organizațional, stare pe care top-managementul deja o percepe; ei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
conflictual; între managerii neantrenați și subordonații antrenați tinde să se instaleze o stare conflictuală (în cinci dintre cele zece cazuri), uneori soldată cu cereri de transfer în alte echipe de muncă sau alte departamente (trei cazuri); managerii recurg la învățarea spontană sau preiau cunoștințe de la subordonații antrenați; evaluarea după criteriul învățării sugerează că acest tip de antrenare pare să aibă un efect semnificativ în ceea ce privește achiziția de cunoștințe de către manager, dar nu pare să influențeze retenția cunoștințelor; datele obținute la evaluarea după
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
și sociale ale managerilor crește dacă aceasta este acompaniată de organizarea de grupuri de antrenare independente în care să fie incluși subordonați ai acelor manageri. Grupul a1b1 este un grup martor pentru ambele criterii, în care managerii recurg la învățare spontană, după modelul self-made-manager. El ilustrează evoluția obișnuită care se produce în absența antrenării, dar permite și anticiparea unei viitoare stări de criză la nivel organizațional, stare pe care top-managementul deja o percepe. Managerii nu sunt conflictuali, dar se confruntă cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
în programe de antrenare. Acest grup este intens conflictual: între managerii neantrenați și subordonații antrenați tinde să se instaleze o stare conflictuală, uneori soldată cu cereri de transfer în alte echipe de muncă sau alte departamente. Managerii recurg la învățarea spontană sau preiau cunoștințe de la subordonații antrenați. Evaluarea după criteriul învățării sugerează că acest tip de antrenare pare să aibă un efect semnificativ în ceea ce privește achiziția de cunoștințe de către manager, dar nu pare să influențeze retenția cunoștințelor; datele obținute sugerează existența unei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
managerial. Este un test de autoevaluare, tip Lickert, cu următoarele dimensiuni: 1. orientat către rezultate - orientat către contacte umane; 2. extravertit - introvertit; 3. afectiv - rațional; 4. orientat către acțiune - orientat către reflecție; 5. gata de confruntare - evită conflictele; 6. controlat - spontan. Cu acest instrument, după părerea noastră extrem de simplu pentru ceea ce-și propune, autorul „are pretenția” că se obțin 156 de profiluri manageriale diferite, pe care le și descrie în anexe. Nu negăm importanța stabilirii anumitor „profiluri”, „tipuri” etc. manageriale
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
se orienteze în schema corporală cunoscându-și posibilitățile motrice ale fiecărei părți; • Să perceapă componentele spațio-temporale (ritm, durata, distanța); STRATEGII DIDACTICE • Tipuri de strategii utilizate pe parcursul derulării proiectului: mixtă, algoritmica, bazate pe joc, euristice, expozitive; a. Metode și procedee: observarea spontană și dirijata, povestirea, explicația, demonstrația, exercițiul, conversația; • Modalități de evaluare utilizate pe parcursul proiectului: Realizarea unui centru tematic cu tema: „ Eu sunt unic și am drepturi” *Produse ale activității copiilor; *Observația curentă a educatoarei; *Chestionarea orală *Activitate demonstrativa cu participarea părinților
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului; • să intoneze cântece pentru copii; • să asocieze mișcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia; • să exprime prin mișcare starea sufletească creată de muzică audiată; • să redea teme plastice specifice desenului; • să obțină efecte plastice, forme spontane și elaborate prin tehnici specifice picturii; • să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice; • să compună în mod original și personal spațiul plastic. Domeniul psihomotric: • să cunoască și să aplice regulile de igienă referitoare la igienă echipamentului
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
-se la repere date; -să-și formeze corect deprinderile motrice de bază; -să cunoască și să aplice regulile de igienă referitoare la igienă echipamentului. STRATEGII DIDACTICE: Tipuri de strategii: mixtă, algoritmica bazate pe joc, euristice, expozitive 82 Metode și procedee: observarea spontană și dirijata, povetirea, explicația, demonstrația, exercițiul, conversația. Modalități de evaluare: realizarea unui centru tematic, produse ale activității copiilor, observația curentă a educatoarei,chestionarea orală. Forme de organizare: frontal, pe grupe, individual. INVENTAR DE PROBLEME CE ȘTIM? Din cine este formată
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
de Oradea. Specia este o rămășiță a unei vegetații de climă caldă din perioada terțiară care a supraviețuit răcirii climei din timpul glaciațiunilor din cuaternar, datorită apei calde a pârâului. Este unicul caz când o specie tropicală trăiește în mod spontan într-o climă temperată. Nufărul termal a fost descries pentru prima dată în anul 1798 de către botanistul Paul Kitaibel. Ruda cea mai apropiată a nufărului termal trăiește în Nil (Nymphaea lotus aegyptia). Frunzele rotunde ale nufărului termal, în permanentă reînnoire
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
tematic”, transmise În direct la televiziune, telefoane În direct de la telespectatori etc. (p. 245). Interesant e că și această libertate de expresie este comandată: „De la ziariști [...] am aflat că există indicația ca la radio și televiziune să se reproducă interviuri spontane referitoare la toate problemele care-i preocupă pe cetățeni, fără să li se sugereze teme și răspunsuri, ca pînă acum” (p. 227). Aceasta pentru că, așa cum afirmă la 12 octombrie ambasadorul cubanez la Berlin, citat de diplomatul român, „În acest domeniu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Între mine omul și voi cartofii, publicat cu substanțiale completări și în volum separat în 1975. Ciclurile noi - Soare scufundat și Pământ așteptat - păstrează amprenta autobiografică. Formula de jurnal liric alcătuit din scurte poeme de notație, cântece, madrigale și crochiuri spontane în ton elegiac este continuat în altă arie tematică: ipostaza poetului ostaș din Întâlnirea cu focul este aproape uitată și înlocuită de aceea a „poetului agronom”. M. evoluează, în nota specifică sensibilității sale, ca „poet al unei noi georgice”, „glas
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
sale, ca „poet al unei noi georgice”, „glas original, mai ales în cântecele dedicate pământului și plantelor” (Emil Manu). Dicțiunea poetică păstrează discret legătura cu modernismul, însă vizează mereu, dincolo de asociația contrastivă și imaginea epatantă, densitatea senină, transparentă și simplitatea spontană, muzicală. În acest sens, reprezentative pentru efigia poetului sunt și versurile din Ultima pălărie (1984). SCRIERI: Odihna neagră, cu un portret de M. H. Maxy, București, 1936; Muntele ascuns, Iași, 1938; Întâlnirea cu focul, cu un portret de Eugen Drăguțescu
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
și „în lume”, un loc plin de amenințări și de mari ciudățenii - simte nevoia de a da glas unei experiențe traumatizante, de a-și reface și împlini viața, de a și-o reconstrui după valorile în care credea. Relatarea este spontană, lipsită de artificii, într-o rostire alertă, puțin interesată de literaritatea textului și aproape total preocupată de derularea tensionată, vie a evocării, a dialogurilor. Un laitmotiv al întregii proze memorialistice (multe secvențe poartă titlul Scrisori de la Varatic) este descrierea și
MARINO-MOSCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288039_a_289368]
-
aflate la mare distanță sunt mai ușor de găsit, aceste atuuri pot fi estompate de aparente dezavantaje, cum ar fi lipsa vivacității străzii, intruziunea autorităților ostile, pierderea acelor asimetrii spațiale ce conferă căldură locului, a locurilor de Întâlnire și recreere spontană și a sentimentului de apartenență la o comunitate. Ordinea formală a unui spațiu urban cu forme geometrice regulate este doar atât: o ordine formală. Înregimentarea ei vizuală are mai mult o valoare ideologică sau ceremonială, la fel ca și ordinea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
restricții, ea este un spațiu flexibil, ce permite oamenilor să-l folosească pentru scopurile lor comune. Piața sau strada aglomerată atrage mulțimea tocmai pentru că oferă o scenă animată, pe care pot avea loc simultan mii de Întâlniri neplanificate, neprotocolare și spontane. În afara locuinței familiale, de cele mai multe ori prea strâmtă, strada era spațiul cel mai important de desfășurare a vieții publice, astfel că expresia „merg În centru” s-a transformat, În limbaj colocvial, În „merg În stradă”. Ca nuclee ale socializării, aceste
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
oraș-grădină a lui Ebezener Howard, deoarece segregarea planificată a acestuia presupune ca agricultorii, muncitorii din fabrici și oamenii de afaceri să rămână niște caste fixe și distincte. O asemenea premisă Înseamnă că nu se respectă sau nu se oferă „autodiversificarea spontană” și fluiditatea ce constituiau principalele caracteristici ale orașului secolului al XIX-lea. Puternica Înclinație a urbaniștilor către mari proiecte de curățare a mahalalelor este atacată cu argumente similare. Aceste zone au fost primele În care s-au instalat imigranții săraci
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
față de omul de rând. O scurtă explicație a felului În care funcționează aceste metafore ne va ajuta să definim politica lui Lenin, extrem-modernistă, deși revoluționară. Lenin și-a dat, desigur, seama că proiectul revoluționar depindea de militantismul popular și protestul spontan. Totuși, era problematic să se bazeze doar pe acțiunea populară a maselor, fiindcă aceasta era sporadică și neunitară, deci ușor de reprimat de către poliția țaristă. Dacă o comparăm cu un material politic incendiar, atunci rolul partidului de avangardă era de
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
științifică temeinică” necesară: „Vectorul științei nu e proletariatul, ci intelighenția burgheză”. Iată esența pledoariei pe care o face Lenin Împotriva spontaneității. Există doar două ideologii: cea burgheză și cea socialistă. Dată fiind răspândirea și puterea istorică a celei dintâi, dezvoltarea spontană a clasei muncitoare va determina Întotdeauna succesul ideologiei burgheze. Lenin a formulat memorabil acest lucru: „tot ce poate să creeze clasa muncitoare exclusiv prin eforturi proprii este o conștiință sindicală”. Conștiința social-democrată, dimpotrivă, trebuie să vină din exterior, adică din partea
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
se vor avea În vedere măsuri de impunere sau coerciție”. În anii '60, au fost inițiate zeci de proiecte agricole și de așezări rurale. În ciuda marii lor varietăți - parteneriate Între stat și companii străine, proiecte guvernamentale sau parastatale, inițiative populare spontane -, majoritatea au fost considerate eșecuri și fie li s-a pus capăt prin decret, fie s-au sfârșit de la sine. Pentru Înțelegerea campaniei naționale de creare a satelor ujamaa care a Început În 1973, trei aspecte sunt deosebit de relevante. Primul
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Dezvoltare Ruvuma (ADR) a clarificat lucrurile. ADR era o organizație-umbrelă ce reprezenta cincisprezece sate, răsfirate pe o distanță de o sută de mile În Songea, o regiune Îndepărtată și săracă din sud-vestul țării. Spre deosebire de cele mai multe sate ujamaa, acestea erau creația spontană a unor tineri militanți locali din cadrul UNAT. Ei Începuseră acțiunea În 1960, cu mult Înainte de declarația de intenție a lui Nyerere (din 1967), și stabiliseră că fiecare sat Își va inventa propriile forme de activitate comunală. La scurt timp, Nyerere
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
University of California Press, Berkeley, 1984. O altă analogie ce se poate face În acest context este cu piața, conform direcțiilor trasate de Friedrich Hayek. Problema, Însă, ar fi că piața În sens modern nu este sinonimă cu „ordinea socială spontană”, ci a fost mai degrabă impusă de către un stat coercitiv În secolul al XIX-lea, după cum demonstrează convingător Karl Polanyi. Modul În care descrie Hayek dezvoltarea sistemului de drept cutumiar anglo-saxon, common law, este, după părerea mea, mai corect Întrucâtva
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]