11,425 matches
-
carne ivit dintr-o băltoacă are inițial grația unui crin într-o mlaștină, superbă plantă carnivoră, imensa roată rostogolindu-se execută parcă o figură de balet într-o sală a gigan- ților, chipul impenetrabil al divinităț ii aduce cu hieratismul statuilor khmere și întreține atmosfera difuză de ritualitate și inefabil. Toate aceste stilistici adiacente te fac să uiți uneori puținul factologic și schematismul tramei, chiar și încâlcelile ei. Vizualul ia adesea locul poveștii, imaginea creează starea, ca și în fața unor peisaje
Prometeu și jocul cu focul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4533_a_5858]
-
4. Lui Ion Caraion titlul acestui supliment îi amintea de întâia sa carte de poezii, Panopticum, care a fost topită în întregime. 5. Max Jacob - Lui Modigliani, spre a-i dovedi că sunt poet. Crăciun. Pierrot n-are dreptul la statui. În românește de Ion Caraion în „Ateneu”, 4, nr. 12, decembrie 1967, p. 7. 6. André Frénaud - Casă de vânzare. Oră de copil. Zămislire de sine în „Ateneu”, 4, nr. 12, decembrie 1967, p. 7. 7. Se referă la revista
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
Razóndin Buenos Aires) Dragonul și prințesa I Într-o sâmbătă din luna mai 1953, cu doi ani înainte de evenimentele din Barracas, un băiat înalt și adus de spate mergea pe una din aleile parcului Lezama. Se așeză pe o bancă, aproape de statuia lui Ceres și rămase acolo, fără să mai facă nimic, cufundat în gânduri. „Precum o navă în derivă pe un lac mare, liniștit în aparență, dar agitat de curenți adânci“, se gândi Bruno atunci când, după moartea Alejandrei, Martín îi povesti
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
-l deslușea uneori prin teritoriul cețos al celor treizeci de ani care trecuseră de atunci; teritoriu îmbogățit și devastat de dragoste, deziluzii și moarte. Și-l imagina, copleșit de melancolie, în parcul acela de demult, cu lumina crepusculară zăbovind peste statuile banale, peste gânditorii lei de bronz, peste aleile acoperite de frunze moarte cu gingășie. Era ceasul acela când prinde să se audă câte un zvon, când zgomotele puternice încep să se stingă, aidoma discuțiilor prea vii în camera unui muribund
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
clipa aceea însă simți ceva deosebit. Ceva - șovăi, căutând parcă cuvântul potrivit -, ceva neliniștitor, aidoma acelui trosnet suspect pe carel auzim, sau ni se pare că-l auzim, în puterea nopții. Făcu un efort să nu-și ia ochii de la statuie, dar în realitate n-o mai vedea: privea înlăuntrul lui, ca atunci când ne gândim la lucruri trecute și încercăm să reconstituim amintiri obscure ce ne impun o concentrare totală a spiritului. „Cineva încearcă să comunice cu mine“, povesti că-i
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
te supăra, știu prea bine că ești o ființă angelică. Pe deasupra, cum ți-am mai zis, nu știu dacă asta-mi place la tine sau dacă e tot ce detest mai mult.“ Se căzni să nu-și ia privirea de la statuie. Spuse că în clipa aceea simțise și teamă și fascinație; teama de a-și întoarce capul și o dorință aprigă so facă. Își aduse aminte că odată, în cheile de la Humahuaca, pe marginea Gâtlejului Diavolului, în vreme ce contempla abisul negru de la
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
împins să sară peste o prăpastie întunecată „pe partea cealaltă a existenței lui“. Și atunci, forța aceea inconștientă dar irezistibilă îl obligă să întoarcă ușurel capul. Abia o zări și-și feri iute privirea, ațintindu-și-o din nou asupra statuii. Îi era teamă de oameni. I se păreau imprevizibili, dar mai cu seamă perverși și murdari. Statuile, în schimb, îi dăruiau o fericire senină, făceau parte dintr-o lume orânduită, frumoasă și curată. Îi era însă cu neputință să vadă
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
inconștientă dar irezistibilă îl obligă să întoarcă ușurel capul. Abia o zări și-și feri iute privirea, ațintindu-și-o din nou asupra statuii. Îi era teamă de oameni. I se păreau imprevizibili, dar mai cu seamă perverși și murdari. Statuile, în schimb, îi dăruiau o fericire senină, făceau parte dintr-o lume orânduită, frumoasă și curată. Îi era însă cu neputință să vadă statuia: îi stăruia imaginea fugară a necunoscutei, pata albastră a fustei ei, părul negru, întins și lung
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
Îi era teamă de oameni. I se păreau imprevizibili, dar mai cu seamă perverși și murdari. Statuile, în schimb, îi dăruiau o fericire senină, făceau parte dintr-o lume orânduită, frumoasă și curată. Îi era însă cu neputință să vadă statuia: îi stăruia imaginea fugară a necunoscutei, pata albastră a fustei ei, părul negru, întins și lung, paloarea chipului, privirea ațintită asupră-i. Erau doar niște pete de culoare, ca o schiță făcută la repezeală de un pictor, fără nici un amănunt
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
renunțe la „zestrea” perioadei comuniste, care urbanistic a însemnat o sobrietate sărăcăcioasă și dorește să redobândească dimensiunea barocă, pe care a avut-o cândva. Drept care arhitecții, inginerii și artiștii au proiectat și au construit deja zeci de imobile și de statui în stil baroc. Ceea ce, previzibil, a atras valuri de turiști. Când va avea parte și Bucureștiul în fruntea sa de oameni cu mintea deschisă, care să pună în operă astfel de idei valoroase, iar nu să ne promită trăznite soluții
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3685_a_5010]
-
cărui memorie lexicul se ștersese complet. Oratorul își uitase limba nativă și nu mai știa să vorbească. Dar pentru locuitorii din Tübingen, Walter Jens rămîne o personalitate căreia nu este exclus ca în următorii ani edilii să-i ridice o statuie.
Retorul națiunii () [Corola-journal/Journalistic/3543_a_4868]
-
primăriei și, cu un ciocan de argint,/ Bate-ntr-un talger mare de aramă de douăsprezece ori./ Apoi strigă: «Cetățeni ! E miezul nopții. Dormiți liniștiți,/ Poetul Pomorius veghează!»” Un altul, tot un stentor inutil, e Nikophantes: „De departe, pare o statuie uriașă de slănină./ Dar, dacă te-apropii, vezi că are doi ochi mici, albaștri/ Care lăcrimează continuu și-o gură știrbă/ Care bolborosește neîncetat: «Dacă de Nikophantes, poetul, n-ați auzit, nu e mare scofală, dacă de Nikophantes, poetul,/ n-
Cărțile neliniștirii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3710_a_5035]
-
de vedere estetic. Se pare că sânii Arethiei Tătărăscu nu au fost pe placul specialiștilor Ministerului Culturii. Arethiei Tătărescu a fost președinta Ligii Naționale a Femeilor Române-Secția Gorj, cea care a finanțat realizarea Ansamblului „Calea Eroilor" din Târgu Jiu. Nici statuia fostului premier Gheorghe Tătărescu, soțul Arethiei Tătărăscu, nu are aviz de la Ministerul Culturii, însă în acest caz autoritățile locale nu au luat încă o decizie față de această lucrare. Din câte se pare, Târgu Jiu are un apetit de a da
De ce bustul Arethiei Tătărăscu de la Tg. Jiu va fi înlocuit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/37268_a_38593]
-
e de netăgăduit/ chiar pentru cronicile pe care le voi scrie/ eu nu mă plictisesc/ ca poeții mari pe care îi citesc la ceai/ zgîrii însă geamurile/ dincolo de geamuri e lumea cu șosele/ pe care fac afaceri cerșetori înalți cît Statuia Libertății” (Pămînturi negre de spaimă). Așa-zicînd normalul nu e abolit, ci suspectat fiind de-o vlăguire ce l-ar putea împinge în inautenticitate, e pus sub protecția unei cupole a imaginarului. Acest imaginar exaltat, însă nu mai puțin metodic, de-
Un poet de excepție by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3502_a_4827]
-
-l încredințez că nu mă aflu printre aceia, conștient de cât mult bine a făcut Carol al II-lea fie și numai culturii, cum i se recunoaște cu jumătate de gură. Ar fi fost drept să i se înalțe o statuie măcar în Bucureștii care îi datorează, totuși,unele lucruri. Poate mai multe decât acelui fost președinte al Turciei care se bucură de una în inima Capitalei noastre. Al Turciei astăzi prietene, de bună seamă. Dar acesta e alt subiect. De
Vladimir Streinu, altă ipostază by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3501_a_4826]
-
Un alt fost cancelar al Germaniei, Helmut Schmidt, și-a transformat locuința din cartierul Langenhorn din Hamburg, unde locuiește de peste 60 de ani, într-un mic muzeu privat, printre ale cărei exponate au întîietate tablourile și statuile. Cum surditatea l-a împiedicat în ultimii 20 de ani să mai asculte muzică, Schmidt și-a îndreptat atenția spre sculptură și pictură, iar cine îi trece pragul este izbit de două evidențe: mirosul țigărilor mentolate, Schimdt fiind un incorigibil
Țigări și pictură () [Corola-journal/Journalistic/3587_a_4912]
-
--- Informație de presă: ministrul egiptean al Antichităților ar urma să-i solicite ministrului francez al Culturii retragerea unei celebre statui datorate sculptorului Bartholdi, care se află în curtea de la Collège de France din Paris. Statuia îl reprezintă pe marele egiptolog Jean-François Champollion, gânditor, cu un picior sprijinit pe craniul unui faraon. După o îndelungă meditație care durează de aproape 150
România Colonialistul Champollion () [Corola-journal/Journalistic/3800_a_5125]
-
--- Informație de presă: ministrul egiptean al Antichităților ar urma să-i solicite ministrului francez al Culturii retragerea unei celebre statui datorate sculptorului Bartholdi, care se află în curtea de la Collège de France din Paris. Statuia îl reprezintă pe marele egiptolog Jean-François Champollion, gânditor, cu un picior sprijinit pe craniul unui faraon. După o îndelungă meditație care durează de aproape 150 de ani de când statuia a fost sculptată, autoritățile egiptene s-au decis să protesteze contra
România Colonialistul Champollion () [Corola-journal/Journalistic/3800_a_5125]
-
care se află în curtea de la Collège de France din Paris. Statuia îl reprezintă pe marele egiptolog Jean-François Champollion, gânditor, cu un picior sprijinit pe craniul unui faraon. După o îndelungă meditație care durează de aproape 150 de ani de când statuia a fost sculptată, autoritățile egiptene s-au decis să protesteze contra odioasei manifestări de tip colonialist. Prima reacție a venit de la Federația Tinereții Revoluționare, care a denunțat statuia ca pe o „insultă la adresa civilizației egiptene” și ca pe un „simbol
România Colonialistul Champollion () [Corola-journal/Journalistic/3800_a_5125]
-
După o îndelungă meditație care durează de aproape 150 de ani de când statuia a fost sculptată, autoritățile egiptene s-au decis să protesteze contra odioasei manifestări de tip colonialist. Prima reacție a venit de la Federația Tinereții Revoluționare, care a denunțat statuia ca pe o „insultă la adresa civilizației egiptene” și ca pe un „simbol al aroganței colonialiste occidentale”. Ștafeta a fost preluată de Mișcarea din 6 Aprilie, aflată la originea Revoluției din 2011. Deocamdată nimeni n-a sărit în apărarea bietului Champollion
România Colonialistul Champollion () [Corola-journal/Journalistic/3800_a_5125]
-
probabil, că hieroglifele au fost citite prima oară de vreunul dintre faraoni. Un egiptolog francez actual se arăta, la rândul lui, îngrijorat mai degrabă de compromiterea relațiilor culturale dintre cele două țări decât de stupida răfuială a unora cu istoria. Statuia datează, dacă n-ați făcut singuri socoteala, din 1875. Vă închipuiți ce soartă ar fi avut dacă se afla în Egipt? Și, încă, așa, pe nepusă masă!
România Colonialistul Champollion () [Corola-journal/Journalistic/3800_a_5125]
-
scindat, schizoid, și care semnalează că ne aflăm într-un timp al memoriei: într-o scenă, imaginea unei fetițe cu un tricou alb, murdar, care cade de pe o bicicletă și se rănește la genunchi e suprapusă peste cea a unor statui cu lei, iar amalgamul acesta vizual îi produce Sașei revelația că toate operele de artă care par să aibă drept temă iubirea vorbesc de fapt despre moarte. O privire microscopică, aplecată asupra evenimentelor mărunte („Lucrurile cele mai simple te pot
Micropoeme de dragoste by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/3818_a_5143]
-
familiarizat cu vestul românesc și cu marea poezie sârbă pentru a-i înțelege strălucirea. Cel mai mare scriitor sârb și-a trăit o parte din anii tineri la Timișoara. Aici a început să scrie. În fața bibliotecii sârbe din Timișoara e statuia lui: este un patron al locului. Scrie poetul Gvozdenovici: „l-am văzut de curând pe Ctrnjanski/ înfășurat în manta-i de piatră/ trecea (însoțit de un tânăr discipol) prin Piața Orașului”. Poemul începe cu istoria marelui scriitor la Timișoara, dar
Slavomir Gvozdenovici – 60 Puțină geografie literară by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/3819_a_5144]
-
Covrig Roxana Unui deputat PNL i s-a făcut statuie. Este printre puținii politicieni români care se poate lăuda cu o statuie. Bustul i-a fost înmânat lui Radu Surugiu, sâmbătă, la Romexpo. Ea a fost realizată de către studenții PNL cărora le-a fost președinte. Surugiu a fost luat prin
Unui deputat PNL i s-a făcut statuie. Cum a reacționat by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/37801_a_39126]
-
Covrig Roxana Unui deputat PNL i s-a făcut statuie. Este printre puținii politicieni români care se poate lăuda cu o statuie. Bustul i-a fost înmânat lui Radu Surugiu, sâmbătă, la Romexpo. Ea a fost realizată de către studenții PNL cărora le-a fost președinte. Surugiu a fost luat prin surprindere de cadoul primit. “Nu sunteți sănătoși”, le-a spus el tinerilor
Unui deputat PNL i s-a făcut statuie. Cum a reacționat by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/37801_a_39126]