3,752 matches
-
celorlalți; măsura în care conduita și motivația influențează crearea imaginii de sine. Dacă părintii sunt atenți să-și susțină copilul în dezvoltarea stimei de sine, el va avea o dezvoltarea psiho-emoțională armonioasă. VII.1. Părinții pot ajuta copilul să aibă stimă de sine prin mai multe procedee: Stabilirea unor reguli familiare și școlare clare. Copii trebuie ajutați să conștientizeze urmările care ar surveni în condițiile în care aceste reguli ar lipsi. Copiii trebuie încurajați nu numai pentru că au făcut o treabă
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
problemele apărute. Părinții trebuie să fie un model pozitiv pentru copii lor. Dacă părinții sunt excesiv de critici cu ei însiși, pesimiști sau nerealiști asupra posibilităților și limitelor lor, copiii s-ar putea să facă la fel; dacă părinții au o stimă de sine bună, copiii vor avea un bun model de urmat. Prin îmbrățișări, afecțiune, cuvinte calde, copii capătă încredere în capacitățile lor. Părinții trebuie să fie spontani și afectuoși cu copiii. Încurajările primite și faptul că părinții sunt mândri de
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
model de urmat. Prin îmbrățișări, afecțiune, cuvinte calde, copii capătă încredere în capacitățile lor. Părinții trebuie să fie spontani și afectuoși cu copiii. Încurajările primite și faptul că părinții sunt mândri de ei, îi ajută enorm pe copii în formarea stimei de sine. De asemenea, exprimarea reciprocă a emoțiilor ajută mult la formarea echilibrată a copiilor. Părinții trebuie să sublinieze punctele forte ale copilului, nu cele în care mai are carențe. Părinții trebuie să ofere un feedback pozitiv, adecvat. Tot părinții
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
un climat sigur și iubitor. Copiii care sunt expuși la certuri repetate între părinți, devin deprimați. Părinții trebuie să își ajute copii, să se implice în experiențe constructive. Activitățile care încurajează mai degrabă cooperarea decât competiția, sunt benefice pentru creșterea stimei de sine. Părinții trebuie să controleze fatorii de stres la copii și să îi ajute să se relaxeze. Întotdeauna părinții trebuie să își respecte promisiunile făcute copiilor, dovedind faptul că sunt persoane în care se poate avea încredere. Copiii trebuie
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
cale. Copiii trebuie învățați să își recunoască sincer greșelile și să fie stimulați pentru a și le corecta singuri. Copiii trebuie ajutați să fie buni organizatori, perseverenți în urmărirea obiectivelor pe care și le propun. VII.2. Obstacole în calea stimei de sine a copilului: Cuvintele jignitoare și criticile constante ale celor apropiați. Exagerarea dificultăților și minimizarea capacităților copilului. Amplificarea greșelilor și catalogarea lor ca fiind eșecuri. Slaba stimă de sine a părinților sau a celor care se implică în educația
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
urmărirea obiectivelor pe care și le propun. VII.2. Obstacole în calea stimei de sine a copilului: Cuvintele jignitoare și criticile constante ale celor apropiați. Exagerarea dificultăților și minimizarea capacităților copilului. Amplificarea greșelilor și catalogarea lor ca fiind eșecuri. Slaba stimă de sine a părinților sau a celor care se implică în educația sa. Inconsecvența în aplicarea disciplinei. Protecția excesivă sau dimpotrivă, o prea mare libertate și lipsa controlului în relația cu minorul. Propria descurajare a părinților înaintea dificultăților. Lipsa bucuriei
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
implică în educația sa. Inconsecvența în aplicarea disciplinei. Protecția excesivă sau dimpotrivă, o prea mare libertate și lipsa controlului în relația cu minorul. Propria descurajare a părinților înaintea dificultăților. Lipsa bucuriei părintelui de a și petrece timpul alături de copil. Creșterea stimei de sine i-ar face în mod categoric pe copii mai fericiți și mai capabili de adaptare în grupul din care fac parte. VII.3. Recomandări pentru părinți Fiți buni ascultători. Modelați comportamentul pe care îl căutați. Dezvoltați stima de
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
apropiaților copilul nu poate realiza acestă dimensiune a persoanei sale și nu se poate perfecționa. Încurajarea și susținerea copilului în primul rând de către familie îl va determina să-și construiască o imagine pozitivă despre sine, ca persoană capabilă, să dobândească stima sau respectul de sine. Critica exacerbtă va determina copilul să renunțe, să se simtă incapabil să mai încerce, să se considere incompetent. Acest sentiment este greu de acceptat și îl va pune în situația de a iniția frecvent acțiuni nedorite
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
încurajare; Dacă există posibilitatea, copilul trebuie lăsat să aleagă între variantele posibile; Folosirea mesajelor la persoana întâi; astfel copilului i se transmite: ceea ce simțim, când ne simțim așa, de ce ne simțim așa. Implicarea părinților ar putea aduce următoarele beneficii: Crește stima de sine a copiilor; Se îmbunătățește relația părinte - copil; Părinții înțeleg mai bine ce se întâmplă la școală; Elevii au note mai mari, învață mai mult, indiferent de nivelul socio-economic, de etnie sau de nivelul de educație al părinților; Elevii
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
consonanță între componentele cognitive, afective și comportamentale ale atitudinilor. Necesitățile unui elev diferă enorm de cele ale altor persoane. Psihologul Abraham Maslow le împarte pe cinci niveluri distincte: nevoile fiziologice, nevoia de siguranță, nevoia de dragoste și afiliere, nevoia de stimă și apreciere, nevoia de auto-actualizare. Ierarhia nevoilor elaborată de A. Maslow Atunci când sunt satisfăcute necesitățile de la un anumit nivel inferior, necesitățile care influențează comportamentul sunt cele de la nivelul imediat următor. Elevii nu ar putea învăța dacă sunt, de exemplu flămânzi
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
care asigură sănătatea și conservarea); • trebuințe de securitate (adăpost, lucruri, haine - care asigură condițiile de muncă și de viață, evitarea primejdiilor, echilibrul emoțional); • trebuințe sociale (prietenie, afecțiune, apartenență și afiliere la grup, comunitate culturală); • trebuințe de afirmare (relative la eu - stimă față de propria persoană, reputație, prestigiu, statut, participare la decizii); • trebuințe cognitive (necesitatea de a ști, de a înțelege, de a descoperi, de a inventa); • trebuințe estetice (orientarea spre frumos, ordine, simetrie, puritate); • trebuințe de autorealizare (nevoia de a realiza o
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
114-122, 149-158. Predica I (Tema este luată din Proverbe: «Patru ființe sunt neînsemnate pe pământ, dar ele sunt deosebit de înțelepte: furnicile, viezurii de stâncă, lăcustele, șopârla» (cf. Prov 30,24-28). Comentând paragraful, de o amploare remarcabilă, Iacob își arată nestrămutata stimă față de viața fraților minori, dar subliniază și pericolele și defectele unei asemenea vieți, dacă este trăită fără responsabilitate). 1. Scris este: Cine se umilește va fi înălțat (Lc 14,11 și 18,14). Cu cât mai mult cineva se umilește
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Simone de Langton, arhidiacon de Canterbury, de domnul Henry de Sandwich și nobila contesă care ducea o viață de anahoret la Hakyngton. Ea i-a ajutat în toate, ca o mamă pe propriii fii, atrăgând față de ei în mod ingenios stima principilor și prelaților, asupra cărora avea o mare influență. 22. Domnul Ioan Iwyn a oferit fraților ospitalitate la Londra și a transferat în proprietatea orașului un teren cumpărat pentru frați, lăsându-le lor uzufructul, conform voinței cetățenilor; el însuși a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
celebrat în timpul vizitei fratelui Vygerius, fratele Eustache de Merc, de sfântă amintire, a fost acuzat în mod repetat și a fost exclus din capitul timp de o zi și jumătate. Un alt frate, însă, ce se bucura de mai puțină stimă, a fost imediat iertat. Atunci acesta a exclamat: «Vai de mine, săracul! Acel om, de o sfințenie atât de renumită, de o virtute atât de cunoscută și de o prudență atât de fină a fost judecat cu așa mare severitate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
tăcere, făcând atâtea progrese, încât episcopul de Lincoln a declarat că el însuși nu ar fi predat atât de bine. De aceea, crescând faima valorii sale, a fost chemat în Lombardia de ministrul general și și-a câștigat chiar și stima Curiei Pontificale. În cele din urmă, Maica lui Dumnezeu, față de care avea o mare devoțiune, i-a apărut când era pe patul de moarte și, alungând de la el duhurile rele, l-a ajutat să intre cu ușurință în purgatoriu, așa cum
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
amintire, episcop de Londra, a cerut să fie eliberat de ascultarea canonică. Dar fratele Solomon, ce fusese timp îndelungat în raporturi bune cu episcopul, a refuzat cu amabilitate și a obținut o amânare în acest sens. Acest episcop avea o stimă atât de mare față de Ordin, încât se ridica în picioare ori de câte ori îl saluta un frate. Cu această ocazie, fratele Agnello a trimis imediat la Curia Romană un delegat și a obținut pentru frați bula intitulată Nimis iniqua. 73. În ministerul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
mod public fraților că va rămâne același până la sfârșit, întocmai după cum se prezentase lor în capitul, cu toate acestea, începând de atunci, amestecând cu o înțelepciune tot mai mare sarea evanghelică în orice sacrificiu, s-a schimbat total. De fapt, stima sa față de frații din Anglia a crescut ulterior atât de mult, încât s-a dăruit lor cu toată dragostea inimii sale și s-a atașat de ei cu o legătură inefabilă. Într-adevăr, i-a considerat conformi voinței sale în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a acordat fraților minori optimul privilegiu de a putea predica în mod liber și de a asculta spovezile, în pofida faptului că în Regula lor se spune ca «frații să nu predice în diecezele niciunui episcop, fără permisiunea acestuia... (p. 595-596)». Stima lui Inocențiu al IV-lea la începutul pontificatului său 36. Papa Inocențiu al IV-lea era un om foarte deschis, așa cum se vede în declarația pe care a făcut-o despre Regula fraților minori ca și în multe alte ocazii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să lase oficiul, așa cum într-adevăr s-a și întâmplat. Cel de-al treilea a fost fratele Ioan Parenti, originar din Roma sau din acea regiune. Acesta avea în Ordin un fiu, care s-a comportat foarte rău, neavând nicio stimă față de sine însuși. iar el l-a pedepsit foarte aspru. Cel de-al patrulea a fost fratele Elia, pe care l-am amintit deja, ce a fost ales de către frați printr-o manevră eficace pentru a doua oară, a ocupat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și nu puteau să o aibă întreagă cu toții în același timp, a rupt-o foaie după foaie și a dat fiecăruia pentru ca toți să o studieze și să nu se deranjeze unul pe celălalt. De asemenea, avea cea mai mare stimă pentru clericii pe care-i primea în Ordin și, fiind aproape de moarte, le-a poruncit fraților să-i respecte foarte mult pe doctorii în Sfânta Scriptură, fiindcă de la ei primeau cuvintele vieții. 16. Fratele Leonard din Assisi Într-un codice
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Cu această exaltare a lui Sextus Pompeius se termină această ultimă scrisoare pe care i-a dedicat-o Ovidiu. Privind cu ironie, s-ar putea afirma că, în ochii lui Ovidiu, Sextus Pompeius s-a bucurat de cea mai mare stimă și considerație din partea opoziției, numai după moartea lui Paulus Fabius Maximus, care fusese adevăratul idol al Sulmonezului. Și poate Ovidiu nu se înșela cu totul când și-a pus speranțele în Sextus Pompeius. Cum se știe287, în anul 8-9 d.H.
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a aduce poporului și, implicit, prietenilor săi bunăstarea materială. În acest punct credem că putem înțelege puțin mai bine legăturile lui Paulus cu Ovidiu și Augustus. Fără îndoială, Paulus are în comun cu Augustus stima pentru mos maiorum; dar aceeași stimă pentru mos maiorum o avea și opoziția, după cum am subliniat mai sus. De asemenea, Augustus și Paulus Fabius Maximus mai aveau în comun și sensul viu al libertății. Exista însă o distincție netă în modul fiecăruia de a-l înțelege
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
la acest lucru, considerând libertatea augustană, la fel ca și imperiul, "nu ca un bine absolut, ci ca un rău necesar", în așteptarea unor condiții mai prielnice pentru adevărata întoarcere a libertății antice. Cât despre Ovidiu, acesta nu demonstra nicio stimă pentru mos maiorum și aprecia libertatea, pe cea care nu era limitată de autoritatea lui Augustus, dar nu libertatea în sensul antic: cu alte cuvinte, libertatea sa era mai degrabă libertinaj. În fața acestei diversități de sensuri a noțiunii de libertate
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
este de părere că160 bărbații folosesc mai mult atingerea, decât femeile, acestea primind, în general mai multă atingere. Faptul este valabil atât în cazul atingerii intenționate, cât și în cel al atingerii fără scop. Calitatea comunicării părinte-adolescent afectează atât nivelul stimei de sine161 al adolescentului, cât și performanța să școlară 162. În îndeplinirea "atribuțiilor" parentale cei doi (mama și tatăl) vine fie-care cu pattern-ul sau comportamental, constituit din ansamblul de reguli și obiceiuri impuse și asimilate, în mediul familial de
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
UA12, UA14, UA25, UA26. Ekman și Friesen menționează că mulți dintre noi gândesc fericirea în tipare identice cu senzațiile de plăcere, excitare, ușurarea (eliberarea) de o anumită obligație/sarcina, cu trăirea unei experiențe pozitive referitoare la propria persoană (prețuirea, aprecierea, stima celorlalți ne conferă trăirea unor stări interioare plăcute, exteriorizate prin expresiile emoționale specifice fericirii). Semnificativ este și aspectul referitor la intensitatea cu care este trăită această emoție: de la fericirea ușoară/medie la bucurie sau extaz; de asemenea, fericirea poate fi
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]