2,376 matches
-
Prin căutarea de soluții cu caracter tehnologic pentru toate problemele, le plimbăm pur și simplu În cadrul ecosistemului global și, de foarte multe ori, efectele colaterale ale soluției sunt mai dăunătoare decât problema originală”87. Istoria omenirii este În fond istoria strădaniilor oamenilor de a crea valori, materiale și spirituale, În vederea realizării aspirațiilor, dorințelor, năzuințelor și trebuințelor lor. Dar, creațiile umane au fost totdeauna impulsionate de creațiile tehnice care i-au asigurat condiții de progres general, de materializare a valorilor științifice În
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Acești ani ai începuturilor au fost consemnați, atât cât s-a putut pe baza documentelor găsite în arhive din Iași, în volumul Catedră de Matematică 1952-2000 - Scurt istoric. Acesta a fost realizat în catedră, mai ales la inițiativa și prin strădania domnului Prof. Dr. Adrian Corduneanu - șeful catedrei între 1990-2006 - dar și cu sprijinul unor colegi. Desigur, au existat colective de cadre didactice care predau matematicile la Politehnica ieșeana care au inclus mari personalități ale matematicii românești că profesorii Octav Mayer
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
într-o formă impunătoare atențiunii generale a lumii intelectuale. Pătruns de justele tendințe și posibilități ale teologiei, afirmate în chip atât de strălucit în tot timpul de la apariția creștinismului și până la Renaștere -, de-a îmbrățișa și de-a lumina toate strădaniile și toate aspectele vieții omenești, Nichifor Crainic a coborât în arenă, în vacarmul discuțiilor și-al ciocnirilor de idei, în haosul care nu-și putea găsi o axă de limpezire, arătând față de orice problemă punctul de vedere creștin, înfățișând doctrina
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
început, pe care l-am pierdut în urma păcatului. Biserica este poarta redeschisă spre paradisul restabilit, este anticipația acestui paradis. Recucerirea paradisului este de altfel nu numai preocuparea fundamentală a creștinismului, ci tensiunea spre el e impulsul întregii culturi, a întregii strădanii superioare a omenirii. În această idee despre cultură, atât de stăruitor susținută și căreia i-a dedicat o întreagă carte, „”, se manifestă din nou un fel de concepție pan bisericească a universului. în doctrina atât de subliniat cosmică despre Biserică
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
jerbă de apă a unei fântâni arteziene. Admirând această suire lichidă, ce se sfărâmă în pulbere argintie sub cerul albastru, știm totdeauna că ea e împinsă de legea fizică să atingă din nou, nivelul superior de unde s-a coborât. În strădania ei, ce pare însuflețită de un avânt nedomolit, e parcă un semn ce ne murmură și nouă povestea unor înălțimi pierdute, a căror nostalgic o purtăm în suflet. Geniul, care e prin excelență chipul lui Dumnezeu în această lume a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
rotunjea cu o sferă cerească, pe cât de inexact imaginată pe atât de prielnică unei concentrări a spiritului în sine. Nesolicitată astfel de spațiul întins, lumea medievală trăiește în intensitate. Ea acceptă revelația divină cum i-o înfățișează Biserica și marea strădanie a filosofului e să pună rațiunea de acord cu revelația. Tomismul. care rezumă cugetarea epocii, e tocmai această strădanie. E vremea Summelor teologice, adică a supremelor încercări de sinteză culturală în literatură e vremea Divinei Comedii, în care Iadul, Purgatoriul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Nesolicitată astfel de spațiul întins, lumea medievală trăiește în intensitate. Ea acceptă revelația divină cum i-o înfățișează Biserica și marea strădanie a filosofului e să pună rațiunea de acord cu revelația. Tomismul. care rezumă cugetarea epocii, e tocmai această strădanie. E vremea Summelor teologice, adică a supremelor încercări de sinteză culturală în literatură e vremea Divinei Comedii, în care Iadul, Purgatoriul și Raiul, suprapuse de o genială viziune poetică, înfățișează ierarhia din lume și de dincolo de lume într-o prelungire
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sete face parte din nemurirea omului. Ea este totodată o consecință și un semn al existenței lui fără sfârșit. Ea e dorul fluturelui de noapte după stea. Ea nu e numai prețuirea Frumuseților ce ne cad sub ochi, ci o strădanie pasionată de-a atinge Frumusețea de sus. Inspirați printr-o preștiință extatică a gloriilor de dincolo de mormânt, noi ne trudim încercând prin mii de combinații ale lucrurilor și ale gândurilor din vremelnicie să atingem o parte din această Frumusețe, ale
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
neliniștite, pe care o simțim din neputința noastră de a sesiza acum, din plin, pe acest pământ, o dată pentru totdeauna, aceste bucurii divine și încântătoare, din care nu atingem prin poem sau prin muzică decât scurte și vagi lumini. Această strădanie supremă de a prinde Frumusețea supranaturală strădanie venind din sufletele normal constituite a dat lumii tot ceea ce ea a fost vreodată în stare să înțeleagă și să simtă în materie de poesie”(E.A.Poe: Du principe poetique, tr. fr. citat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
noastră de a sesiza acum, din plin, pe acest pământ, o dată pentru totdeauna, aceste bucurii divine și încântătoare, din care nu atingem prin poem sau prin muzică decât scurte și vagi lumini. Această strădanie supremă de a prinde Frumusețea supranaturală strădanie venind din sufletele normal constituite a dat lumii tot ceea ce ea a fost vreodată în stare să înțeleagă și să simtă în materie de poesie”(E.A.Poe: Du principe poetique, tr. fr. citat în Art et scolastique ). Dacă după Edgar
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ne îngăduie să le confundăm împreună? întrebarea noastră își are rostul mai cu seamă dacă amintim că sunt filosofi care, în numele ideii creștine chiar, confundă genialitatea cu sfințenia și pledează pentru o egalitate a lor. S-o spunem de la început: strădania aceasta ni se pare fără temei și arbitrară, iar pe deasupra capabilă de rătăcire prin confuzia pe care o conține. Căci, pe plan istoric considerând lucrurile, dacă socotim sfințenia un fenomen specific creștin, și nu putem altfel de vreme ce sfințenia e o
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
țară streină, care nu cunoaște graiul locului, se simte izolat, dar această izolare cine ar putea s-o numească act de renunțare? Geniul e străin de lume prin natura viziunii lui, adică într-un chip firesc, ce nu reprezintă nici o strădanie de ordin moral. Asceza sfântului e cu totul altceva decât această inadaptabilitate genială. Asceza e într-adevăr renunțare, adică actul radical al voinței eroice de a se lepăda de lume și de bunurile ei. Pentru ascet, lumea e într-adevăr
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
a discuțiilor și a punctelor de vedere expuse până acum. Ce tainice puteri biciuie oare spiritul omenesc, veșnic neîmpăcat cu orice condiții de timp și de spațiu în care s-ar găsi, și-l ațâță să se încordeze în gigantice strădanii spre alte moduri de existență? Pasărea e fericită dacă are un cuib; șerpii își au culcușurile lor; vulpile vizuinile lor. Singur fiul omului, dintre toate făpturile pământului, simte că n-are unde să-și plece capul, chiar dacă, troglodit, dispune de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aceste nesfârșite ghirlănzi de tonuri minore, iar distanța, care rămâne mereu aceeași între subiect și locul dorit, e semnificată prin monotonia dominantă. Tristețea și gravitatea acestui cântec, care e imaginea cea mai tipică a nostalgiei, vin parcă din zădărnicia oricăror strădanii de-a înfrânge captivitatea unui destin fără ieșire Chipul, care apare mereu pe cer, al ciobanului din lună dă un accent aproape tragic acestui sentiment al singurătății și al înstrăinării. Legat de ideea paradisului, sentimentul nostalgiei capătă o perspectivă dincolo de
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin invocarea în simboluri plastice a primăverii veșnice de dincolo de mormânt. Toate epocile de creație culminantă din istoria culturii omenești se raportează la condiția mizeriei terestre ca o tăgăduire a ei, iar la ordinea transcendentă a vieții veșnice ca o strădanie genială de a o cuceri simbolic în gânduri, în forme și imagini cât mai adecvate și mai asemănătoare. Arta tuturor timpurilor e un chip al vieții modelat după idealul ei ceresc. Stilul egiptean, stilul grec, stilul gotic, stilul bizantin-nu întrupează
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
imperiu (deci și pierderea Transilvaniei) de o unică ocazie simbolică - respectiv de ivirea militarilor puterii străine pentru prima oară pe străzile orășelului (satului) transilvan - realitatea este mult mai stratificată și mai complicată. Schimbarea funcționarilor, modificarea aspectului străzii, instalarea noii puteri, strădaniile depuse în sprijinul statului național, pot dura ani, ba, mai mult, decenii. Deși Tratatul de pace de la Trianon a consfințit despărțirea teritorială de Ungaria, schimbarea funcționarilor maghiari a durat ani de zile, iar la începutul anilor treizeci, în majoritatea orașelor
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
de comunitățile minorității maghiare, 2) să-și găsească aliați pentru planurile sale revizioniste, 3) paralel cu reconstrucția țării, atât armata, cât și administrația să fie apte pentru managementul reviziei teritoriale, 4) să asigure formarea unei elite minoritare de spiritualitate națională. Strădania a fost încununată doar de succes parțial: în timp ce prin Tratatul de prietenie ungaro- italian din 1927, Ungaria străpungea izolarea internațională, iar operațiunile de propagandă efectuate (la un nivel nu prea înalt) de Liga Revizionistă, înființată în același an, îndreptaseră atenția
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
pe baza unei cronologii făcute de politicianul partidului, avocatul Mikó Imre - împarte activitatea Partidului Transilvan (Erdély Párt - EP) în cinci etape: prima, până în mai 1941, este momentul înființării partidului. Cea de a doua, până în februarie 1942, durează cât a rezistat strădania de integrare a lui Bárdossy. Septembrie 1943 a însemnat o schimbare importantă în strategia partidului: sub influența ieșirii din război a Italiei și a evenimentelor de pe frontul de est (lupta de la Kursk), partidul, în loc să construiască treptat supremația ungară în Transilvania
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cu școli cu un singur cadru didactic. Acolo unde localitatea era mai mare sau corpul profesoral mai numeros (poate și populația mai amestecată din punct de vedere etnic), apăreau de îndată opiniile "naționale". În ciuda acestor fenomene, nu trebuie să desconsiderăm strădaniile de a angaja cadre didactice, eventual originare din Transilvania, știutoare (și) a limbii române ca parte a unei politici minoritare deseori destul de confuze, datorată învățăturilor Sfântului Ștefan. Situația se complica și mai mult din cauza faptului că, după Primul Război Mondial
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
lucru a provocat un plus de cheltuială (din cauza ajutoarelor sociale alocate familiilor cu mulți membri). Conform declarației consilierului ministerial, "acest sacrificiu trebuie susținut nu numai din punctul de vedere al afirmării noastre naționale, dar și din punctul de vedere al strădaniilor de ordin social ale guvernării"103. Una din condițiile importante de angajare era confesiunea căreia îi aparțineau solicitanții (adică paznicii șoselelor, căci, după posibilități, se dorea ca aceștia să domicilieze în satele în care exista biserica respectivului rit). Școlarizarea copiilor
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
capete) au rămas locului (după septembrie 1944); ei nu se mai puteau aștepta la nimic bun din partea puterii reinstalate de statul succesor sau din partea populației românești. Nu numai întreținerea drumurilor, dar și construirea și repararea lor, puteau deveni izvorul unor strădanii de făurire a națiunii sau a unor strădanii discriminative. Cadrele de resort din ministerul Comerțului și Transportului au dispus (la un mod cât se poate de ferm) ca filialele locale să-i marginalizeze pe transportatorii români și să angajeze - pe cât
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
nu se mai puteau aștepta la nimic bun din partea puterii reinstalate de statul succesor sau din partea populației românești. Nu numai întreținerea drumurilor, dar și construirea și repararea lor, puteau deveni izvorul unor strădanii de făurire a națiunii sau a unor strădanii discriminative. Cadrele de resort din ministerul Comerțului și Transportului au dispus (la un mod cât se poate de ferm) ca filialele locale să-i marginalizeze pe transportatorii români și să angajeze - pe cât posibil - maghiari, în special în comitatele populate de
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
cercetarea naturii. Averroes separă teologia de filosofie subliniind faptul că, este necesar să se realizeze studiul naturii ca obligație a fiecărui credincios. Rolul filosofiei este de a studia existentele: "activitatea "filosofiei" nu este nimic altceva decât studiul celor ce există, strădania de a le cunoaște și reflexia lor ca semne ale demiurgului"134. Consecințele acestei atitudini nu numai că susține ideea analizei naturii, dar o și consideră ca obligație a "drept credincioșilor": "că legea pretinde reflexia asupra celor ce există și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de a le cunoaște și reflexia lor ca semne ale demiurgului"134. Consecințele acestei atitudini nu numai că susține ideea analizei naturii, dar o și consideră ca obligație a "drept credincioșilor": "că legea pretinde reflexia asupra celor ce există și strădania lor pentru intelect rezultă limpede din mai multe versete ale Cărții Domnului"135. Conform acestui mod de a privi adevărul se poate vorbi despre o superioritate a adevărului rațional față de cel revelat și astfel zicala filosofia ancila teologiae, capătă noi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce există pentru suflet de a îndumnezei realitatea pentru a cărei îndeplinire se trudește cultura apuseană, de jos în sus, în loc să aștepte coborârea cerurilor. Credincios creștinismului primelor timpuri, Răsăritul a păstrat nealterată așteptarea sfârșitului și acest sfârșit ca țintă a strădaniilor sale. El nu s-a lăsat răpit pe plan religios, de deșertăciunea controverselor fără rost, sau de arhitectura supusă stricăciunii...". 8 Pentru o mai bună înțelegere a problematicii teologice extrem de delicate a iconomiei, a se vedea Pr. Arhim. Dr. Chesarie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]