2,407 matches
-
românesc, unul profund integrat Noii Europe. (2 martie, 2010) Reflecții asupra cărții “Haizerii din Țara de Sus” de George Timu Prin această carte minunată, cu iz de vechi, dar izvorâtă din nevoia înțelegerii realităților de astăzi ca prelungire a tradițiilor strămoșești, depresiunea Câmpulungului Moldovenesc, loc de trecere și de popas, beneficiază de o nouă punere în valoare, dintr-o inedită perspectivă. De data aceasta, George Timu nu mai face referire la istoria zbuciumată a punctului vamal denumit Ocolul Câmpulungului încă de pe
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
de domiciliu, mai rău ca ateii cei mai înrăiți, o alta. Și exemplele ar putea continua, afaceri cu divinitatea, credință exterioară, fundamentalism, fariseism, primitivism dogmatic, sunt lucruri pe care toată lumea le știe. În tot cazul, cu unii dintre "apărătorii credinței strămoșești" înșirați mai sus, nu cred nici acum că stau altfel lucrurile. Și dacă ar fi să mă întâlnesc în rai cu el, aș zice că mai bine m-aș lipsi. În fine, socoteam că ne pregătim să fim o țară
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
sinchisit datorită profilului manifest religios și doar cu program regional și nu viu, local cu viața DJ-ului comunicată publicului. ,,Ce sperați să obțineți prin acest mijloc de comunicare ?” ,,Neamul românesc a păstrat și va păstra și pe viitor credința strămoșească. Trebuie să ținem cont de comunicarea audio, video, pe internet, alte mijloace tehnice, pentru asistența religioasă a tuturor categoriilor trăitoare pe aceste meleaguri istorice. Ține de voința noastră să ne adaptăm cerințelor viitorimii”. După mai bine de un deceniu, se
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
om cu fizionomia veselă: el intră într-o colibă de frunze, scoate de sub suman un instrument ce-i zice lăută și se pune a cânta. Mulțimea de oameni se îndeasă împrejuru-i și-1 ascultă cu dragoste, căci el zice balade strămoșești. Ochii mi se deschid: o naționalitate întreagă se dezvălește în graiul, în hainele, în tipul antic, în cântecele acelor oameni. Lăutarul cântă și dinaintea mea se desfășoară o tabelă care mă încântă și, când el sfârșește, toată nedumirirea s-a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
al semințiilor se simte prea mult. Locurile cele mai ferite, provinciile cele mai îndepărtate sunt cele mai potrivite căutărilor lor. acolo, sub acoperișul de paie al țăranului, ascultându-i jelaniile și doinele, spun ei că regăsesc adevărata pecete a limbii strămoșești; și e neîndoielnic că au și adus, de pe urma acestor comunicări cu păstorii, părți uitate ale limbii lor. ce par a se adăpa pe de-a-ntregul de la izvoarele antichității"*. Trecând în revistă batalionul ușor și aurit al zeițelor legendare, Lado și
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
plăcere. Am descoperit acolo - și încet-încet, în scrierile lui Eminescu - un om viu, total diferit de cel din nesfârșitele tirade ale profesorilor de română din școală despre „templul culturii române“, despre „mântuitorul neamului românesc“, despre „comoara sublimă a limbii noastre strămoșești“ etc. Din păcate, tiradele au continuat la fel și în facultate. Ba chiar am asistat la idioțenii și mai mari, cum ar fi o teză de doctorat despre motivele florale în poezia eminesciană. Mi-e greu să înțeleg cum pot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
fiii credincioși ai poporului și ai partidului.“ Am emoții. M-au tuns scurt și m-au îmbrăcat cu uniforma. Cămașă portocalie, șorțuleț bleumarin. Cravata roșie ne-o dă tovarășa. Chenzină, detergent, Ci-Co, Ceare. Sunt om mare? Mlădițe înmugurite/ Din trunchiul strămoșesc,/ Suntem copiii țării/ Pe plaiul românesc./ Șoimii patriei,/ Șoimii patriei,/ Spre lumină vor zbura. Firele de rugină se împrăștie difuz de pe fundul căzii, ca amintirea unei zăpezi. O mânuță de copil a tulburat apa. Ioana Postelnicu, Ce ne povestesc Milena
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
pentru toți înaintașii noștri și alături de ceilalți concetățeni ai comunei Hudești să le aducem pe această cale binemeritatele mulțumiri. Celor care s-au ridicat pentru dreptate, pentru adevăr, pentru frumos, celor care și-au jertfit viața pentru apărarea credinței noastre strămoșești, pentru glia noastră cea străbună de la Burebista și Decebal, pentru educația sinceră și curată a generațiilor ce au trecut prin școlile din această comună, cu pioșenie și respect, le închin această lucrare. Aici, la Hudești am avut bucuria contactului cu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu mari jertfe fiecare bucățică de pământ. Faptele de vitejie ale ostașilor români amintite de veteranii din Hudești care au luptat la Mărășești, Mărăști și Oituz constituie un simbol al eroismului, o neuitată pildă de apărare a patriei, a pământului strămoșesc, de slujire a ideii de libertate și independență națională. în luptele duse în cadrul Regimentului 29 Infanterie precum și în regimentele 59 și 69 Infanterie, în care erau mobilizați, și-au jertfit viața pentru patrie 208 militari din comuna Hudești dintre care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
posibilitatea să îndrumăm copiii să participe cu părinții la slujbele ce se țin în biserică, dumineca și la alte sărbători din timpul vacanțelor școlare. Este bine și necesar ca în calitate de educatori să aprindem în sufletul lor dragostea față de tradițiile religioase strămoșești la Crăciun, la Sfintele Paști, de Anul Nou, la Bobotează sau cu ocazia hramului bisericii din sat să cunoască colindele, rugăciunile și rânduielile bisericești, adaptate la posibilitățile lor de înțelegere. Familiile din satul Vatra ar trebui să se ocupe mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
foști partizani, cereau lui Tito (a cărui secretara și iubita fusese Dvorianka Păuna să le susțină revendicările, în conformitate cu programul minorităților din 1943. Cristea Radu Tudor pretindea și el, într-un memoriu din 26 iulie 1945, învățământ și biserica în limba strămoșeasca. Cam aceleași revendicări erau formulate într-un alt document, adresat lui Gh. Tătărescu, ministrul de Externe al României, de către directorul ziarului „Borba” din Belgrad. În 1946, ambasadorul român la Belgrad, nimeni altul decât marele critic literar Tudor Vianu, care aflase
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de comparație). Întind mâna spre el. Prietenește, îl ating pe umăr și-i spun că pot să-l ajut să se dezbrace. Se trage brusc înapoi, intră cu spatele în cavou. Drumul e liber, așa că ies din baia de catifea strămoșească, în timp ce Cornel bate în retragere. ăăă. Cred că a uitat tot ce mai știa din limba engleză. În clipa asta fac pariu că și-a uitat și limba maternă. Scot din buzunar pachetul de țigări. Cu gesturi studiate, extrag o
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
în jurul căreia poetul înalță catedrala sa de sunete din care solemnul imn închinat depărtărilor „se răsfrânge în vaste ecouri" (E. Papu). De altfel, locul și importanța accentului în cuvânt l-au preocupat întotdeauna pe Eminescu, poetul care considera că „limba strămoșească e o muzică"; în concepția sa, muzica deține astfel un Ioc esențial „legată cum avea să fie, de arhitectura lumii", de structura cosmosului: , iar .( Manuscrise) Și pentru că „acest nucleu de radiație îndepărtată să fie cât mai încărcat și cât mai
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
din 11 decembrie 1918, în care se prezenta doctrina Bucovinismului: „că toate niamurile din Bucovina și în special românii, trebuie să se desfacă de legătura cu conaționalii de peste hotare, să-și abandoneze limba și să uite de datinile și obiceiurile strămoșești, pentru a se contopi cu celelalte niamuri într-o specie exotică bucovineană, cu limba de converzație germană". Din aceste motive consider această lucrare o „carte ghid" pentru toți jurnaliștii care lucrează acum în mass-media românească și pentru tinerii care doresc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
din 11 decembrie 1918, în care se prezenta doctrina Bucovinismului: „că toate niamurile din Bucovina și în special românii, trebuie să se desfacă de legătura cu conaționalii de peste hotare, să-și abandoneze limba și să uite de datinile și obiceiurile strămoșești, pentru a se contopi cu celelalte niamuri într-o specie exotică bucovineană, cu limba de converzație germană". Din aceste motive consider această lucrare o „carte ghid" pentru toți jurnaliștii care lucrează acum în mass-media românească și pentru tinerii care doresc
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
Dumnezeu, chiar dacă-l auzi înjurând de toți sfinții la necaz. Omul care nu a ezitat niciodată să răspundă la orice chemare pentru a-și ajuta semenii la nevoie, ori atunci când a fost cazul să-și apere țara, interesele naționale, glia strămoșească, sacrificându-și viața pentru apărarea independenței și suveranității țării. Din îndelungata mea perioadă petrecută în armată, pe lângă etape grele și foarte grele, am avut și nenorocul ca după doi ani de armată grea de cercetaș, să fiu trimis la școala
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
au fost uitați de cei dragi, că nu-și mai amintesc nimeni de dânșii. Bine mi-am zis în gândul meu, eu nu am să fac ca voi, să nu fi lăsat urmele voastre să dăinuie mai mult pe vatra strămoșească, eu am să-mi scriu amintirile și faptele din timpul vieții, să le las urmașilor să le citească și peste o sută de ani, nu ca voi niște egoiști orgolioși care lea-ți luat cu voi în morminte, ca nepoții
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
București, unde lumea voind a se linguși pe lângă muscali a început să se lase de obiceiurile turcești, imitând și luând pe cele europene. Hainele turcești erau purtate de boierime și de slugile ei, arnăuți, pe când țăranii și-au păstrat portul strămoșesc, tot așa ca și cea mai mare parte a femeilor, însă cocoanele din înalta aristocrație purtau mai toate rochie după moda franceză. Tinerimea, firește, își schimba mai ușor portul decât oamenii mai în vârstă cari, obișnuiți cu hainele turcești, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
răzeșești și în final prin trecerea întregului pământ și inventar agricol în stăpânirea statului. Se înțelege că spațiul Colinelor Tutovei arie predominant răzeșească a avut cel mai mult de suferit, într-atâta încât destrămarea relațiilor interumane și atașamentul de pământul strămoșesc să se diminueze și să asistăm în ultimele decenii la depopularea satelor, în primul rând de către tineret, și la schimbarea compoziției sociale a acestora. Totodată nu putem ignora că un suflu civilizator a început să se resimtă în ultimul timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
domeniile de cunoaștere învecinate, de care ea s-a desprins progresiv, cu cele din științele naturii, îndeosebi cu fiziologia nervoasă, cu filosofia și, nu în ultimul rând, cu teologia. Erau legături de păstrare a tradițiilor și moștenirilor culturale și spirituale strămoșești, indispensabile definirii identității unei anume psihologii. Psihologia a fost și rămâne un domeniu de cunoaștere științifică, a cărei ființare, însă, a fost posibilă, atunci și acum, doar prin oameni, prin cei pătrunși de fiorul moral al credinței creștine. În general
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Spre deosebire de clasa deicticelor, caracterizată prin referință exoforică (noi, astăzi, ei ș.a.), în cazul pro-formelor, referința este endoforică (intra-textuală), situându-se la nivel frastic: În ajunul de-a pierde o parte din patria noastră, Basarabia, și a adaoge la pământul strămoșesc ținuturile de peste Dunăre ale Dobrogei, credem că cestiunea aceasta (s.n.) trebuie cercetată mai cu deamănuntul și din mai multe puncte de vedere"363. În categoria pro-formelor pronominale și adjectivale, o pondere însemnată o înregistrează categoria demonstrativelor (aceasta, celălalt, acel, același
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
practic tot eșafodajul demografic,economic, social. Aceste generalizări sunt valabile doar parțial și pentru comuna Șipote. Aici, mai ales în unele sate (Iazu-Vechi,Iazu-Nou,Chișcăreni) comunitatea rurală continuă să fie puternică și să funcționeze de cele mai multe ori după legile nescrise strămoșești sau după principii religioase,nu se știe pentru cât timp,deoarece ele reprezintă spații,, ,deschise” civilizației de tip occidental, prin plecarea la muncă în străinătate a unor locuitori (Italia, Germania, Grecia). Îmbătrânirea populației din regiune explică reculul înregistrat după anul
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
an, când s-a sculat Bădica Traian”, și continuând până la haiducii din timpurile mai noi, se păstrează din totdeauna obiceiurile sărbătorilor Crăciunului, ale Nașterii Domnului Nostru Iisus Cristos, când se umbla cu steaua, cu colindele; ale Anului nou, când datinile strămoșești fac să răsune satul de glasurile copiilor și flăcăilor, ori ale gospodarilor umblând cu plugul, cu buhaiul, cu semănatul, cu capra, ursul, calul, haiducii, mai de curând cu mădămile, ori din veacuri, cu banta mare, cea cu hora flăcăilor neduși
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
ce-om avea Grâu de aur ne va da. Mânați, măi! Hăi, Hăi! Plugușorul românesc Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și nu mânați Și cuvântul mi-ascultați: Am plecat să colindăm Pe la case să urăm, Plugușorul românesc Obiceiul strămoșesc. Vă urăm cum se cuvine Pentru anul care vine Holde mari Cu bobul des Ș i pe creste Și pe șes! Câte mere în livezi Atâtea vite-n cirezi; Câtă apă în izvoare Atâta lapte-n șiștare; Să ne fie-ndestulată
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
au greșit amarnic, din neștiință și nepricepere. Ele au folosit leacurile băbești pentru vindecarea oamenilor, precum și practicile magice, descântecele, vrăjile. Să ne închipuim că avem în față o astfel de femeie vârstnică. Descântătoarea e curată, spălată, primenită, îmbrăcată în strai strămoșesc, iar în acea zi a postit. Își face sfânta cruce, bate câteva mătănii, zice “Doamne ajută!” sau “Tatăl nostru” și apoi începe să descântece celui bolnav sau îndrăgostit. Să zicem că baba lecuitoare avea înainte, pe vreme când nu existau antibioticele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]