10,586 matches
-
de inflexiune, momentele unde printr-un anumit unghi al camerei regizorul sugerează invizibila prezență a morții pe traseul destinal. Regizorul se joacă atât de bine în registrul frivolității, al lejerității și al unei văratice bucurii de viață încât notele grave strecurate pe portativ devin abia târziu sesizabile. Nu există un comentariu, nu există o morală explicită, moartea este acolo, în miezul incandescent al tinereții, este o chemare care șoptește din când în când numele unuia dintre noi, fără ca nimeni altcineva să
„Filmul de Piatra“, ediția 3.0 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4990_a_6315]
-
când stăteam față în față (adesea vorbele, spusele tale inteligente erau total o prelungire a gândurilor mele). În scrisorile pe care voi continua să ți le trimit, voi fi foarte sincer și adevărat pentru că între noi nu trebuie să se strecoare o umbră de conven- ționalism. De ce? Prieteniile trainice, numai astfel se pot consolida. Mă gândesc la tine, a nu știu câta oară. De-aici de departe te văd mai bine. Vrei să-ți spui cum ești? Ochii, și iar ochii
Întregiri la biografia lui Ioan Alexandru () [Corola-journal/Journalistic/4429_a_5754]
-
Marina Constantinescu Stăteam vîrîtă într-un vis și mă gîndeam, privind pe geam cum Luna palidă și grea dorește să se strecoare, toată, toată în camera mea, ce aș putea eu să scriu acum despre HORAȚIU MĂLĂELE. Dacă spun că este unul dintre cei mai mari actori, se știe. Nimic nou sub lună. Dacă spun că are o intuiție scenică reglată fin
Luna și Horațiu by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/4440_a_5765]
-
lui, încăperea era goală și toată lumea urca în viteză cele trei etaje care duceau către acoperiș. Dacă e să compari lumina zilei cu viața omului, răsăritul cu nașterea, apusul - căderea peste margine - cu moartea, atunci, pe cînd Ozzie Freedman se strecura grăbit prin trapa care ducea pe acoperișul sinagogii, izbind din picioare ca un cal sălbatic către brațele întinse ale rabinului Binder, ziua avea vîrsta de cincizeci de ani. În mod normal cincizeci sau cincizeci și cinci de ani reflectă cu
La revedere, Columbus by Philip Roth () [Corola-journal/Journalistic/4614_a_5939]
-
că nu-l interesează oamenii, că nu-i înțelege, că abia își aude propria voce, care oricum i se pare mai importantă. Nu știu cum să spun, dar întotdeauna mi-am dorit să fiu o muscă mică și fâșneață care să se strecoare terorizată de plici în cine știe ce cotlon de cameră și să audă ce mama dracului tot vorbesc oamenii, cum se comportă ei, cum respiră”. Jurnalul lui Sorin Stoica este ilustrarea perfectă a acestor remarci percutante: ecoul a ceea ce vorbesc cei din
Generația 2000: Sorin Stoica by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4620_a_5945]
-
aruncă bucăți de lemn găurite pe apă pentru ca țestoasele cu un singur ochi să poată ieși la suprafață. Este rolul pe care Maestrul îl joacă în „viața poporului său”, ca și în viața lumii, de altfel. În articol s-a strecurat o greșeală de culegere, altminteri evidentă cunoscătorilor, dar nu mai puțin grăitoare pentru cultul lui Eliade. Acesta apare ca „Mare Maestru al unui zeu [sic!] românesc”, ipostază care trebuia să-i fi părut lui Virgil Ierunca conformă imaginii zalmoxiene din
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
un călugăr creștin, așa cum era înțeles de Meister Eckhart. El insistă asupra înțelepciunii sale (cea tainică, a inimii, opusă celei lumești), a bunătății sale și a capacității de a iubi toate ființele în mod egal. Totuși, profilul maestrului zen se strecoară printre rânduri, atunci când discipolul amintește acele povestiri despre Eliade care au structura unui koan. În 1987, va relua parabola buddhistă într-o comunicare prezentată la cel de-al 12-lea congres anual al Academiei Româno-Americane și pe care o va
Inima înțeleptului și statuia lui – Contribuții la exegeza lui Eliade – by Liviu Bordaș () [Corola-journal/Journalistic/4625_a_5950]
-
protest din ultimele zile din România, făcând un apel atât protestatarilor cât și autorităților de a se abține de la orice fel de violențe. De fapt, ținta avertismentului este regimul de autoritate prezidențială condus de Traian Băsescu. Sfatul adresat protestatarilor este strecurat în mesaj pentru a echilibra discursul și a nu pune cu spatele la zid un aliat. Victoria Nuland, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA face un apel la manifestanți și autorități să se rețină de la orice fel de violențe
SUA îl avertizează pe Băsescu la fel ca pe Mubarak () [Corola-journal/Journalistic/46368_a_47693]
-
urmă cu patru ani, suportînd o banală operație de hemoroizi la o clinică particulară din Bacău, poetul a murit. Cazul e bizar, căci o intervenție de rutină chirugicală nu poate sfîrși cu decesul decît dacă o greșeală medicală s-a strecurat în cursul operației. Cum moartea nu a avut loc la clinica particulară, ci la Spitalul Județean unde poetul a fost adus de urgență, culpa medicală revine echipei de chirurgi și anesteziști care au făcut operația. Numai că verdictul Colegiului Medicilor
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4641_a_5966]
-
spațiu pot conduce și la realizarea unei piese de teatru, poate că acesta este unul dintre motivele pentru care regizorul a oferit intermezzourile unei povești de dragoste menite să rupă tensiunea și să ofere acea rază de lumină care se strecoară timid printre zăbrele.
6 zile by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4654_a_5979]
-
dacă-i aici. I se citește în ochi. Uneori când bate vântul, îi răspund cu un foșnet stins. (Un copac) Eu - ani. Voi - atem. Cineva - mișewho. Eu - ani. Voi - atem. Cineva - mișewho. Eu - ani, voi - atem. Cineva... (Grădinarul) „S-a strecurat în biroul administratorului după ce paznicul stinsese luminile. Apoi a căutat numărul mormântului în fișier și m-a găsit... în câteva zile a înlocuit lespedea cu una mai mare, pe care mi-a gravat numele. Era tot mică, dar suficient de
Kadiș by Dana Ranga () [Corola-journal/Journalistic/4657_a_5982]
-
bani pentru a susține o anumită opinie. E în joc credibilitatea României, e în joc credibilitatea Parlamentului European", era de acord și Cristian Preda. Chiar și președintele a avut o reacție la acel scandal. Chiar dacă nu a cerut demisia a strecurat tottuși o nuanța în acest sens. ”E un rău făcut României. E o confirmare că avem corupție la nivel politic. Dacă instituțiile noastre nu reușesc să o facă, iată că niște ziariști britanici ne demonstrează că avem corupție la cel
Băsescu şi Boc solicitau expres demisia pesedistului Adrian Severin. De ce nu fac la fel şi în cazul Apostu? () [Corola-journal/Journalistic/46760_a_48085]
-
glorii). Verbul liric luxos, e menit a răscumpăra renunțările insului claustrat între rafturile încărcate de tomuri (e amintită biblioteca lui Borges), ca într-o mînăstire profană, care uneori i se năzare a fi o veritabilă anticameră a Domnului. Bardul „se strecoară se furișează/ păduche de aur/ între penele Îngerului ascuns/ și adăpostit/ la umbra aripilor Lui!” (relativ la Real). Ajuns la interfața dintre Carte și Real, se dedă unui devergondaj de asociații meșteșugite, în care se amestecă severitatea șirurilor nesfîrșite de cotoare
Într-o interfață by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4675_a_6000]
-
muntele - și muntele nu...” (Tratat de singurătate). Fundalul poemului nu e de factură ontologică, ci, la un moment dat, atît de pregnant, un deșert mort, o colecție de exponate muzeale: „Dragostea a străbătut cu tălpile goale deșertul/ și s-a strecurat pînă în camera mea” (Dragostea merge la muzeu). Poezia devine o feerie a negației: „Iată piramidele: degete la mîna mea pustie. // Iată piramidele, îți spuneam, zarul lăsîndu-l să cadă...” (Zar). Sau, în concluzie: „Cine te povestește trădează stepa tăcerii.// Eu
Rolul imaginarului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4550_a_5875]
-
-i cerea soțului, printr-un ultim bilet, să le ardă. Știa deci foarte bine ce efect au convențiile victoriene într-o introducere. Dar victorianismul e numai o mască de început. Foarte curând, odată cu transparențele pervers-zănatecei Sally, o atmosferă ireală se strecoară. Ceea ce părea definitiv așezat se răscolește, amețitor. Întrebată mai târziu, când era deja celebră, „dacă femeile scriu altfel”, răspunsese: da, marile autoare scriu feminin. În A Room of One’s Own (O cameră separată, 1929), imaginează ce s-ar fi
Virginia Woolf în traducerea lui Petru Creția by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4554_a_5879]
-
tocmai în petele de adevăr pe care Ioana Diaconescu a reușit să le extragă din molozul de fragmente birocratice care împînzesc catastifele de urmărire informativă. Așa se face că cititorul simte cum, prin găurile codului impersonal ale aparatului represiv, se strecoară drama unor spirite care au format elita interbelică. Spuneam că ce izbește la Ioana Diaconescu e mărturisirea traumei pe care a trăit-o în intervalul celor 11 ani de cercetare arhivistică, trauma culminînd cu intenția de a renunța de cîteva
Mănușa întoarsă pe dos by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4566_a_5891]
-
sleit și a început să pută de-a binelea. Acum poluează întreaga atmosferă și se răspândește asemenea unei molime. Experiența olfactivă devine una sinstezică; mirosul se insinuează până și în urechile protagoniștilor, amenințând să le străpungă auzul. Miasma doare, se strecoară și în carne, este posesivă, obligându-și victimele să se refugieze sub același palton al fricii.
Marius Manole: Aici nu se simte () [Corola-journal/Journalistic/45737_a_47062]
-
două urma să înceapă. El a fost prezent. El da. Dar noi? A, noi ne urnim în sfârșit înăuntru când ne vine la socoteală. Întocmai. Ce impresie bună trebuie să-i fi lăsat. Tăcu plin de amărăciune. Micul soldat se strecură în grabă printre tovarășii săi, care se uitau la mine cu o privire indescifrabilă. - Vă voi citi o povestioară amuzantă, am început din nou. - Numai puțin..., spuse căpitanul. Tu de acolo, cum ziceai că te cheamă? - Judels, să trăiți. - Când
Simon Carmiggelt - Despre ținerea unui discurs () [Corola-journal/Journalistic/4394_a_5719]
-
tot mai înalte/ panorame doquijotești punctele/ o uimitoare explozie mă trezise din somn/ (la început speriată o mână se lăsase pe gură:/ semn de primejdie de răspunsuri străine)/ lumina în ciucuri înlemnise pe bârne/ umbre în rochii de gală se strecurau printre cărți/ mi-am spus: lumea a fost făcută în nouă zile/ în șapte n-ar fi încăput atâtea lucruri frumoase/ dar aceasta este o mitologie greșită/ o culoare a vântului pe care n-o știu/ nu trebuie puse întrebări
Locuitorul by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5752_a_7077]
-
să ningă. Dacă nu ninge în ziua de Sfântul Nicolae, se zice ca Sfântul a întinerit, scrie webcultura.ro. 2. În credința populară Sfântul Nicolae se numește Sân-Nicoară. 3. Se spune că Sfântul Nicolae păzește Soarele - care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile din miazănoapte - pentru a nu lăsa lumea fără lumină și căldură. 4. De Sfântul Nicolae se pun crenguțe de pomi roditori în apă, la căldură, iar dacă acestea înverzezc până la Anul Nou, anul care vine va
Zece lucruri pe care nu le știai despre Moș Nicolae by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/57588_a_58913]
-
putea apărea în presă, așa cum se întâmplase cu un deceniu mai devreme cu John Updike care, în Bech: A Book, se inspirase dintr-o recentă vizită în România, unde i se publicase romanul Centaurul, tradus de Catinca Ralea. Pentru a strecura în România literară știri despre scrierile lor ulterioare, mizam în anii aceia pe inegalitatea (în materie fie de informare, fie de strictețe) dintre cenzori: unul și același articol avea șanse ca, după una sau două scoateri din pagină, să apară
Prietenul sinucigașilor by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5776_a_7101]
-
Își continuă drumul, trecând peste ramuri căzute la pământ, crengile trosneau sub pașii ei; ciupercile de copac nu-i plăceau, să crească câte vor pe trunchiurile putrede, ea mergea mai departe, voia să găsească mânătărci, mânătărci și castane. Lumina se strecura printre copaci, puțin mai încolo se vedea verdele diafan, subțire, al unui luminiș, acolo puteau fi, acolo trebuiau să fie, va găsi una, două, își dorea să găsească un pâlc întreg, pe care să-l prade. Helene fugea și de
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
în noaptea trecută, Helene mergea în patru labe, dădea crengile la o parte, își croia drum cu mâinile. Se târî, se culcă pe pământul pădurii. Ce bine mirosea! Mamă! Helene întinse mâna după o ciupercă, o rupse și și-o strecură între buze, carnea ei fragedă și fermă aproape i se topi în gură, ce plăcere! Unde ești? Vocea lui Peter tremura, îi era teamă, n-o mai vedea și se credea singur. Unde ești? Vocea îi deveni pițigăiată. Helene își
Femeia din amiază by Julia Franck () [Corola-journal/Journalistic/5774_a_7099]
-
lumea întreagă, Moș Nicolae are timp să plece urechea la dorințele fiecărui copil în parte... În tradițiile românești, Moș Nicolae apare pe un cal alb, trimitere la prima zăpadă care cade la începutul iernii, păzește Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină și căldură, ajută văduvele, orfanii și fetele sărace la măritat, este stăpânul apelor și salvează de la înec corăbierii, apără soldații pe timp de război, motiv pentru care este
Moș Nicolae, tradiții și obiceiuri. Ascultă un colind by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/57799_a_59124]
-
ani și mii de pagini publicate, sunt... mai liber, mai fericit. Și altul. Deoarece necesitățile și ambițiile mele de azi sunt ale... eroilor mei de hârtie, numeroși și, se pare, destul de pitorești, uneori. Iar dacă ei vor supraviețui, mă voi strecura și eu pe lângă ei, fericit parazit al propriei mele fantezii. Stranii și, cred eu, indubitabil epice. I. S.: Vă mulțumesc, stimate domnule Nicolae Breban, pentru amabilitatea de a purta acest dialog - interesant, fără îndoială, pentru cititorii dumneavoastră fideli. Cum la
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]