2,009 matches
-
Gupal căscă ochii și dori să mai spună ceva, În felul acela care se prinsese atât de iute de mine, dar se răzgândi: - Să ne grăbim atunci, zise, și o pornirăm spre sat. Casele lor erau din lăstari Împletiți și stuf. Se Întindeau pe un tăpșan de colb roșu, la poalele unei stânci Înalte și galbene. Printre case, am văzut mulți copii, cei mai mulți pe care Îi zărisem vreodată Într-un singur loc. Dincolo de marginea satului, se Întindea o pădure de copaci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
să tot fie vreo... În clipa aceea, se auzi un strigăt ascuțit din casa În care o dusesem pe Nunatuk. Am țâșnit În picioare și m-am repezit Într-acolo. - Nunatuk, am strigat. Nunatuk! Am dat buzna printre crengile de stuf de la intrare și mi-am zărit femeia. Era leoarcă de sudoare. Bătrâna o ștergea pe coapse cu o blăniță de miel, albă precum laptele. Alături, pe un maldăr de paie, două ciozvârte de prunci chirăiau din răsputeri. - Nu-ți ajungea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
pe Marea, pe Omăt și pe draga mea de Nunatuk. Din nou am auzit zgrepțănitul. Afară bătea un vânticel care Îmi aduse la urechi niște șoapte Îndepărtate. Oare pusese Logon pândarii În sat, așa cum hotărâsem Înainte de chef? Deodată, pereții de stuf ai casei foșniră ca izbiți de un vânt puternic și se prăbușiră. Am țâșnit În picioare, gata-gata să le arăt scofâlciților lui Dupna că legământul lăsat prin vorbă e mai tare decât cel lăsat prin sânge. În clipa aceea, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
cauciucuri la mâna a doua. Vizavi e un uriaș lac de acumulare, amenajat de comuniști pe locul fostei Mănăstiri Văcărești, dată jos cu buldozerele. Lacul a rămas gol până în momentul de față. Pe fundul lui s-au format bălți cu stuf și papură, nagâți și rațe sălbatice. Este locul în care cetățenii din cartierele mărginașe se pot relaxa practicând pescuitul sportiv, jogging-ul, violul în grup și grătarele duminicale. Deasupra liceului este mai tot timpul pâclă, întrucât sistemul de canalizare solară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
altă dată galben, e plumburiu, valurile înalte par de păcură. Albi au rămas doar pescărușii, dar și ei țipă disperați. Briza îmi ridică părul în vârful capului, mirosul sărat îmi face poftă de murături. Ne întoarcem pe malul ghiolului, printre stuf și papură. Nici măcar n-o iau de mână. Fiecare e pierdut în lumea lui. Lumea mea are chipul răvășit al Sabinei zvârcolindu-se pe un pat de spital, gemând: nu mai pot! nu mai pot! C XXX Puse cap la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
barcă. D’aia m-a și luat pe mine În armată la Infanteria Marină sau Marina Călăreață, cum Îi ziceam. Da’ și până să mă ia În armată am umblat mai mult dăcât trebuia, că mă săturasem de pește, de stuf și de apa aia care-ți Îngheață sângele-n vine. Mergeam câte doi kilometri prin stuf până ajungeam la apă mare să prind pește și, ce aveam?, șase ani! Și prindeam peștele cu mâna și-l puneam Între dinți că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Călăreață, cum Îi ziceam. Da’ și până să mă ia În armată am umblat mai mult dăcât trebuia, că mă săturasem de pește, de stuf și de apa aia care-ți Îngheață sângele-n vine. Mergeam câte doi kilometri prin stuf până ajungeam la apă mare să prind pește și, ce aveam?, șase ani! Și prindeam peștele cu mâna și-l puneam Între dinți că-mi erau mâinile Înghețate și nu puteam să-l țin, Îmi scăpa. Am mai fost p
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Între dinți că-mi erau mâinile Înghețate și nu puteam să-l țin, Îmi scăpa. Am mai fost p’acolo acu’ câțiva ani și ce crezi s-au făcut? Au pus porumb pă toată lunca aia care era Înțelenită de stuf dă ziceai că nu să scoate porumb d’acolo cât Îi lumea. Nu știu cum a făcut dă a secat toată partea aia și a intrat cu tractoarele s-o are. Omu’ face și pă dracu În patruzeci dă ani și io
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
nu-și pot permite să-l lase să urce Înapoi În muntele cu fân și izvoare, cu vaci și porci, cu meri și pruni pe un om asupra căruia plutesc bănuieli. Dar el nu mai ajunge niciodată În bălțile cu stuf și pește pe care le-a părăsit când era Încă adolescent. Este invitat să se așeze, Împreună cu alți câțiva oameni la fel de periculoși ca și el, Într-un loc mult mai secetos, departe de baltă, În preajma unei păduri de salcâmi. Lamentarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
adus de pomană (cu lumânare) familiei Popescu Florea și Popescu Speranța un copil pe nume Radu (nume slav, = bucurie, nota Z.P.) și le-a spus celor doi că e din partea lui Grințu Anton, cel care are de tăiat la stuf pe 15 ani. Astfel. Speranța Popescu a Înnebunit și nu și-a mai recunoscut nici copilul pe care l-a născut la puțină vreme. De altfel câțiva ani buni n-a recunoscut pe nimeni. Astfel. În casa Învățătorului Popescu au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Ei, mai sunt și somnoroșii. Acestora nici că le pasă de asprimile iernii, fiindcă ei dorm mult și bine! De cu toamna își meșteresc bârloguri ori vizuini bine căptușite cu mușchi și cu fân și acolo, cu nasul vârât în stuful cozii, dorm. Cam în acest chip își petrec timpul veverițele, bursucii, hârciogii și urșii. Ce-i drept, moș Martin nu doarme chiar dus, dar de ieșit din bârlogu-i arar iese, iar de mâncat nu mănâncă nimica; asteaptă iarbă proaspată la
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Răsăritul și mai ales apusul de soare de câmpie, merită anume drum ca să-l vezi.” (Ion Simionescu) În lunci Și în Delta Dunării Citiți cu atenție textele: „ Delta!...o imensă pace. O pace infinită. O vastă întindere cu apă și stuf... Vastă și reconfortantă, inspirând o liniște și un calm desăvârșit”. (E. Panighiant, Delta Dunării) ...ce este delta...O neîntreruptă rostogolire de ape, o înșiruire de grinduri și coliere de lacuri, o întreagă gamă de aspecte variate-pământuri plutitoare și ostroave, întinderi
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
reconfortantă, inspirând o liniște și un calm desăvârșit”. (E. Panighiant, Delta Dunării) ...ce este delta...O neîntreruptă rostogolire de ape, o înșiruire de grinduri și coliere de lacuri, o întreagă gamă de aspecte variate-pământuri plutitoare și ostroave, întinderi nesfârșite de stuf, păduri care pot fi de stejar ca acelea de pe gridul Letea, gâze care își petrec viața doar între un răsărit și un apus de soare și vulturi care trăiesc sute de ani...” (Geogeta Ionescu, Lecturi geografice) „ Cât zărești cu ochii
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
din urmă ispravă a Dunării, atât de bogată în minunății, e Delta. Închipuiți-vă un parc uriaș, lăsat în paragină. Pădurile cresc în neștire, păpurișul umple gârlele și lacurile; iarba sătulă de umezeală trece de un stat de om, iar stuful atinge înălțimea copacilor. Cine intră într-un astfel de labirint se poate rătăci ca și într-o pădure ecuatorială. Alături de vegetația buiacă și sălbatică, o sumedenie de vietăți fac pe călător să se creadă într-o țară cu totul depărtată
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mai sus. 2. Găsiți cuvinte cu sens opus pentru: uriaș limpezi depărtată albi sumedenie umple 3. Ilustrați în enunțuri sensurile diferite ale cuvântului ochi. 4. Introduceți într-o compunere cuvintele și expresiile: țara apelor, sălcii plângătoare, ape nesfârșite, păduri de stuf, unde line, nuferi, pelicani și egrete. Alegeți un titlu potrivit. Amurg în Deltă Ion Pillat Cât vezi cu ochiul, verde, păpurișul Se-ndoaie-n vântul serii, foșnitor. Din când în când și-arată luminișul Un ochi de apă moartă. Un
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
un titlu potrivit. Amurg în Deltă Ion Pillat Cât vezi cu ochiul, verde, păpurișul Se-ndoaie-n vântul serii, foșnitor. Din când în când și-arată luminișul Un ochi de apă moartă. Un cocor Cu aripa deschisă se ridică Din stuf, sfâșietor de trist scâncind, Sau cai tătari, dând roată fără frică, Sălbăticiți, nechează pe un grind. Amurgu-mbracă Delta toată-n aur Cu turla unui sat lipovenesc, Dar umbrele ostroavelor de plaur Albastrul cenușiu îl împânzesc. Vaporul taie noaptea șoptitoare, Și
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
țară... Cerințe: 1. Explicați sensul cuvintelor scrise cursiv în text. 2. Folosiți descrierea și dialogul într-o compunere cu titlul Lupul. 3. Folosiți două puncte(:) într-un text despre animalele pădurii. 4. Scrieți câteva proverbe despre lup. Povestea cuiburilor de stuf Eugen Jianu Dis-de-dimineață, când am sosit pe lac, am dat de un rățoi. Ochii negri jucăuși ca doua mărgele, priveau în sus și-n jos pe ape. Mulțumit de liniștea din jur se sui pe un grind îndreptându-se către
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
mărgele, priveau în sus și-n jos pe ape. Mulțumit de liniștea din jur se sui pe un grind îndreptându-se către o moviliță. Moș Vuia ne făcu semn să ne uităm bine. Acolo e cuibul. Rățoiul dădu cu ciocul stuful la o parte și ouăle se arătară verzui. Se vedeau foarte bine, deși mai înainte ai fi putut să calci, peste cuib și nu le-ai fi văzut. După ce le cercetează cu luare-aminte, acoperi din nou cuibul și alunecă ușor
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
creț. S-a căsătorit la treizecișitrei de ani cu Agripina, care avea șaisprezece ani. La început a locuit cu soacră-sa la un loc până când și-a construit o casă cu două camere și o sală pe mijloc, acoperită cu stuf, cu o prispă înaltă și lată. Ușile erau late de optzeci de centimetri și înalte de doi metri și se închideau cu clanță metalică. Tocurile la uși erau din stejar montate direct pe cele două furci. Pe acești stâlpi erau
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ei formată dintr-o cameră și o tindă, care avea un paravan din nuiele împletite în picioare ca să mai țină ceva dos către nord. Când vântul sufla mai vârtos îi lua și bruma de pe casă, că pe atunci cine avea stuf pe casă era om înzestrat, iar cine avea șindrilă era om de vază, că șindrila o aducea tocmai de la Neamț. Tablă avea doar boierul cel mare, săracul era tot sărac, nu avea nici din ce să-și pună petic la
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
ei, probabil că o fi râs de Oacheș că-l jelea pe Constatin. Nora Zavastiei s-a mutat între timp la casa ei cu tot cu fată, adică cu nepoata Zavastiei. Astfel, Zavastia a rămas singură în căsuța ei, cu paie și stuf. Anii au trecut și cum toți oamenii îmbătrânesc, a îmbătrânit și ea. Între timp, în satul ce astăzi dăinuie pe cele două coline, uitat de lume, și-a făcut apariția ca din senin o babă voinică, înaltă, cu fața senină
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
intre în curte și în casă, așa că grajdul ar fi cel mai bun adăpost. La gura podului se găsea o scară. Am urcat ca veverițele și am tras scara sus. Doi dintre noi au făcut o spărtură în acoperișul de stuf, ca să putem vedea ce se petrece în curte și în jur. Ceilalți ne-am așezat în jurul gurii podului, că cine știe? Bănuiala noastră nu a fost fără temei. Câțiva nemți au intrat în ogradă și apoi în casă. Restul au
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
reci. Numai de n-a începe să plouă, că atunci poate să răcească calul. Am să-i fac o colibă din pănușiță - a hotărât Toaibă într-o seară cu semne de ploaie. Spre ziuă, calul ședea deja sub acoperiș de stuf. Acum-i altă viață pentru bietul animal... O noapte grea scurgându se peste sat ca un puhoi de smoală s-a lăsat încet-încet. Toaibă a aprins lampa, așteptând-o pe Maranda să se întoarecă din Șărpărie. Golea cam al patrulea
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
de ce mă rușinează un altul? De ce am procedat așa și nu altfel, la cutare ceas? Mă mai opintesc o dată în ușă și... verile mele rurale dau năvală din stînga vitraliului. Pot vedea-auzi salcia cu cozi de fată, foșnetul ascuțit al stufului, clipocitul apei, siajul cufundarilor, plutirea somnoroasă a bărcii spre pîlcul de iriși. Mă văd pe mine însămi: mergînd pe malul inundat, clisos, prin nămolul încălzit de un soare sprinten. Încerc apa cu vîrful piciorului, ca-n acuarela lui Rusalin, păstrată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
la Gustav Klimt. Pe vremea vitraliului, Klimt era preferatul: "simt cu Klimt", rîdea, conținut, Rusalin. Bărbatul plin de manhood, cum se închipuie în alt autoportret, Pictor la maturitate, cu o pînză albă-n talie, într-un eden: ostrovul încercuit cu stuf, străpuns de ciocurile cufundarilor (Mondrian?), nu mi-a plăcut. Cît orgoliu țîșnește din gîtul încordat de lup alb, singuratic. Din umerii încordați. Din rînjet. Om stăpîn pe stările lui, de orice natură s-ar dovedi ele. Îi șade scris pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]