2,750 matches
-
stabile, puternice și diversificate. Elevii lor vin la școală deschiși la suflet, fără rețineri, cu plăcere, își pregătesc temeinic temele, participă activ și cu mult interes la lecții. Clasa de elevi a unui bun învățător oferă, în timpul lecțiilor imaginea unui stup de albine. Fiecare copil muncește sârguincios, iar la fiecare întrebare se ridică o pădure de mâini agitându se, care exprimă dorința fiecărui copil de a răspunde. Mobilurile sau motivele potențează energetic și afectiv activitatea de învățare (ca de altfel orice
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
unora dintre ei de a recurge la abacul nativ cu cele zece degete ale mâinilor se puteau distinge în acea trudnică muncă pentru școlarii începători. Pentru noi, oaspeții asistenți, aspectul era emoționant și trăiam sentimentul că ne aflăm în preajma unui stup de albine. Minunat spectacol! Deprinși cu astfel de treburi, copiii care terminau de rezolvat exercițiile închideau caietul, îl așezau la marginea pupitrului și cu mâinile la spate așteptau în liniște următoarea activitate. - Sunt mulțumit că toți copiii au lucrat repede
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
despre mine - că vei muri cu pumnii strînși și cu fălcile Încleștate, semn al urii și al luptei, fiindcă tu nu ești un simbol (adică un exemplu neînsuflețit), ci un membru autentic al societății care urmează să fie distrusă; spiritul stupului vorbește prin gura ta și Îți motivează acțiunile. Ești la fel de folositor precum sînt și eu, dar nu ești conștient de cît de utilă e contribuția ta pentru societatea care te sacrifică.“ I-am văzut dinții și zîmbetul Îndrăzneț cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
nici un efect. A treia zi și noapte În sevraj sînt de obicei cele mai rele. După a treia zi răul Începe să dea Înapoi. Simțeam o arsură rece pe toată suprafața corpului, ca și cum pielea mi-ar fi fost toată un stup. Parcă simțeam că mi se plimbau furnici pe sub piele. E cu putință să te detașezi de cele mai multe suferințe - deși durerile de dinți, de ochi și la organele genitale ridică probleme aparte -, astfel Încît suferința să fie resimțită ca excitație neutră
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
didactică "în această poezie este vorba despre...". E vorba de poezia "Mama" de George Coșbuc. Și nu mi se pare ciudat să mi se fi șters totul din memorie, doar subconștientul izolează amintirile traumatizante, cum fac albinele cu hoții din stup: îi învelesc frumușel în ceară și, adio! Ei bine, această baladă mi se părea, sub haina ei lirică, molcomă și, desigur, tristă, una dintre cele mai atroce povești." M. C. Da, așa este. A. V. Este, aici, literatură cu majusculă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
veșmintele vorbirii". Ilustrarea tipului uman narativ pur este o persoană pentru care interlocutorul, oricine ar fi el copil, tânăr în formare, partener egal, somitate culturală în viață sau autor intrat în veșnicia creației vine la întâlnire încărcat, precum albinele la stup, cu sacii de polen ai propriei fapte. Privirea narativă tocmai asta caută și cântărește atent: ce ai (mai) făcut, ce faci, ce urmează să faci. Este o privire binevoitoare, dar scrutătoare, directă și atentă. Transmițându-și propriul model, molipsitor, în
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
este bine a le lăsa să iasă afară în ziua de Bunavestire [25 martie] printr-un gîtlan* de lup; ș-apoi ele devin foarte rele, ucid albinele vecinilor și le fură mierea. Dacă vei pune o păpușă în grădină la stupi, nu ai bai de deocheat. Cînd albinele roiesc și nu se prind degrabă de un copac sau altceva, atunci să stai jos, să te prinzi cu mînile de iarbă și să zici: „Cum m-am prins eu cu mînile, așa
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prins eu cu mînile, așa să se prindă albinele de un copac.“ Spre a face ca albinele să roiască de multe ori pe vară și să adune miere multă, este bine a frige o țarcă și a o pune sub stupi. Se crede că dacă visează un om tînăr albine zburînd îi va merge foarte bine. Se crede că dacă visează un om bătrîn albine zburînd îi va arde gospodăria. Se crede că cel ce umblă pe lîngă albine să nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
luată de-acasă cu orz și cu stafide trei grăunți de usturoi, bucate, cinci bani și aruncă cu ele înspre ăi tineri, ca să aibă noroc de bucate. Fetele, cînd se cunună, să aibă la sine bani, oglindă și miere de stup, iar cînd cetețul ajunge la pasagiul din Apostol: „Iar muierea să 254 se teamă de bărbat“, atunci să-l calce de două ori pe picior - și bărbatul se va teme de muiere. Cînd se cunună ginerele cu mireasa, ginerele să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cineva studiniți*, în urma căreia putrezesc gingiile și miroasă rău, e bine a fierbe cu apă nădușit într-o oală cimbrișor, să ție cît se poate fierbinte acel fel de apă în gură de cîteva ori, și apoi se va vindeca. Stup Dacă îi fură cuiva din fruptul său din stupi, apoi nu-i merge bine. Stupit Cînd te sparii, să-ți scuipi în sîn, ca să nu te bolnăvești de frică. Se crede că pușcheiul de pe limbă se pierde dacă se stupește
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bine a fierbe cu apă nădușit într-o oală cimbrișor, să ție cît se poate fierbinte acel fel de apă în gură de cîteva ori, și apoi se va vindeca. Stup Dacă îi fură cuiva din fruptul său din stupi, apoi nu-i merge bine. Stupit Cînd te sparii, să-ți scuipi în sîn, ca să nu te bolnăvești de frică. Se crede că pușcheiul de pe limbă se pierde dacă se stupește. Cînd se lovesc doi inși în capete, să scuipe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
răsură - răzătură rășchitoare - rîșchitoare, unealtă de depănat rătăci (a) - a se îndepărta rîmător - porc rîncăi (a) - a rage rîșniță - rînză, pipotă rîză - zdreanță roc - surtuc rofii - rohii, vărsat rohmani - vezi blajini roi - grup compact de albine în cău tare de stup rost - spațiul prin care trece suveica roșeață - inflamație rotiță - bucată rudă rea - boală datorită căreia mor urmașii rug - tulpină de plantă tîrîtoare rujă - măceș rumegă tură - rumeguș S sacaluș - tun mic sahan - castron metalic săcări - cereale săcărica - chimen săceală - țesală
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boală de gingii stuh - stuf stupit - scuipat stupitul cucului - plantă stupuș - dop sucală - unealtă de tors sugiu - sugel, panarițiu Ș șfară - frînghie șip - sticlă șoimăni (a) - a șoimări; a desfigura șperlă - cenușă știmă - duh rău cu chip de femeie știubei - stup făcut dintr-un butuc găunos șuhărie - guturai șulumăndriță - salamandră T tabla - tavă tăciune - micoză la cereale tălpig - pedală la războiul de țesut tămîioară - toporaș, plantă tăvălitură - iarbă culcată teios - ațos, fibros tempestate - prognoză tigvă - țeastă; tivgă, tiugă, fruct de cucurbitacee
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
coada șoricelului, patlagină sau cătină albă. Apiterapia Mierea de albine, În doze moderate, este utilă În combaterea cancerului datorită conținutului În 190 substanțe nutritive (19 aminoacizi, 11 vitamine, 33 substanțe minerale, enzime etc). Bune efecte au și celelalte produse ale stupului (polen, propolis, lăptișor de matcă, apilarnil și păstură). Regimul alimentar În procesul de vindecare, pacientul trebuie să participe efectiv prin schimbarea comportamentului alimentar, adoptând o dietă de cruțare digestivă. Se recomandă un regim suplimentar de legume și anume: tomate (datorită
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
vă ascundeți printre petalele înmiresmate, vă bucurați, bâzâind fără încetare. Zborul și bâzâitul nostru nu-i nici pe departe o joacă. Acum noi muncim. Nu ne ascundem printre petalele florilor, ci căutăm și culegem polenul lor să-l ducem în stup. - A! Adică sunteți niște hoațe. Furați polenul florilor. - Ce neștiutoare ești! Nu furăm nici un polen. Îl adunăm doar, cu multă trudă, ca să facem din el miere dulce și parfumată. - Daa?! Oricum, nu-i mare lucru. Mi-ar plăcea să fiu
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
eu și aceste mii de albine lucrătoare, în timpul zilelor cu soare, adunăm polenul, preparăm mierea pe care o depozităm în fagurii de ceară pe care i-am construit tot noi. Avem în permanență grijă ca totul să fie curat, păzim stupul de musafirii nepoftiți, ne ocupăm de pui și de matcă. - E cam complicat, recunoaște Claudia. După câte spui, nu-i ușor să fii nici albină. Ce-ar fi dacă... - Iartă-mă, fetițo! Nu mai pot sta de vorbă cu tine
Prieteni de poveste. Teme de vacanţă. Limba română, clasa I by Cecilia Romila () [Corola-publishinghouse/Science/91492_a_92303]
-
de jur împrejur una peste alta pân-în ceriuri și-n mijlocul lor se adâncea o vale, o grădină de vale cu izvoare, în mijloc c-un lac și-n mijlocul lacului o insulă pe care stăteau în șiruri lungi stupii unei prisăci mari.E insula lui Euthanasius, gândi el uimit [...] (Eminescu: 2011, II, pp. 87-88). Spațiul eminescian este fundamental concentric (Cărtărescu: 2011, 58). Insula din Cezara reprezintă arhetipul concentricității (al "concen trizării" cărtăresciene), expresie a dorinței auctoriale de izolare, mai
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cunoștințelor la orele de cursuri depinde în cea mai mare măsură temeinicia actului învățării. Între învățător și elev se instalează dialogul continuu, învățarea pe grupe, lucrul la aparate, cercetarea dicționarelor, a altor materiale didactice, ceea ce face din clasă un adevarat stup de albine, în care toți lucrează în vederea explicării și clarificării noțiunilor, fenomenelor, pentru a înlesni și face mai temeinic procesul de învățare. Neîncadrarea în noile exigențe ale derulării actului de predareînvățare, lipsa deprinderilor de a lua notițe și de a
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
cu mare cinste. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 9 Date generale despre propolis Propolisul, ca produs apicol, era cunoscut încă din lumea antică. Cuvântul „propolis” provine din greaca antică: „pro”-pentru și „polis” cetate, în care cetatea este stupul. În prezent a trezit interesul nutriționiștilor și, în general, al lumii medicale. Substanțele volatile din propolis întrețin un mediu steril în colonia de albine 1. Se afirmă că pe o rază de câțiva metri împrejurul stupului, aerul este purificat prin
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
în care cetatea este stupul. În prezent a trezit interesul nutriționiștilor și, în general, al lumii medicale. Substanțele volatile din propolis întrețin un mediu steril în colonia de albine 1. Se afirmă că pe o rază de câțiva metri împrejurul stupului, aerul este purificat prin acțiunea acestor substanțe, propolisul având aceste proprietăți antibiotice, bactericide, antifungice și fitoinhibitoare 2 (Ghisalberti, 1979; Andrițoiu, 2005). Propolisul este o substanță rășinoasă colectată de albine de la diverse plante, muguri și exudate. Albinele utilizează această substanță pentru
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
prin acțiunea acestor substanțe, propolisul având aceste proprietăți antibiotice, bactericide, antifungice și fitoinhibitoare 2 (Ghisalberti, 1979; Andrițoiu, 2005). Propolisul este o substanță rășinoasă colectată de albine de la diverse plante, muguri și exudate. Albinele utilizează această substanță pentru a-și astupa stupii și pentru a preveni invazia altor animale. Propolisul a fost folosit ca un medicament popular peste tot în lume. Acesta conține: 45-55% rășini, 25-35% ceară, 10% uleiuri esențiale și 5% polen (Ghisalberti, 19793). Sursele recoltării și producerii propolisului au stârnit
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
extras un antibiotic care are însușirea de a distruge atât microbii cât și ciupercile, astfel că pe propolis nu se dezvoltă nici un mucegai (Andrițoiu, 2005). 2 Albinele folosesc propolisul: la acoperirea, în amestec cu ceară, a șoarecilor care pătrund în stup; după ce îi ucid prin „acupunctură” cu venin, aceștia sunt „îmbălsămați”, fiind o formă de apărare antibacteriana; la „poleirea” celulelor fagurilor noi, ori a celor vechi, după eclozarea puietului, fiind, de fapt, o măsură sanitară profilactica antibacteriană, antifungică (Andrițoiu, 2005). 3
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
unor specii lemnoase: plop, salcie, stejar, ulm, fag, pin, brad, castan, frasin, arin etc.; pentru a nu se încleia, albinele secretă niște substanțe care înmoaie, iar particulele adunate, sunt încărcate, ca și polenul, în panerele picioarelor posterioare; la întoarcerea în stup, alte albine încep „descărcarea” propolisului pe fragmente, uneori operațiunea durând câteva ore și chiar până a doua zi (în acest caz albina culegătoare se duce la urdiniș și așteaptă ca soarele să încălzească și să înmoaie prețioasa încărcătură; de fiecare
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
din propriul lor organism (secreții glandulare), precum și o anumită cantitate de balsamuri provenind din învelișurile grăuncioarelor de polen care este consumat de albine; unii cercetători susțin că aceste balsamuri și rămășițe de polen sunt depuse direct de către albine pe pereții stupilor (Andrițoiu, 20055). Balsamuri [46]: de la latinescul balsamum, grecescul balsamon - balsam [4], substanță de origine vegetală, alcătuită din esteri ai acizilor aromatici cu alcooli rezinici [4], se obțin prin incizii în scoarța anumitor arbori sau arbuști, ca spre exemplu: balsam de
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
2006, 174-178. 6 Rusu V, Dicționar Medical, Editura Medicală București, 2007, 243. 7 Mărghitaș LA, Produsele apicole și principalele lor însușiri terapeutice, cap. Propolisul, în Albinele și produsele lor, 2005, 370-381. 8 Mateescu C, Apiterapia sau cum să folosim produsele stupului pentru sănătate, cap.1 Apiterapia în problemele de nutriție, subcap. Propolisul, 2005, 40-44. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin Vasile 11 la acest interesant produs al stupului dar cercetările nu au epuizat încă subiectul. Se depun în continuare eforturi pentru
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]