2,088 matches
-
nații barbare ce au stăruit pe pământul lor, s-au schimbat mult, cu toate acestea păstrară numele, limba, obiceiurile, năravurile și alte trăsuri caracteristice de strălucitul sânge roman din care se trag" (Aaron, 1839, p. 23). Decisiv de importantă este sublinierea unei alte dimensiuni a continuității - permanența politică a statalității române. Semnalată de L. Boia (1997), "ceea ce îi complexează pe români este lipsa, timp de o mie de ani, a unui stat românesc, este lipsa unei tradiții politice înrădăcinate în timp
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ține doar de insolitul pe care îl propune, de neobișnuita forță cu care se impune. Prin toleranța și simpatia pe care Boccaccio și Chaucer o arată donnei demonicata, ea dobândește valențe pozitive, nu îi sunt negate defectele, se încearcă însă sublinierea acelei laturi intime, sincere, afectuoase care face din acest personaj feminin nu unul înspăimântător moral, ci perfect credibil uman. Donna demonicata nu se situează la antipodul donnei angelicata, pentru că și aceasta din urmă dovedea numeroase slăbiciuni, ci reprezintă o alternativă
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
noianul informațiilor care s-au stratificat în fișe, de pildă - și că această trecere însăși pare a fi adevărul, pentru că îi convocăm pe toți la un colocviu cu punerea la dispoziție a ceea ce știe fiecare în parte - și chiar cu sublinierea a ceea ce nu știe ori vrea să ascund. Faptele acestea nici nu țin strict de istorie, ci pun, mai degrabă, oamenii de altădată în dialog, în discuție, cu noi, cei de azi, cărora ni se pot întâmpla lucruri asemănătoare, sau
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
noianul informațiilor care s-au stratificat în fișe, de pildă - și că această trecere însăși pare a fi adevărul, pentru că îi convocăm pe toți la un colocviu cu punerea la dispoziție a ceea ce știe fiecare în parte - și chiar cu sublinierea a ceea ce nu știe ori vrea să ascundă. Știe Octav Minar, la 1924, că Eminescu avea o casă la Văratic, lângă Poiana Țigăncii? Dacă știe, de ce ascunde? Dacă nu știe, de ce nu știe? Știe Mihail Sadoveanu, în 1948, că moartea
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
vedere că obiectele nu ar fi lucruri „ce pot fi specificate în mod independent, că numele despre care se spune că stau pentru obiecte ar fi nume fictive“. O asemenea interpretare, crede el, nu ar putea fi conciliată cu acea subliniere a relației dintre nume și obiect cuprinsă în caracterizarea propozițiilor elementare drept „imagini“ ale stărilor de lucruri atomare, în 4.0311: „Un nume stă pentru un lucru, un altul pentru alt lucru, și ele sunt legate între ele; în acest
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
înțelegere a Tractatus-ului să nu uităm că tânărul Wittgenstein a ajuns la filozofie venind dinspre inginerie și matematică. O indicație că această înțelegere a descrierii lumii prin propoziții a fost inspirată de reflecțiile lui Hertz și Boltzmann o constituie și sublinierea că pot fi construite diferite sisteme de descriere, diferite sisteme ale mecanicii (vezi 6.341). Aceste sisteme vor putea fi comparate și evaluate din punctul de vedere al simplității lor relative. Iar faptul că un anumit sistem este mai simplu
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
dorința profesorului de a se apropia de universul elevilor și de a asigura astfel atractivitate în predarea unităților de învățare. O analiză umanistă, consistentă și sugestivă a comunicării didactice în noile condiții hipertehnologizate este realizată de Gabriel Albu (2013), prin sublinierea avantajelor utilizării tehnologiei informației în mediul școlar și extrașcolar: • crearea condițiilor unei învățări mai puțin monotone, mai sugestive, mai temeinice; • apropierea de mediul electronic în care trăiesc elevii; • oferirea unui suport atractiv explicațiilor, demonstrațiilor; • consolidarea încrederii profesor-elev. Autorul prezintă și
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
gesturi care permit descrierea referenților concreți sau abstracți, completând comunicarea verbală prin detalierea celor prezentate. Același semnificant gestual poate trimite și la sensul propriu și la cel figurat. 4) Bastoane (batons) / gesturi de cadență 115 / gesturi de punctare sau de subliniere 116: gesturi care ritmează sau accentuează cuvintele profesorului cu scopul de a atrage atenția elevilor asupra elementelor esențiale în comunicarea didactică, de a sublinia importanța anumitor cunoștințe sau de a puncta cuvintele cheie care trebuie reținute. 5) Mișcări deictice (deictic
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
elevi. 7) Mișcări ritmice (rhythmic movements): gesturi care indică tempoul comunicării didactice sau al altor acțiuni. Asemenea unui dirijor care impune muzicienilor același ritm, gesturile dirijorale 118 mențin fluența ritmului de vorbire al profesorului, asigurând dinamismul și forța comunicării. 8) Sublinierile (underliners): gesturi prin care se evidențiază un cuvânt, o propoziție sau un pasaj. De regulă, profesorul de tip nonverbal, care-și mișcă brațul sau capul pentru a sublinia anumite cuvinte în comunicarea didactică, oferă un indiciu suplimentar față de profesorul de
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
de indicare către un obiect sau către un elev; • de interpretare a unui rol; • de semnalizare a stării fizice sau psihice; • de investire cu autoritate (palma întoarsă în jos a profesorului la cererea unui elev poate asigura autoritatea acestuia); • de subliniere sau de punctare a cuvintelor cheie (profesorul adună laolaltă degetele pentru a sublinia anumite idei, concepte). Dacă mâinile reprezintă motorul discursului didactic al profesorului, degetele joacă rolul actorilor. Există gesturi care se rezumă strict la degete fără ca restul mâinii să
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Majoritatea ilustratorilor implică mișcările mâinilor și ale brațelor, nefiind exclusă nici antrenarea altor părți ale corpului uman. Definiți tipurile de ilustratori prezentate de Paul Ekman și Wallace V. Friesen (1969): ideografe, kinetografe, pictografe, bastoane, mișcări spațiale, mișcări ritmice, mișcări deictice, sublinieri. 6. Identificați din expresiile faciale de mai jos pe cele care reprezintă acte de captare a atenției elevilor, de subliniere, de întruchipare a unui rol, de reglare a comunicării: - își deschide ochii mari; - zâmbește unui elev cu sensul: ,,Tu răspunzi
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ilustratori prezentate de Paul Ekman și Wallace V. Friesen (1969): ideografe, kinetografe, pictografe, bastoane, mișcări spațiale, mișcări ritmice, mișcări deictice, sublinieri. 6. Identificați din expresiile faciale de mai jos pe cele care reprezintă acte de captare a atenției elevilor, de subliniere, de întruchipare a unui rol, de reglare a comunicării: - își deschide ochii mari; - zâmbește unui elev cu sensul: ,,Tu răspunzi!"; - își încruntă fruntea; - își înclină capul într-o parte; - își ridică sprâncenele; - zâmbește întregii clase, cu sensul: ,,Hai să începem
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mea). În limba română, cuvântul este preluat din franțuzescul contexte și are o semnificație mai ambiguă; astfel, DEX-ul ne oferă următoarea definiție: “1) fragment dintr-o scriere În cadrul căruia se găsește un cuvânt, o expresie, un pasaj ș.a., interesant” (sublinierea Îmi aparține), 2) (fig) conjunctură, situație specifică, circumstanțe, stare de lucruri Într-un anumit moment”. Definiția oferită de DEX impune următoarele observații: 1) despre co-text putem vorbi doar În cazul cuvintelor interesante și 2) doar În sens figurat context Înseamnă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
mesajul receptat de cititor poate să fie altul decât cel intenționat de autor. Pentru aprecierea dimensiunii unui asemenea tip de context lingvistic ne ajută Ricoeur: “Acest raport intertextual generează, prin estomparea lumii despre care se vorbește, cvasi-lumea textelor sau literatura (sublinierea autorului)<ref id = "22"> Idem </ref> . Chiar dacă prin intertextualitate se face, În general, referire doar la operele literare, extinderea fenomenului asupra textului În sens larg, așa cum rezultă din primul exemplu pe care l-am dat, este ușor de realizat și
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
apropia prin cunoașterea, prin Înțelegerea ei. Este o lume a “flecărelii” și a curiozității. Moromete Își ia câte un “răgaz odihnitor” În această lume pentru a o cunoaște “În aspectul ei” <ref id=”45”> Heidegger 2006, p. 234 referință </ref> (sublinierea autorului). Bălosu nu poate Înțelege limbajul flecărelii; el nu vede lumea din jurul său decât sub aspectul ei de a-fi-la-Îndemână-pentru-satisfacerea-nevoilorsale. Cum să Înțeleagă el semnificațiile adânci ale cuvintelor și expresiilor utilizate de Moromete Într-un joc al cunoașterii și Înțelegerii lumii
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
uită numai o dată la el, apoi Începu să se uite În altă parte; se vedea că nu o astfel de apariție aștepta, <...Pe mă-ta și pe tine, chiorule!> șopti atunci Moromete pentru el Însuși, ...; după care răspunse foarte binevoitor ...(sublinierea Îmi aparține)” <ref id=”75”>Preda 1967, vol. I, pp. 5-6referință </ref>. Constatăm o stare de incompatibilitate Între semnificația textului verbal produs de către Moromete și gândurile și sentimentele care l-au precedat (fenomen ce se Întâlnește frecvent În comunicare). Ne
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
loc privilegiat, el devine condiție a Înțelegerii enunțului. Contextul este Învestit cu o importanță dublă: el este văzut atât ca pilon al legii Înțelegerii („Legea Înțelegerii, ..., este referința la organizarea contextuală” <ref id="77”> Cazacu 1968, p. 87 referință </ref> (sublinierea aparține autoarei) - din perspectiva actului de comunicare propriu zis cât și ca metodă de studiu/cercetare a psiholingvisticii (metoda dinamic-contextuală) - din perspectiva celui care observă/cercetează actul de comunicare. Autoarea Își clădește teoria pe câteva idei fundamentale: * limba(jul) este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
simplă combinație semnificantă de cuvinte considerată În afara contextului, dar nici un fragment izolat al vieții psihice: „orice manifestare de limbaj presupune activitatea Întregului organism și a tuturor aspectelor vieții psihice, organizată În atitudinea de limbaj, al cărei efect exterior este expresia” (sublinierea aparține autoarei) <ref id=”82”>Ibid., p. 94 referință </ref>. Așadar, Înaintea textului, a mesajului, care devine, prin enunțare, o entitate publică, obiectivă, oarecum egal-interpretabilă, mai există ceva, un complex de stări (motivaționale, afective, intenționale) și mecanisme psihice care l-
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
albe, dacă sunt lungi (***, Tehnoredactarea..., p. 47). CITAT RETRAS!!! Această recomandare trebuie abandonată din două motive: mai Întâi, pentru că citatul din text oricum este evidențiat prin ghilimele; În al doilea rând, presupunând că În citat vrem noi Înșine să facem sublinieri, respectiv să scriem cu italice anumite cuvinte, s-ar produce o confuzie cu citatul scris deja cu italice. Citatele separate de text pot fi culese cu același tip de literă ca și textul de bază, dar cu un corp mai
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
fi de mărimea unui alineat; - fără intrând, dar lăsând un spațiu Între citat și textul de bază. Observație Indiferent despre ce citat este vorba, trebuie să ținem seama de următoarele reguli: a) dacă Într-un citat vrem să evidențiem prin subliniere anumite cuvinte care În original nu sunt subliniate, imediat după evidențiere, se culege, Între paranteze rotunde, (subl. n., I.R.), așadar „sublinierea mea” sau „sublinierea noastră”, după care urmează inițialele autorului; b) dacă citatul reproduce doar un fragment din pasajul respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
citat este vorba, trebuie să ținem seama de următoarele reguli: a) dacă Într-un citat vrem să evidențiem prin subliniere anumite cuvinte care În original nu sunt subliniate, imediat după evidențiere, se culege, Între paranteze rotunde, (subl. n., I.R.), așadar „sublinierea mea” sau „sublinierea noastră”, după care urmează inițialele autorului; b) dacă citatul reproduce doar un fragment din pasajul respectiv, părțile omise se evidențiază prim trei puncte așezate În interiorul unei croșete: [...]. Nu recomand folosirea numai a punctelor de suspensie, pentru că s-
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
trebuie să ținem seama de următoarele reguli: a) dacă Într-un citat vrem să evidențiem prin subliniere anumite cuvinte care În original nu sunt subliniate, imediat după evidențiere, se culege, Între paranteze rotunde, (subl. n., I.R.), așadar „sublinierea mea” sau „sublinierea noastră”, după care urmează inițialele autorului; b) dacă citatul reproduce doar un fragment din pasajul respectiv, părțile omise se evidențiază prim trei puncte așezate În interiorul unei croșete: [...]. Nu recomand folosirea numai a punctelor de suspensie, pentru că s-ar putea ca
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
liniștit, ferm, cu un specialist serios și încrezător în sine", punctează autorii ruși (idem, p. 144). c. Medierea sub formă de monolog. Mediatorul oferă posibilitatea fiecărei părți de a se exprima cât mai deplin și creează posibilitatea de repetare, de subliniere a unor momente în ceea ce privește viziunea asupra conflictului. El le dă cuvântul pe rând. Metoda lui principală este ascultarea pasivă și activă, care permite părților să întoarcă pe toate fețele, mai profund și mai complet, "toate laturile și aspectele tablourilor subiective
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
persoana aflată în suferință a avut noroc, a devaloriza făcând apel la experiența personală, a explica că nu este ceva atât de grav, a spune că ceva similar li s-a întâmplat și altora Dedramatizare și umor A dedramatiza prin sublinierea elementelor comice, a dedramatiza prin derizoriu, a păstra zâmbetul, a tachina, a căuta un aspect pozitiv cu orice preț Ascultarea superficială A reacționa la detalii, a solicita repetarea relatării, a da din cap, a face remarci grosolane ("a fost greu
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
manifestări verbale, nonverbale și/sau paraverbale vezi Tabelele nr. 6 și nr. 7. Tabelul nr. 6. Manifestări verbale, nonverbale și paraverbale ale politeții pozitive Strategii subsumate politeții pozitive Manifestări verbale Manifestări nonverbale Manifestări paraverbale potențarea ideii de comunitate comunicativă prin sublinierea apartenenței la grup formule de adresare specifice (de exemplu, în comunicarea dintre soți, dintre prieteni, dintre colegi de clasă etc.) forme pronominale/ adjectivale pronominale și verbale de persoana întâi plural gest specific de salut (la începutul/sfârșitul întâlnirii) obiecte-marcă pentru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]