6,023 matches
-
PAGINI BASARABENE, publicație apărută la Chișinău, lunar, din ianuarie până în decembrie 1936, având subtitlul „Revistă literară și de cultură generală”. L.T. Boga este director, ca redactor figurează George Dorul Dumitrescu, redactor pentru București fiind Mihail Straje. La ultimul număr lui George Dorul Dumitrescu i se alătură Augustin Z. N. Pop. Redactorii nu se încumetă
PAGINI BASARABENE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288608_a_289937]
-
, revistă apărută la București, o dată la două luni, între 1 martie și 15 mai 1941 (cinci numere), având subtitlul „Literatură. Artă”. Directori sunt George Acsinteanu și Remus Țincoca, iar comitetul de redacție este alcătuit din Ion Diaconescu, Cristofor Dancu, Cuza Marinescu, Al. Alexianu, Gabriel Pamfil. Primul număr se deschide cu articolul lui Ion Barbu, Cuvânt către poeți, o pledoarie
PAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288644_a_289973]
-
întâlnit în cale: ocultism, etimologie, hidrodinamică, speologie, arhitectură, oenologie, aerofotogrametrie, istoria elenismului, chimia pigmenților, mecanica motoarelor, botanică ruderală, jurisprudență, teoria conspirațiilor, arta vitrinierilor, tarotul divinatoriu, meșteșugul sculpturii în scârț”. Cadrul epic se schimbă în două volume de povestiri cu un subtitlu comun: Carte de calculatoare pentru spirite literatoare, și anume în Chei fierbinți pentru ferestre moi (1998) și în Stângăcii și enormități (1999), atenția prozatorului deplasându-se acum asupra realităților postdecembriste. Nu însă și maniera narativă, bazată pe aceeași reciclare postmodernă
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
1911), Povestea lumii de demult (1913), Diavolul învrăjbitor al lumii (1914), Cerul și podoabele lui (1915), Văzduhul (1916) și Mitologie românească, volumul I: Dușmani și prieteni ai omului (1916), volumul II: Comorile (1916), volumul III: Pământul (1924), mai toate cu subtitlul După credințele poporului român, conțin un bogat material prezentat in extenso, fără scurtarea unor variante, abordarea fiind descriptivă. Lipsesc trimiterile comparatiste care, după opinia unor comentatori, ar fi sporit interesul materialului antologat. Alții apreciază pozitiv tocmai generozitatea înregistrării cât mai
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
, publicație apărută la București din 15 aprilie 1922 până în februarie 1927, cu subtitlul „Revue mensuelle littéraire, artistique, mondaine, sportive”. Redactor (din 1923), apoi director (din 1926): Francis Lebrun. Este publicația cea mai importantă pentru studierea relațiilor româno-franceze din epocă și pentru cunoașterea mișcării francofone din țară, deoarece oferă periodic informații asupra corpului de
PARIS–BUCAREST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288696_a_290025]
-
PASĂREA ALBASTRĂ, revistă apărută la București, bilunar, între 26 octombrie 1935 și 12 aprilie 1936, având subtitlul „Literatură, teatru, muzică, plastică, cinema, turism”. Director este Facioni Miciacio, iar ca redactor figurează Petre Florescu. P.a. se dorește o publicație de cultură într-o lume sufocată de politică, punând accentul pe actualitatea culturală din țară și din străinătate, înfățișată
PASAREA ALBASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288703_a_290032]
-
, revistă apărută la București, lunar, din 13 noiembrie 1932 până în mai 1933. Redactori sunt Gheorghe Râpă și Ion Nistoreanu; de la numărul 3/1932 apare cu subtitlul „Literatură, ideologie, critică” și cu altă componență redacțională: Gheorghe Râpă și Al. Raicu, iar ultimele două numere (cu alt format și cu frontispiciul schimbat) menționează ca director pe Al. Raicu, iar ca redactori pe Ion Nistoreanu și pe Mihail Florian
PEGAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288747_a_290076]
-
doctorat despre B. P. Hasdeu nu se află numai un portret al istoricului, ci și unul al scriitorului, în timp ce documentul dramatic din Un român în lagărele sovietice (1991) duce cu gândul la gulagul din literatura lui Aleksandr Soljenițân. Razzar, cu subtitlul Primul om ar fi fost plămădit din lut (1999; Premiul Editurii Nemira), carte ce are la bază un libret de operă rock SF pe muzica lui Csaszar Constantin, scrisă în colaborare cu Alexandru Pecican, fratele lui P., se dorește un
PECICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
JURNALUL LITERAR, publicație care apare la București, săptămânal, apoi lunar, de la 8 ianuarie 1990, cu subtitlul „Săptămânal de opinie și atitudine intelectuală”. Ca director fondator este menționat G. Călinescu, director - Zoe Dumitrescu-Bușulenga, redactor-șef - Nicolae Florescu. Revista se revendică de la „Jurnalul literar” călinescian și se consideră cea de-a treia serie a lui, afirmând că literatura
JURNALUL LITERAR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
LA ROUMANIE, publicație apărută la București între 25 februarie și 1 aprilie 1939 (trei numere), având subtitlul „Revue bimensuelle politique, économique et sociale”. Director este Cezar Petrescu, redactor Jacques Paléologue. Revista are ca obiectiv promovarea relațiilor de prietenie cu țările răsăritului european și ale bazinului dunărean. Grigore Gafencu semnează un articol despre Pactul Balcanic, iar Jacques Paléologue
LA ROUMANIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287730_a_289059]
-
, publicație apărută la București, lunar, de la 8 aprilie 1925 până în decembrie 1943, sub direcția lui Jean Th. Florescu, având subtitlul „Revistă mensuală (de politică și cultură)”. Urmărește cu precădere politica de consolidare a relațiilor României cu vecinii în cadrul tratatelor și înțelegerilor preconizate de Mica Antantă, dar și făurirea unor noi punți de contact cu principalele aliate din Occident, Franța și
LA ROUMANIE NOUVELLE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287729_a_289058]
-
revistă spre „purificarea sufletelor și înviorarea inimilor”. Se publică poezia Pribeag de Const. Spirescu, poet căzut în 1917 la Oituz, însoțită de un medalion biografic, precum și versuri de N. Georgescu; un Movileanu colaborează cu fragmente din romanul Sânge nobil, având subtitlul Scene din viața țiganilor ursari. Nicolae Ursu scrie un articol polemic, Contra artei de standard, Radu Gyr traduce Cântecul iubitului de Goethe, iar D. Țiridis, responsabil cu sectorul de popularizare a științei, scrie despre Einstein și teoriile sale. M.V.
MINERVA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288155_a_289484]
-
MIORIȚA NOASTRĂ, revistă apărută la New York, lunar, de la 1 martie 1988, având subtitlul „Pentru întreaga familie”. Din anul 2000 a devenit publicația Academiei de Artă și Știință „Miorița”. Este fondată și condusă de profesoara și scriitoarea Elisabeta Păunescu. Revista încearcă să răspundă cititorilor prin rubrici diverse precum „Comorile României”, „Muzică”, „Poezie”, „Artă”, „Medicină
MIORIŢA NOASTRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288165_a_289494]
-
, revistă apărută la București, lunar, în trei serii: aprilie - 20 septembrie 1933, 10 februarie - 10 octombrie 1936, 15 noiembrie 1937 - 15 aprilie 1938, purtând subtitlul „Literatură, artă, știință”. Ultimul număr, sub forma unei broșuri, are drept unic autor pe Ion Goschin, iar subtitlul este „Cronici de artă literare și plastice”. Rubrici: „Pe marginea criticii”, „Pictori și expoziții”, „Revistele”, „Curier literar”, „Talente care mijesc”, „Varia”, „Redacționale
MINIATURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288161_a_289490]
-
la București, lunar, în trei serii: aprilie - 20 septembrie 1933, 10 februarie - 10 octombrie 1936, 15 noiembrie 1937 - 15 aprilie 1938, purtând subtitlul „Literatură, artă, știință”. Ultimul număr, sub forma unei broșuri, are drept unic autor pe Ion Goschin, iar subtitlul este „Cronici de artă literare și plastice”. Rubrici: „Pe marginea criticii”, „Pictori și expoziții”, „Revistele”, „Curier literar”, „Talente care mijesc”, „Varia”, „Redacționale”. La început M. are un caracter precumpănitor literar, pentru ca ulterior să câștige teren artele plastice; începând cu numărul
MINIATURI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288161_a_289490]
-
, periodic apărut la Turnu Severin, lunar, între 14 martie 1936 și 20 februarie 1938. Administratori: N. Oprișan și Demetrie Mihail Dascălu. De la numărul 4-5 revista primește subtitlul „Literar, artistic și informativ”. Rubrici: „Pagina multora”, „Slove pentru prieteni”, „Pe urmele streinilor”. E scrisă aproape în întregime de cei doi directori, care acoperă toate rubricile. Astfel, ambii semnează versuri (alături de ei mai publică poezie Liviu Bratoloveanu, C. Brândușoiu-Costești, Mariana
MIZERABILII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288194_a_289523]
-
MOLDOVA LITERARĂ, revistă apărută la Cernăuți, săptămânal, între 25 septembrie și 22 noiembrie 1919, având subtitlul „Literatură, artă și știință”. Redactată de Mihail Voinea și de I.D. Protopopescu, publicația își propune să promoveze, „în locul literaturii străine de deznaționalizare”, „literatura pur românească, creația geniului românesc”, să realizeze „un nou mediu de îndrumare pentru tineretul bucovinean” și „să
MOLDOVA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288215_a_289544]
-
MOLDOVA, publicație apărută la Botoșani între 1 noiembrie 1904 și 15 noiembrie 1905, apoi între 15 noiembrie 1911 și 15 noiembrie 1912, purtând subtitlul „Organ politic, social, economic și literar”. În a doua serie gazeta este condusă de un comitet, este editată sub îngrijirea lui Alexandru Șmelț și se dorește a fi „o oglindă fidelă a vieții, sub toate aspectele ei, din Moldova de
MOLDOVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288219_a_289548]
-
, periodic apărut la Galați, săptămânal, între 11 decembrie 1927 și 13 mai 1928, apoi anual, în 1929 și 1930. Director: Const. Calmuschi, secretar de redacție: Grigore Vêja. Începând cu anul al doilea de apariție, sub direcțiunea lui I. Gherincea, subtitlul devine „Revista Universității Populare din Galați”. Principalul deziderat exprimat în Programul nostru ar fi acesta: „să ne scoborâm în masele căutătoare de cultură”, chiar dacă aria acoperită va fi limitată: „vom fi fericiți dacă - fără vreun gând de regionalism [...] - vom putea
MOLDOVA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288213_a_289542]
-
decenii mai târziu. Pe acest plan, și nume ca Arghezi, Blaga, Barbu, Bacovia, Fundoianu, Voronca sunt reprezentative pentru m. Un examen tipologic a efectuat, asupra poeziei, Hugo Friedrich, în cea mai răspândită lucrare a sa, Structura liricii moderne (1956), cu subtitlul, care face delimitările istorice de rigoare, De la Baudelaire până în prezent. Ceea ce, după profesorul freiburghez, individualizează poezia universală din acest interval e o „structură” interioară unică, neafectată de politicile diferitelor curente. Dominanta acestei structuri e obscuritatea. Potrivit lui Baudelaire, pentru poetul modern
MODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288200_a_289529]
-
migrând, doar cu bilet de întoarcere, către pomul cunoașterii. „Dărâmăturile” sunt, evident, spațiul lăuntric și exterior lăsat în urmă de trauma experienței totalitare, care atârnă foarte greu pe lângă toate celelalte crize ale Bisericii în modernitate. Din acest motiv, am suplimentat subtitlul cărții cu sintagma „Insomnii teologice în România postcomunistă”. Ca mulți alți contemporani trecuți prin experiența unei utopii barbare, am experimentat, la propriu și la figurat, insomnia, niciodată lipsită de riscuri. M-am străduit ca aceste insomnii să capete un caracter
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
scris neobositul autor, relevante pentru discuția de față sunt în primul rând articolele din ultimii 10-15 ani, multe apărute în trimestrialul pe care îl dirijează el însuși, The Responsive Community: Rights and Responsibilities, al cărui simplu titlu, explicitat deja în subtitlu, prefigurează un întreg program 14, precum și cărți ca: The Moral Dimension: Toward a New Economics (Free Press, New York, 1988), A Responsive Society: Collected Essays on Guiding Deliberate Social Change (Jossey-Bass Publishers, San Francisco, 1991), The Spirit of Community: Rights, Responsibilities
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
am obținut un Început de cotitură În literatura noastră; Izvoare noi de inspirație pentru scriitorii noștri; 1948 a fost un an rodnic În domeniul prozei; Slăbiciunile literaturii și criticii noastre actuale și Sarcinile scriitorilor din R.P.R.. Deși edificator numai prin subtitluri, va trebui totuși să lecturăm câteva pasaje din raport și anume cele referitoare la proză, poezie și critică literară: „Până la această dată (30 Decembrie 1947), noi am avut poezia lui A. Toma, care mai bine de jumătate de veac a
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
două specii epice considerate „populare”, așadar, mai accesibile, adică nuvela și povestirea. Dimpotrivă, acum „În pragul Planului Cincinal”, nuveliștii sunt și „mai aproape de viață, de oameni, de faptele lor” - demonstrează Geo ȘERBAN 45 Într-un comentariu chiar astfel intitulat, cu subtitluri la fel de transparente: Oameni și mașini, Femei noi În lumea satelor ș.a. care pun În lumină scrieri de N. Jianu, Al. Raicu, Vera Hudici, I. Jipa, Petru Vintilă, Mihail Botez: „În ultima vreme au apărut un număr Însemnat de lucrări literare
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ACȚIUNEA MARAMURĂȘANĂ, publicație apărută la Sighet, bilunar, din 10 octombrie 1929 până în 21 ianuarie 1938. Director este Ilie Lazăr, redactor - Vasile Bel, apoi Petre Lenghel-Izanu (de la numărul 1/1933). Jurnalul (care include în subtitlu precizarea „de propagandă național-țărănistă”) are un caracter pronunțat de partid și de luptă electorală, tipărind totuși și destul de numeroase materiale culturale. „Poetul gazetei”, Toma Murgoi Jiboteanu, publică aici mai multe versuri, precum Maramureșul, Moții, Odă Unirii, Plugarilor, cu timbru răzvrătit
ACŢIUNEA MARAMURASANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285162_a_286491]