3,015 matches
-
și un nume (fii-iar de râs în vecii, vecilor) un nume ciudat precum și personajul acesta. Numele nenorocitului care a adus dezastrul pe pământul românesc este Corneliu Coposu, care parcă pentru a ne face în ciudă celor care am vărsat sudoare ca să ridicăm această țară, are acum și statuie în București, ridicată în semn de recunoștință de ciracii săi care s-au umflat ca lipitorile de sângele acestui popor mioritic, adică blegos până la prostie. Îl chema aici pe pământ Coposu până ce
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
Parcă îi și vedeam cu făclii în mâini și cu Raluca Turcan în frunte, ca în tabloul "România revoluționară", grăbindu-se spre Palatului Parlamentului de unde să-i scoată în șuturi pe "paraziții" care, lăfăindu-se în lefurile mari stoarse din sudoarea poporului, dorm în fotoliile comode și să-i rărească de să rămână numai 300 c- așa e „pohta” lui Băsănău. S-ar fi încins apoi o horă mare, Golden Blitz ar fi dat de băut cât îl ține burta pe
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
gest involuntar duse mâna direct spre inimă, așa cum îl îndrumase învățătorul în timpul numeroaselor repetiții, după care urmă răspunsul deznădăjduit al mamei: "Mai rabdă, puiul mamei, până mâine/ Că mâine ducem grâul la morar!". Părinții și invitații, cu frunțile ude de sudoare, ascultau și plângeau. Directorul făcea semne disperate să înceteze. Trebuia întrerupt cu orice preț! Bidaru tot nu pricepea nimic. Bănuia că aceștia vor să-i sufle. Îl credeau incapabil. Nu avea nevoie de sufleor: " Mi-e foame, dragă mamă! Nu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
ales praful, a rămas doar o legendă ce dăinuie verbal din om în om. Atâtea obiecte prețioase au dispărut de parcă le-ar fi înghițit fantomele , mare rușine și mare păcat, așa cum au fost scoase la lumină cu trudă și cu sudoare dar și cu mare dragoste, așa au dispărut în întuneric ca prin vrajă. îmi amintesc și de acele icoane foarte vechi, sau de cărțile rare ale tatei care acum poate că se găsesc doar în colecții particulare și dacă tot
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
Al. Vlahuță În îndelungata și zbuciumata dăinuire a poporului român, munca trudnică a fost aceea care i-a asigurat supraviețuirea și statornicia pe aceste meleaguri bântuite de furtunile învârtejite ale istoriei. Truditorii pământului, care își lucrau țarina cu dragoste și sudoare, au învățat din experiența milenară că numai prin muncă se poate asigura rodnicia pământului, că viața nu dă muritorilor nimic fără muncă (Horațiu) și că omul e făcut pentru muncă după cum pasărea e pentru zbor (proverb). Convins de valoarea economică
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
pentru cinste și corectitudine etc. Oamenii satului lucrau cu dăruire pământul și-l iubeau, așa cum își iubeau copiii, animalele, locul pe care au văzut lumina zilei și unde au crescut. Trudind pe ogoare puțin rodnice, cu unelte rudimentare, dar cu sudoare din belșug, țăranii smulgeau anevoie roadele pământului, pe care le strângeau și le drămuiau cu zgârcenie, pentru a asigura cele necesare multelor guri ce le aveau de hrănit. Fiecare bob, fiecare spic sau știulete avea încorporat în el transpirație și
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
mers, reușeai să te întorci acasă așa, cam pe la chindie, când soarele mai are de parcurs cale de vreo două lungimi de prăjină până la asfințit. Ajungeai stors de vlagă și rupt de foame. Pentru că fiecare bănuț era câștigat cu multă sudoare, nu ne înduram să-l cheltuim pentru a cumpăra ceva de-ale gurii. Aveam în traistă o bucată de malai sau câteva turte din făină integrală, coapte pe plită, pe care le îmbucam la scurtul popas făcut la fântâna de pe
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
petrol lampant) ș.a. Verbele a strânge, a cruța, a păstra, (în înțelesul de a economisi), erau frecvent folosite în familiile sătești. Țăranul își învăța copiii să muncească, Să fie harnici, să economisească. Știa că banii sunt mai prețuiți Atunci când cu sudoare proprie-s stropiți. Constrângerile privind consumul erau argumentate cu exemple convingătoare. Îmi amintesc două dintre ele. O familie dintr-un sat vecin, recunoscută pentru hărnicia și spiritul gospodăresc, pentru averea acumulată, și-a înzestrat toți copiii, opt la număr, cu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
și economică. Din munca pământului 17 a rodit lumea satului cu credințele ei și cu speranțe adunate în broboane stoarse din frunți îngândurate. Din brazde, sub dezmierdarea razelor de soare, s-au născut ogoare. Lanuri îmbelșugate, udate de ploi și sudoare, au împânzit ținuturile noastre. Omul avea să reușească nu doar grație sârguinței sale, ci și naturii care își arătase mărinimia. Momentul izbânzii a coincis cu retragerea spre nord a ghețarilor care acopereau o parte însemnată a continentului. Peste Europa s-
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Banul născător de bani este un pericol, el trebuie considerat doar ca un mijloc, și nu ca un scop. Iar oamenii trebuie să-și amintească prin-cipalele valori pentru care viața le-a fost dată și faptul că este scris: "în sudoarea feței tale îți vei mînca pîinea ta" (Facerea, 3.1). Consumatoris-mul, plezirismul și falsele valori ale economiei de cazino trebuie înlocuite cu smerenia, credința și teama de Dumnezeu, cu munca și cu grija față de aproapele. Acestea sunt valori ce pot
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
crucial de avuție, factor de producție, cum îi spun economiștii, de care avem tendința să uităm, este munca, munca umană. Ea este un mod de slujire a Binelui și de recuperare a altitudinii spirituale la care am fost creați: "În sudoarea feței tale îți vei mînca pîinea ta". Or, astăzi, am ajuns să considerăm că se poate trăi și fără muncă, ori pe spinarea altora, ori speculînd, cultivînd bani care să nască alți bani. Este o iluzie foarte periculoasă aceasta, căci
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
supraviețuitorii unei unități croate care se replia, Înfrântă, după ce Înfruntase cu arme ușoare blindatele inamicului. Mergeau răsfirați, la capătul puterilor, Îmbrăcați În haine militare și civile. Erau țărani, funcționari, studenți, mobilizați În vederea recent alcătuitei armate naționale croate: chipuri acoperite de sudoare, guri deschise, ochi rătăciți de oboseală, arme ce atârnau de curele ori erau târâte prin țărână. Alergaseră patru kilometri cu tancurile dușmane pe urmele lor, și, sub soarele care calcina drumul, se mișcau cu cea mai mare Încetineală, aproape fantomatici
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
obiectivul, diafragma și cadrajul, a lăsat să treacă două chipuri, apoi l-a ales pe al treilea prin vizor, aproape la voia Întâmplării: niște ochi albaștri peste poate de pustii, câteva trăsături descompuse de istov, pielea smălțată de stropii aceleiași sudori ce Întărea pe frunte părul murdar și Încâlcit și o AK-47 veche, sprijinită neglijent pe umărul drept, susținută de o mână Învelită Într-un bandaj pătat, brun-roșcat. După ce obturatorul a făcut clic, Faulques și-a urmat drumul, și asta a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe pipăite, Înainte de a pune În mișcare trăgaciul, clac, clac, cu un zâmbet triumfător, fericit. Exersase Întreaga după-amiază, În vreme ce Faulques o privea tăcut, de aproape, Întipărindu-și În memorie fișiul de pe ochi, părul Împletit În două cozi, cămașa umedă de sudoare, picurii de pe fruntea Încruntată din pricina concentrării. După o vreme, cu arma iar demontată și pipăind contururile fiecărei piese, ea Îi ghicise prezența și, fără să-și ia fișiul de pe ochi, făcuse o observație. Până azi, spusese, nu mi-am Închipuit
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
făcute cu negru rece - unde trăsese Faulques. În decursul unei jumătăți de oră, Îi fotografiase pe oamenii aceia, rând pe rând, calculând deschiderea diafragmei și Încadrarea, preocupat de contrastul de luminozitate dintre nisip și pieile lor negre, care străluceau de sudoare, pișcate de muște și pe care ieșea În relief albul ochilor Îngroziți ce priveau spre aparatul fotografic. Din cauza umidității, căldura era de nesuportat, așa că Faulques se mișca foarte prudent, studiind bărbații Întinși pe jos, pas cu pas; avea cămașa udă
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
luptătorul care avea să-i acopere cu gloanțele din Kalașnikovul lui), Olvido pipăise buzunarul lui Faulques cu o strâmbătură batjocoritoare, privindu-l foarte fix, cu irisurile verzi ieșite din orbite din cauza strălucirii soarelui deasupra nisipului și cu stropișori minusculi de sudoare pe frunte și buza superioară. Sper că ai obolul pentru Caron, spusese, cu răsuflarea Întretăiată de lăcomia cu care trăia clipa. Apoi Își atinsese lobii urechilor, sub plete, unde Îi licăreau niște cercei micuți din aur, În formă de biluțe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
a Înghițit două comprimate cu o sorbitură de apă și s-a lăsat pe vine, cu spatele lipit de perete. A așteptat nemișcat, cu dinții strânși, ca pilulele să-și facă efectul. Când s-a ridicat, avea hainele ude de sudoare. S-a dus la Întrerupător și a stins cele două reflectoare puternice, care luminau peretele. Apoi și-a scos cămașa și a ieșit afară, ca să se spele pe față și pe mâini; cu apa Încă Încă șiroind pe el, a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
spus. Pictorul din turn. - Cunoscutul pictor care Își Împodobește interiorul cu o frescă mare. Voiam să-ți mulțumesc, mai ales pentru vorbele „cunoscut” și „Împodobește”. În orice caz, ai o voce plăcută. Femeia a izbucnit În râs. Mirosea ușor a sudoare, a observat Faulques. O sudoare curată, de mare și soare. Parte din munca ei, a presupus, era să se spetească cu turiștii de la zece dimineața. - Sper că nu te-am deranjat, a zis ea. Mi-ar părea rău ca ei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pictor care Își Împodobește interiorul cu o frescă mare. Voiam să-ți mulțumesc, mai ales pentru vorbele „cunoscut” și „Împodobește”. În orice caz, ai o voce plăcută. Femeia a izbucnit În râs. Mirosea ușor a sudoare, a observat Faulques. O sudoare curată, de mare și soare. Parte din munca ei, a presupus, era să se spetească cu turiștii de la zece dimineața. - Sper că nu te-am deranjat, a zis ea. Mi-ar părea rău ca ei să te fi deranjat. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
lichizi și verzi. Mai curând o chestiune de imaginație decât de optică, Faulques. Fotografia minte, și numai artistul etcetera. S-a dus spre masă și a luat coperta revistei cu fotografia lui Ivo Markovic: un tânăr blond cu stropi de sudoare pe față, ochi goi și gesturi ostenite, atât de diferit de bărbatul care aștepta lângă faleză. Fluturi de Lorenz și brice rupte se Întărâtau unii pe alții În acea imagine care, după ce se fixase pe negativ, Încă se ignora pe
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pneuma) și formează ca un Înveliș 87 pentru suflet. În al doilea caz, atunci cînd Arhonții făuresc noi suflete, cei cinci cîrmuitori ai Fatalității astrale (heimarmene), respectiv planetele Saturn, Marte, Mercur, Venus și Jupiter 88, creează un suflet nou din sudoarea, lacrimile și respirația greu-mirositoare a tuturor locuitorilor cerești. Această materie, conținînd particule care derivă de la fiecare planetă În parte și de la mulți demoni cerești - personificări ale conceptelor astrologice -, este amestecată, turtită și frămîntată ca un aluat, apoi tăiată ca o
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
probabil, altceva decît un fel de bici, iar arhonții sînt Înfățișați ca niște animale de povară. Cu cît sînt obligați să se miște mai repede, cu atît pierd mai mult lichid, pe gură (salivă), prin ochi (lacrimile) și prin piele (sudoarea). Secrețiile acestea conțin Lumină și reziduuri materiale. Melchisedek separă cu grijă Lumina de Materie (hyle), expediind-o pe cea dintîi Înspre Comoara de sus și azvîrlind resturile de materie slujitorilor (leitourgoi) Arhonților, care plăsmuiesc din ele suflete de oameni și
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
douăsprezece Virtuți 63. În ambele cazuri rezultatul este același: Înclinațiile spre luxură ale Arhonților sînt potențate. Masculii, cuprinși de dorința de a o poseda fără Întîrziere pe Fecioara de Lumină, „urlă de poftă și pe trupurile uriașe li se prelinge sudoarea; este ploaia care cade pe pămînt În timpul furtunilor de vară”64. Descrierea lui Augustin oferă și alte amănunte În privința scopului Întregii acțiuni: În fața acestei priveliști atrăgătoare, Puterile rele Își sporesc ardoarea și concupiscența. Frîiele gîndirii lor dezgustătoare slăbesc și, dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
pierde; pistă; plăcere; pleca; plînge; a prinde; proaspăt; probleme; profesor; recreere; a te relaxa; repezeală; respira; rezistență; sări; a scăpa; scăpare; scări; seara; silit; siluetă; singur; slab; a slăbi; slăbire; speranță; sportivi; sprint; stare de bine; start; stimularea organismului; struț; sudoare; cu suflet; școală; tare; teniși; teren; tinerețe; peste tot; tot timpul; transpirație; turneu; undeva; Usain Bolt; ușor; plin de viață; vis; viteza; voință; voios; zadar; zboară; zburdă; zglobiu; toată ziua (1); 801/230/70/160/0 amar: dulce (136); gust
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lene; liniștitor; lînă; lume; marea; mănușă; meteo; mijloc; mîinile; mor; necondiționat; nou; oboseală; pălărie; pizza; plajă; pom; portocaliu; potrivit; prea; prielnic; prietenos; priză; pufos; putere; radiație; radiază; regla; Remus; satisfacție; scăldat; siguranță; mă simt rău; ca smoala; soare; soră; suc; sudoare; în suflet; sufletesc; sufletist; supă; supă de pui; ștrand; tandru; teracotă; termic; timp; topire; toropeală; tricou; umed; uscăciune; viu; vorbă; vreme excelentă (1); 786/176/60/116/0 cale: drum (366); lungă (56); potecă (26); cărare (24); destin (18); dreaptă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]