3,677 matches
-
răspunderea pentru aceste greșeli. Însă ei închid ochii și dau de știre la Roma și aici, la Madrid, că propovăduirea în Japonia s-a îngreunat, cu toate că ei și-au dat toată silința. După ce a spus toate acestea dintr-o singură suflare, Velasco și-a plecat încă o dată capul cu respect și a tăcut. Tăcerea aceasta era doar un răgaz menit să ațâțe curiozitatea celor care-l ascultau. — Cu toate acestea, continuă Velasco discuția cu tărie, încă mai sunt speranțe în ceea ce privește propovăduirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
priviri făcând loc mâhnirii adânci a celui înfrânt în bătălie. „Speranțele...” murmură Velasco abătut, „ni s-au risipit.” Vlăguiți și ei de puteri, cei trei soli se uitau la flacăra lumânării ce se zbătea ca și cum și-ar fi dat ultima suflare. Se zbuciuma întocmai ca o molie ce se stinge după ce și-a isprăvit forțele. — Nu ne mai rămâne decât se ne întoarcem în Japonia. În mintea samuraiului răsuna încă în surdină cântecul răsădirii orezului pe care-l fredonaseră mai devreme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
depărtare de Japonia, n-avem cum să știm dacă e adevărat sau nu. Sau poate că la Papa de la Roma să fi ajuns alte vești... Atunci sunt gata să merg până la Roma sau până la capătul pământului, spuse Tanaka dintr-o suflare. Velasco își lăsă jos mâinile cu care-și acoperise fața: — O să mergeți la Roma... Nu știu ce au de gând Hasekura și Nishi. Dar eu... eu... nu pot să mă întorc în Japonia cu mâna goală. Dacă aș fi vrut doar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
hainele de un alb imaculat. Apoi își plecară capetele la unison. În naos stăteau în picioare în întâmpinarea palanchinului doisprezece cardinali simbolizându-i pe apostoli, în cele câteva zeci de sfeșnice de argint dimprejurul altarului pâlpâiau flăcările lumânărilor și toată suflarea aștepta ca Papa Paul al V-lea să înceapă slujba de Înviere. Deodată, din mijlocul mulțimii de pe partea stângă, câțiva oameni se ridicară în picioare. Săriră lângă palanchinul aflat în trecere și unul dintre ei strigă primele cuvinte pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mizerie, pe cei nenorociți, pe cei îndurerați. Însă, acum episcopii și preoții din această țară sunt cu toții îndestulați și mulțumiți de sine. Se îndepărtează de la înfățișarea omului pe care El l-a căutat. Fostul călugăr spuse toate acestea dintr-o suflare și dintr-o dată își duse mâna la piept. Îl apucă un nou atac. Până când i-a trecut, samuraiul și Nishi s-au uitat la el în tăcere. — Indienii s-au oprit aici pentru mine. Altfel, zâmbi el stânjenit, acum aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
despre Kanzaburō... îmi voi da toată silința să am grijă de el... Samuraiul nu pricepu de ce spunea bătrânul din senin asemenea cuvinte. — Să nu ne dușmănești! — Nu vă... dușmănesc. — A venit poruncă nouă. Seniorul Ishida spuse aceste cuvinte dintr-o suflare, ca și cum s-ar fi scuturat de o povară grea, se ridică în picioare clătinându-se și dispăru. Se auziră pași. Apoi se iviră aceeași slujbași ai Sfatului care veniseră în vale mai înainte. — Poruncă de la Sfatul Bătrânilor. Glasul slujbașului se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Hasekura Rokuemon a trecut la o credință păgână și din această pricină i se poruncește să apară degrabă în fața Sfatului Bătrânilor pentru o nouă judecată. Samuraiul își dădu seama că pe coridorul din spatele ușilor închise stăteau câțiva oameni ținându-și suflarea. Așteptau să-l prindă dacă el ar fi înțeles ce se ascundea în spatele acestei porunci și ar fi încercat să se împotrivească. După ce isprăvi de scris scrisoarea pentru soția sa și pentru Kanzaburō, își tăie o șuviță și o puse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
ști ce-am scris eu acum, m-ar contrazice imediat: „Nu poate, ci sigur, cea mai frumoasă și mai frumoasă dintre ele!” Numai că, în acest moment, ei n au cum să afle nimic. „De ce?”, veți întreba. Păi pentru că... Toată suflarea din ogradă a luat prânzul. Nimeni n-a fost uitat. Ghidușii noștri voiau, chiar să dea de mâncare și merilor, și perilor și gutuilor... Luaseră, pentru asta, apă în gălețile lor mici și erau gata s-o ofere tuturor plantelor
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
-i adevăratul nume al lui... Alin. O după-amiază de primăvară Pe prispa casei e liniște și răcoare. E bine. Din când în când adie un firicel de vânt. Atunci, frunzele pomilor și ale viței de vie, mângîiate de blânda lui suflare, șoptesc cu un glas pe care nu oricine îl poate auzi și pricepe! „Uf! Ce zăpușeală trebuie să fie afară, pe uliță!” „Da, e foarte cald, le răspunde Sorina. Acum, la amiză, chiar că e ca într-un cuptor. Parcă
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
iveau pe dreapta în răstimpuri privirilor noastre, cu turnurile lor scânteietoare de lumină și cu cingătoarea lor puternică de ziduri pe stânga, largul văii gemea sub belșugul greu al sămănăturilor, ce se legănau în valuri verzi, înforite sau aurii, sub suflarea domoală a vântului de vară... Drumul neted se desfășura înaintea noastră gălbiu și lung, iar pe alocurea câte un picior de munte mai înrăzneț îi dădea parcă un ghiont, îl frângea în două, și drumul murea în desișul negru-verde a
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
îi dădea parcă un ghiont, îl frângea în două, și drumul murea în desișul negru-verde a doi munți parcă împreunați. De la o vreme, însuși vântul fu biruit de arșița covârșitoare a zilei și adierea lui răcoroasă se shimbă într-o suflare de flăcări ce părea că izvorăște necurmat pe gâturile de văi largi ale munților învăpăiați. Tăiarăm la dreapta prin huceaguri și la o cotitură mai largă, unde Bistrița obosită oarecum de iuțeala mersului ei...se odihnește o clipă pe o
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cursiv în text. 2. Explicați în scris sensul cuvintelor și expresiilor: soarele de-abia scăpătase după -amiază cuptor aerului înflăcărat largul văii gemea sub belșugul greu al sămănăturilor drumul murea huceaguri 3. Scrieți cuvinte cu sens apropiat termenilor: cingătoarea iuțeala suflarea drum sudoarea belșug 4. Povestiți în scris textul. Zilele babei Dochia (folclor) Era pe la sfârșitul iernii, nopțile înstelate și cerul limpede înșelau sufletul zburdalnic... Bătrâna Dochia plecă cu oile sale la munte. Era îmbrăcată gros, cu vreo nouă cojoace. Pe
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
2. Construiți un text în care să folosiți pronumele de politețe. 3. Analizați formele pronominale din: spunându-mi spunânduți spunându-i spunându-ne spunându-vă spunându-le 4. Scrieți sinonomele termenilor: surâs, datină, ceață, plăsmuire. Vremea si ...vremurile „O puternică suflare de vânt trecătoare și iute, ca un glas de pieire strecurându-se printre frunzișuri, se stinse, tânguios și jalnic, în nesfârșitul umbros al depărtărilor. Vijelia își trimise înainte pe cel mai ager dintre vestitorii săi înaripați. Și de peste firea întreagă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a pustiu, ulițele goale așteaptă zadarnic: nici copiii nu mai ies să se joace în praful lor, răscolindu-l și pierzându-se în nourașii ce se ridică deși, grei, înecăcioși, luminați de soare. Afară e un zăduf arzător, și toată suflarea câtă a mai rămas în sat s-a tras la umbră. E către amiazi și soarele e ca o bobotaie de argint. Câinii și-au căutat umbră de dimineață și nu s-ar mișca de acolo [...]. Găinile, plouate ca vai
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
un veteran de război alcoolic care Își pierduse cunoștința pe o plajă de nudiști. Tragedii, neplăceri fatale, finaluri nefericite, asta erau cei de acolo. Dar ce căutam eu În locul acela? Eram prizoniera acestor gânduri, incapabilă să-mi părăsesc trupul fără suflare, până când mi-am dat seama că suflarea nu mă părăsise, ci mă Înconjura, Împingându-mă În sus. Era de-a dreptul uimitor, zău: fiecare respirație, acest proces care mă ținuse În viață, tot ce inspirasem și expirasem timp de 63
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
pierduse cunoștința pe o plajă de nudiști. Tragedii, neplăceri fatale, finaluri nefericite, asta erau cei de acolo. Dar ce căutam eu În locul acela? Eram prizoniera acestor gânduri, incapabilă să-mi părăsesc trupul fără suflare, până când mi-am dat seama că suflarea nu mă părăsise, ci mă Înconjura, Împingându-mă În sus. Era de-a dreptul uimitor, zău: fiecare respirație, acest proces care mă ținuse În viață, tot ce inspirasem și expirasem timp de 63 de ani, parte din reflex, parte cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
singure. Nu avusese intenția să facă asta, dar pe loc vreo duzină de proaspăt credincioși au simțit mâna Domnului apucându-i de gât. Din acel moment, Seraphineas Andrews a Început să exerseze și să perfecționeze un truc numit de el „suflarea Domnului“. La Început putea să Întoarcă doar o pagină subțire de Biblie, de la o distanță de jumătate de metru. Mări apoi distanța la un metru și Învăță să dea afară aerul prin colțurile gurii fără să se vadă că Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
care știa că va fi periculoasă. Va Încerca să creadă cu fiecare părticică din suflet că Rupert trăia, sperând Însă ca el, soțul de care divorțase din cauza lipsei lui de sensibilitate, să fie Înhățat de soartă și stors de ultima suflare. Vera Își aminti de poveștile despre oameni care refuzaseră să creadă că cei dragi chiar muriseră Într-un accident de avion, pe un vapor care s-a scufundat sau Într-o mină care s-a prăbușit. Afirmațiile de genul „nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mânca ciupercile otrăvitoare pe care le găsiseră gemenii. Se vor zvârcoli și se vor chirci precum fluturii care se eliberează din crisalide. Ciucurii păturilor le vor mângâia chipurile nemișcate, semn că odihna va fi de această dată veșnică. Iar când suflările lor vor fi asemenea brizei care trece, aripile de smarald se vor zbate și vor zbura, zornăind din clopoței și Îngânându-le morților: Mergeți spre casă, mergeți spre casă. Loot a ridicat un vas cu mâncare făcută din ultimele provizii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
ploii, și scoate vîntul din cămările Lui. 14. Atunci se arată omul cît este de prost cu știința lui, și orice argintar rămîne de rușine cu chipul lui cioplit; căci idolii lui nu sunt decît minciună, și nu este nici o suflare în ei; 15. sunt un lucru de nimic, o lucrare înșelătoare, și vor pieri, cînd va veni pedeapsa. 16. Dar Cel ce este partea lui Iacov nu este ca ei; căci El a întocmit totul, Israel este seminția moștenirii Lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
și ploaie, și scoate vîntul din cămările lui. 17. Atunci orice om se vede cît este de prost cu știința lui, orice argintar rămîne rușinat de chipurile lui cioplite; căci idolii lui nu sunt decît minciună, și n-au nici o suflare în ei. 18. Sunt o nimica toată și o lucrare de rîs: cînd le vine pedeapsa pier cu desăvîrșire! 19. Dar Cel ce este partea lui Iacov nu este ca ei; căci El a întocmit totul și Israel este seminția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
și, pentru că i se făcuse rău, folosise batista mea. Takahashi încă mai răsufla când a fost urcat în mașină, dar mi-am dat seama că nu mai avea nici o șansă. Până în acel moment nu văzusem pe nimeni dându-și ultima suflare. Chiar dacă era pe ducă, trebuia să fac tot posibilul să-l salvez. Pur și simplu asta am simțit. Șoferul a insistat: — Domnișoară, veniți cu noi! — Nu, nu vin, am răspuns eu. Nu am știut niciodată la ce spital au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
de ora prânzului și am ieșit pe hol împreună cu soțul să mergem să cumpărăm ceva de băut, când am văzut o persoană decedată. Soțul meu a zis: «E mort!» Era întins pe o parte pe targă și chiar era fără suflare. Doctorul a chemat-o pe soția domnului respectiv și i-a spus: «Vă rog să acceptați condoleanțele mele!» Doamna a început să plângă în hohote. Noi, cei care stăteam pe un șir de canapele din hol și aveam perfuzii, eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Mai concret, oare ce aveam de făcut? Nu știam. Trebuia să iau atitudine. Ultimul an petrecut în străinătate a fost unul crunt. Cutremurul devastator din Hanshin și atacul cu sarin de la metrou - două atacuri asupra Japoniei, care au zdruncinat întreaga suflare omenească. Până la urmă, extinderea proiectului despre atacul cu sarin a fost foarte folositoare pentru mine în „procesul de cunoaștere a Japoniei“. Prin intermediul interviurilor am cunoscut mulți japonezi, le-am ascultat poveștile și, prin urmare, am conștientizat ce a însemnat pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
și vor intra în găurile stîncilor, și în crăpăturile pietrelor, de frica Domnului și de strălucirea măreției Lui, cînd Se va scula să îngrozească pămîntul. 22. Nu vă mai încredeți dar în om, în ale cărui nări nu este decît suflare: căci ce preț are el? $3 1. Domnul, Dumnezeul oștirilor, va lua din Ierusalim și din Iuda orice sprijin și orice mijloc de trai, orice izvor de pîine, și orice izvor de apă, 2. pe viteaz și pe omul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]