2,938 matches
-
prin infiltrația umezelilor din atmosferă, prin păduri, păstrează și sporesc izvoarele câtimea lor de apă, când, dimpotrivă, se împuținează și adeseori sacă de tot. Dacă locurile pe unde ele se află sunt lipsite de păduri, sunt supuse razelor soarelui, ce sug umezeala înlăuntrică a pământului." Drept urmare, considera "neapărat de trebuință ca <pe> toată împregiurimea izvoarelor de la Aron Vodă și de la Șapte Oameni [...] să se planteze cu copaci de acel fel, care, după a lor însușire, trag umezelile de hrană mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și multe altele, cu oarecare folos și rezultat mulțămitor. Luând în băgare de samă un așa mare însemnător ram de iconomie națională, multe guvernuri, pân și cele constituționale, au așezat toate pădurile, atât particulare, cum și cele a<le> statului supt privighere oficială, au împiedecat, prin înțălepte și nimerite orândueli, stricarea și sterpirea pădurilor, au îndămănat prin introducerea unei regulate iconomii de păduri, îndelungata ținere, sporire și mai mare producere de lemne și, în acest chip, au asigurat împrotiva vătămătoarei lipse
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
cu Orientul și pe carele cu lesnire se pot trimite pân și în țări străine toate felurile producturilor naturale și de industrie. Fără îndoială, aice, în cuprinsul valei Bistriței, se vor așeza cu timpul cele întâi și cele mai multe fabrice. Așadar, supt așezământul cel binefăcători de acum a<l> țărei, supt înțăleapta și de tot binele sporitoare Ocârmuire, au sosit în sfârșit și pentru Moldova epoha în care să înflorească industria, să se scoată odoarele minerale aflătoare în sânul pământului și, în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
trimite pân și în țări străine toate felurile producturilor naturale și de industrie. Fără îndoială, aice, în cuprinsul valei Bistriței, se vor așeza cu timpul cele întâi și cele mai multe fabrice. Așadar, supt așezământul cel binefăcători de acum a<l> țărei, supt înțăleapta și de tot binele sporitoare Ocârmuire, au sosit în sfârșit și pentru Moldova epoha în care să înflorească industria, să se scoată odoarele minerale aflătoare în sânul pământului și, în acest chip, să sporească și să se îndămâneze fericirea
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de brazi; cărbunii lui se protimisesc la vărsătorii și băi înaintea celor de fag ș.a. Coaja lui se întrebuințează la dubitul pieilor și la boit. Din floarea lui adună albinele clei și alte materii. Rășina cea limpede ca balsamul, cunoscută supt nume de "terpentin venețian", se capătă prin bortelire, iar cea mai fină, ce curge singură din coajă, se numește bijon și adeseori se înfățoșează supt nume de balsam peruan. Bureții lungăreți sau rătunzi ce cresc pe crini (Agaricus Laricinus) se
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
și alte neapărate trebuințe, deci firește trebuie să piardă bilansul cătră națiile comerțiale a<le> Evropei, pentru că exportația deosebitelor producturi nelucrate și a vitelor, care este comerțul de acum al Moldovei, nicidecum nu se cumpenește cu importația. Deci, țările streine sug din Moldova, pe fieșcare an, mari some de bani și numai desvălirea unei mai mari industrii în țară, îmbunătățirea agriculturei, ce din nenorocire se află încă într-un grad foarte îngiosât, iar mai ales deschiderea minelor îmbelșugate în țară pot
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
acestui institut nu să află încă în mâna Cinst<itei> Epitropii. Încât pentru acest cuvânt nu să pot pregăti binalile neapărate pentru asemenea scopos; apoi, de la Sfântul Gheorghi viitor să să eie în posesie o moșie aproape de Eși. Această moșie, supt privigherea Cinst<itei> Epitropii, să se administreze de D<umnealui> Mihailic de Hodocin, profesorul agricolei, în chipul cel mai folositor. Acolo, îndată să se așeze o școală practică de mehanică și anume: de dulgherie, teslărie, rotărie, strungărie, ferărie și lăcătușie
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
bine ce rămâne în mâna cerșetorului Aproape de râul ce-și pierde respirația în tumultul vârtejului în pieptul bâlbâind slăbit Ca înaintea sicriului rugăciunea De a fi: Sunt ea în cele mai ascunse Măruntaie ale sale. Atunci vine furtuna și mă suge Din carne, din os și din duh Până ce mă revărs peste maluri Despuind digurile de memorie. Și bine e să uiți chiar și visul Că lacrima ți-a fost mireasă. 25 decembrie 2006 Vine o liniște turbată Din orice spațiu
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/8530_a_9855]
-
ca piețele să arate un anumit nivel de optimism, în contextul unei perspec tive macroeconomice și financiare, în mare part e, negative. În același timp, în ciuda îmbunătățirii continue a condițiilor economice și financiare de pe piețe, semnele de disfuncționalitate au rămas, sug erând că eforturile depuse de guvernele și băncile centrale nu au restabilit încrederea pe deplin în sistemul financiar global (figura nr. 4.3.). După cum se poate observa din figura de mai sus , la nivel interna țional, băncile centrale din majoritatea
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
vampirilor, sunt animați de sânge, ca pulsație elementară a vieții. Acesta este, de altfel, primul nivel al vampirismului. Femeia-vampir, Christina, le adaugă sexualitate asumată impudic și rebeliune contra convențiilor (inclusiv libertinaj în timpul vieții). Tocmai aceste trei caracteristici, dorința de a suge sânge, impulsul erotic și rebeliunea difuză, sunt și cele enumerate de Carol A. Senf în relație cu figura feminină tipică a vampirului. Ni se adaugă, just, că aceste trăsături le făceau pe femeile-vampir să apară mai periculoase decât corespondenții lor
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cu figura feminină tipică a vampirului. Ni se adaugă, just, că aceste trăsături le făceau pe femeile-vampir să apară mai periculoase decât corespondenții lor masculini, "în principal pentru că femeia tradițională trebuia să fie o ființă care hrănește, nu una care suge sânge, o ființă docilă, nu o rebelă, și o ființă care și-a sublimat erotismul într-o căsnicie monogamă, bazată pe creșterea copiilor" (1999: 207). Amenințarea Christinei se acutizează în capitolul următor, când observăm că, de fapt, întregul microscosmos rural
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
acestea se mai află și picturi mai domestice precum Cap de studiu, Nud, Mama601. Într-o tavernă joasă, la ale cărei geamuri sclipesc sticlele multicolore pline cu omorâtoarele absinte, în mijlocul unei mulțimi echivoce fețe lucioase de fard ordinar și fețe supte de nopțile pierdute într-o viață necinstită două femei al căror costum eclatant și sărăcăcios e stigmatul tristei lor meserii, s'au luat la ceartă. Și pe când una exasperată ridică un cuțit într'un gest criminal, cealaltă cu mâinile în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Sunt un bun ascultător V-ați format într-o familie de muzicieni, cum de ați ajuns la film? De fapt, întrebarea e: cum de nu s-a lipit muzica de mine? Vrând, nevrând, am crescut cu muzica în jurul meu, am supt muzică și ea m-a marcat până în ziua de astăzi, influențând felul în care îmi fac filmele. Muzica este o parte esențială din viața mea, dar n-am niciun fel de talent sau veleități artistice în acest domeniu. Cred că
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
și de doi activiști comuniști vasluieni ce vor fi dat mai mult cu gura pe acolo decât cu lopata sau târnăcopul, așa că pentru această „grea” misie fuseseră nominalizați tov-ii Mihai Luca și Gheorghe Chirvase. Nici secera partidului, țărănimea săracă și suptă de asupritorii satelor, „chiaburii”, nu fusese dată de-o parte odată ce tov ii Moise Florea, Arhire Gheorghe și Țârdea Irimia fuseseră promovați în fruntea „Comitetului Județian al O.T.S. (organizația tineretului sătesc, n.n.)” iar Bucătaru Costică, Păduraru Nelu și Vișinov
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
neamul Frimuleștilor își continuă existența, în secolul al XVIII-lea, în Mircești, lângă Dăncești, unde aveau proprietăți. Aici, la Mircești, pe coasta dealului, în cimitirul vechii biserici din lemn, s trat piatra mormântului familiei, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea: „Supt această cruce să odihnesc robii lui Dumnezău Gheorghie Frimu și cu <ai> săi întru veșnică pominiri. 1796 (?)”. Nu știm al cărui urmaș era acest Gheorghe Frimu; descindea, fără îndoială din Frimul din satul vecin, Dăncești. Trebuie să fi fost nepot
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
țării - oferă cititorului solide puncte de reper în încercarea de reconstituire a dramatismului acelor timpuri: „Pe străzi treceau supt pază soldați stinși, ori camioanele care aduceau unul peste altul trupurile înțepenite, așa de multe, încât spitalele, unde bolnavii zăceau și supt paturi, erau silite să refuze primirea; (...) în orașul de o nesfârșită tristețe pentru a se face foc se tăiau copacii bătrâni de la Copou”. A urmat un rapid și uriaș efort de redresare a capacității militare a țării noastre. Armata română
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
surori, mătuși și veri, dar numao mamă, în întreaga lume.” Kate Douglas Wiggin „Așa era mama în vremea copilăriei mele, plină de minunății, pe cât mi-aduc aminte; și-mi aduc bine aminte, căci brațele ei m-au legănat când îi sugeam țâța cea dulce și mă alintam la sânu i, gângurind și uitându-mă în ochi-i cu drag! Și sânge din sângele ei și carne din carnea ei am împrumutat, și a vorbi de la dânsa am învățat. Iar înțelepciunea de la
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
în mod simbolic, atribuită 11. Această acumulare îngrozitoare de referințe la domeniul animalier pare a ține de o aceeași obsesie, aceea a gurii monstruoase, mereu lacomă, mereu devoratoare. O gură-maxilar care strivește, străpunge și sfîșie, dar și o gură-ventuză care suge, care aspiră. O gură însetată de sînge care se năpustește asupra izvoarelor vieții, care se adapă din ele și le seacă. Așa cum într-un vis înspăimîntător Octave Mirbeau vede mîna baronului Gustave de Rothschild întinsă pe marginea unei loje, într-
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
în 1797. 11. "Apariția animalității în conștiință, notează Gilbert Durand, este semnificativă pentru coborîrea persoanei pînă la nivelul unității". În eseul său despre reprezentările caracatiței, Roger Caillois arată, foarte bine, că există o înrudire ce unește în imaginar monștrii ce sug sîngele: caracatița cu tentaculele și ventuzele sale face parte din același univers mitic ca și păianjenul și vampirul" (R. Caillois, Caracatița, Paris, La Table Ronde, 1973). Este evidențiată, fiind legată de memorie, de murdărie, obsesia sîngelui. Acest sînge, scrie Edgar
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
grație statutului, educației sau experienței dovedite. Ei preferă să acorde credibilitate acelora care par a fi sinceri și care își recunosc liber prejudecățile". (Gardner, 2012, p. 42) 5.6. Școala și spațiul public Un copil ignorat de mamă își poate suge îndelungat degetul mare de la mână, mai târziu, ajuns la școală, poate mânca fără să-i fie foame (compulsiv), poate fuma, se poate îmbăta sau își poate roade unghiile etc., orice pentru a umple vidul programat prin orar. Activitățile de acest
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Lupu, fiindcă așa Îi ziceam noi bade Lupule, și el nu se supăra, era un tip jovial, ieșea la poartă și prindea vorbă cu toți trecătorii. Nu fuma, dar ținea În gură tot timpul un săculeț cu tutun din care sugea mereu. Ciudat mod de a-ți introduce nicotina În organism. Iarna, mergând pe cărare prin zăpadă, nu-i pierdeai urma fiindcă scuipa mereu un fel de salivă maronie, zeamă de tutun. Dar badea Lupu a murit și Ileana a rămas
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
tulburi! zise el pornit; iar acum un an m-ai și bîrfit! Eu te-am bîrfit?... E oare de crezut cînd eu, pe-atunci, nici nu eram născut?... Măria Ta, fii bun și ține seama că-s mititel și încă sug la mama... De n-ai fost tu, a fost un frate-al tău! Măria Ta, n-am niciun frate, zău... Chiar dacă n-ai, tot n-are-a face: a fost vreunul dintr-ai tăi, că sînteți toți la fel de răi, de la ciobani pînă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
pornit; [7] iar acum un an m-ai și bîrfit!" [8] "Eu te-am bîrfit?... E oare de crezut cînd eu, pe-atunci, nici nu eram născut?... [9] Măria Ta, fii bun și ține seama că-s mititel și încă sug la mama..." [10] " De n-ai fost tu, a fost un frate-al tău!" [11] "Măria Ta, n-am niciun frate, zău..." " Chiar dacă n-ai, tot n-are-a face: [12] a fost vreunul dintr-ai tăi, [13] că sînteți toți la fel de
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mari pe jumătate / și-n tăcerea gravă fără ură / c-o mișcare de ceasornic taie / ochiului........ albeața vâlvătaie...” (în sânul ei se coace trandafirul); sfâșietoare zbateri lăuntrice: „Dar vameșul îi taie calea dreaptă / el.................. viermele cu trupul de aloe / strângând supt piele cârjile lui noe / prin straturile nopții și m-așteaptă / la capete de pod prin vene strâmte...” (rnde cu oasele poți deschide Paradisul); chiasmul: „cu ciori de fum în vârf o neagră miere / o miere neagră destupată mie...” (Domnișoara infirmieră
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
un perete, strălucea un rastel cu tuburi strălucitoare. Copilul apucă unul din ele și îl învîrti pe toate părțile plin de uimire. Se uită prin gaură și nu văzu nimic. Este un os, se gîndi el, din care zeii au supt măduva. Suflă în tub așa cum Thôs făcea cu cornul său de război; dar nu ieși nici un sunet. Atunci văzu că, la capătul celălalt, tubul era ceva mai îngroșat, numai bun să poată fi ținut zdravăn în mînă; ba chiar avea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]