5,627 matches
-
de ce vor spune creditorii. Acceptă rușinea de a fi devenit copil și se arată tuturor „sărac cu duhul”. Zaheu ignoră șoaptele răutăcioase ale foștilor săi prieteni, rupe convențiile „oamenilor serioși”, trece cu vederea zâmbetul superior al mamelor aflate pe uliță. Suit în sicomor, Zaheu se umanizează. El nu-și mai tăgăduiește, cu ipocrizia unui despot, neputința și curiozitatea. Adevărata jertfă a lui Zaheu are loc nu într-un templu, alături de farisei, ci în piață, acolo unde a înșelat încrederea celor mai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Chicago Press, Chicago, 1980. Citatele sunt, respectiv, de la pp.184 și 194. Traducerea îmi aparține. Întreaga lucrare este un cri de cœur al lui Hayek, care începe cu constatarea unei evidențe (influența intelectualilor asupra opiniei publice), continuă cu o sociologie sui generis a intelectualilor și se încheie aproape apocaliptic, dacă n-ar fi speranța vagă din rândurile finale (nu se dau însă exemple concrete ale revirimentului liberal). 9. Terminologia lui Alain Besanșon se găsește în succinta lui carte din 1998, Le
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de a aduce jertfă zeilor mării zece mii de boi roșcovani. întîi și-ntîi uriașele palancuri, precum și alte instrumente grele, printre care un ciorchine de macarale vopsite îndeobște în verde - instrumente ce n-ar putea fi ridicate de un singur om - fură suite pînă-n gabia mare și legate zdravăn de gîtul coloanei - cel mai solid punct de sprijin existent deasupra punții unei corăbii. Capătul parîmei care șerpuia printre toate aceste macarale fu adus la cabestan, iar enormul vinciu inferior fu suspendat deasupra balenei
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mai ascuțite? Nicidecum. Atunci, de ce încercați să vă „măriți“ puterea de înțelegere? Mai bine, ascuțiți-vă mintea! Să căutăm, cu pîrghiile și mașinile cu aburi pe care le avem la îndemînă, să întoarcem cu fundul în sus capul cașalotului; apoi, suindu-ne pe o scară pînă-n creștet, să aruncăm o privire în gura lui; dacă trupul n-ar fi acum despărțit complet de cap, am putea coborî cu o lanternă în stomacul cașalotului, ca în uriașa „peșteră a mamuților“ din Kentucky
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
față de ale noastre. în total erau opt balene - un cîrd de mărime obișnuită. Vizibil alarmate, înotau ca repeziciune contra vîntului, atingîndu-se una pe alta, întocmai ca niște cai înhămați la același atelaj, în urma lor rămînea o dîră lată, ca un sui de pergament care s-ar fi desfășurat necontenit pe mare. în mijlocul acestei dîre mișcătoare, dar la o distanță de mulți stînjeni înapoia celorlalte balene, înota un enorm taur bătrîn și cocoșat care, din pricina ritmului ceva mai domol, precum și din pricina ciudatelor
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fondatorul ei, Samuel, trebuie că și-a aruncat demult ancora în Mările Sudului de pe lumea cealaltă. Corabia botezată cu numele lui era vrednică de această onoare, fiind o navă foarte rapidă și nobilă din toate punctele de vedere. M-am suit la bordul ei odată, într-un miez de noapte, undeva în largul coastelor Patagoniei și am băut la teuga un foarte bun rom cu zahăr. A fost un gam foarte plăcut și toți mateloții mi s-au părut niște ași
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
nevoie de fricoși aici! Ia uite-i brațul, cum iese din apă! Un topor, un topor! Să i-l tăiem! Nu tragem la bord asemenea fricoși, nu ne trebuie! Căpitane Ahab! Domnule căpitan! Uitați-l pe Pip, încearcă să se suie iar la bord! Ă Ține-ți gura, nebunule! strigă omul de pe insula Man, apucîndu-l de braț. Cară-te de pe puntea de comandă! Ă Prostul cel mare îl ceartă întotdeauna pe cel mic, murmură Ahab, apropiindu-se. Jos mîinile de pe ființa
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
confundate cu niște oameni. Ă Dar presimțirile marinarilor aveau, să se adeverească din plin, chiar în dimineața aceea, prin năpasta ce se abătu asupra unuia dintre ei. La răsăritul soarelui, omul acela se dădu jos din hamacul lui și se sui în vîrful arborelui - trinchet; și, fie că încă nu se trezise de-a binelea îcăci marinarilor li se întîmplă uneori să se urce pe catarg într-o stare de semi-trezie), fie că așa era felul lui, oricare ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
începu să ia apă, prin toți porii lui, astfel încît îl urmă pe marinar în fundul mării, parcă anume pentru a-i sluji drept pernă - o pernă cam tare, ce e drept. Și astfel, cel dintîi om de pe Pequod care se suise în catarg pentru a semnala Balena Albă, în zona unde își făcea de obicei apariția, fu înghițit de adîncurile mării. Dar puțini fură cei ce se gîndiră în clipa aceea la această coincidență. De fapt, întîmplarea asta nici nu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
vremurile acelea au trecut cum În vatră trece fiecare tăciune. (Ă). Apoi multe s-au schimbat - În câțiva ani s-a schimbat ceea ce altădată nu se schimba Într-o mie și Într-o zi un glas i-a strigat: - Hai, sui pe mașină, Marie! Acum cutreieră țara lung și-n lat soră cu depărtările albastre și cu soarele prin gări oamenii o privesc bucuroși și dintre holde cu mâna-i fac semne fecioarele. (Ă). Nu mai cunosc nici o margine, nici un hotar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
dar și nomenclatorul poeților de serviciu. Să Începem cu Viața românească: În nr. 3: Balada fetei de la Poarta Albă (Cezar Drăgoi)• Cântecul țesătoarei (Suzana Delciu)• Odă ciocanului, Portret de atelier, La moartea unui tovarăș (Cristian Sârbu)• Politehnica muncitorească, La verificare, Suim cu toți (Veronica Porumbacu)• Eleva Ana luptă pentru pace (Valeriu Moisescu, În nr. 4)• Cum a semnat sondorul Popa (Cicerone Theodorescu, În nr. 5)• Cântec dintr-o gospodărie agricolă colectivă: Satul meu, Tractoristul Sanda, Fostul mijlocaș, Zestrea, Recolta, Ședința (Mihu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
tradiție ostentativ-pedantă, dincolo de accentele mistice religioase În care toată nădejdea se pune În intervenții divină, se simte pe alocurea În această operă contactul cu actualitatea cu viața poporului». (CI. IX, II, pag. 48). Se citează apoi versuri ca: «Mi-ai suit păgânu-n ceafă Cu rău ce ne fac și ne cer leafă» În care se simte ecoul experienței proprii și a durerii pentru suferințele țării, precum și tendința caracteristică vremii spre eliberarea de jugul otoman. Sau versuri ca: «Să nu vă părăsiți
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ai muncii din toate colțurile țării: «Vin maramureșenii codrilor, Vierii din Târnavele bogate, Oltenii horelor și-ai doinelor Și bănățenii holdelor bronzateă» etc. Munca văzută numai la suprafață; imaginea ei este redată prin clișee ca acesta: «Și muncitorul s-a suit pe schele, Brigadierii se-ntreceau cu zor, Ciocanele băteau În piatră, grele, Băteau În piepturi, inimile lor». Totul e decor În această poezie (Ă). (Ă). În realitate viața la Canal nu este așa cum apare În poezie. (Ă). Alexandru Andrițoiu știe
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ziare și reviste progresiste de pe toate continentele. Nu am aflat oare recent știrea despre editarea În limba chineză a nuvelei Nopțile din Iunie? (Ă). Pe drumul marilor tradiții umaniste ale lui Gorki, literatura noastră nouă este În necontenit urcuș. Ea suie mereu, pentru că, pe drumul ei „dogorește aprins” lumina celui mai Înalt ideal de perfecționare a existenței umane - idealul comunismului. La flacăra acestui ideal, În noaptea marii răfuieli cu exploatatorii moșieri și chiaburi visează, mângâindu-și pruncul, Mitrea Cocor. Visează și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
avantaj al terenului ca pe un câmp de bătălie, dușmanul de clasă se insinuează În diferite poziții-cheie. Cu acte falsificate, colonei deblocați ca Mateica și Enescu, apucă serviciile personalului, tehnicieni incapabili și corupți ca Anghelescu, reușesc pentru un timp să suie până la comanda unui șantier. Un adevărat stat major de lichele și spioni, de hoți și birocrați Încearcă să se formeze. (Ă). Accentul principal cade cu justețe, la Început, pe lupta Îndârjită a clasei muncitoare, ca treaba să Înceapă, să meargă
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
perspectivă luminoasă, zugrăvită magistral În ultimele pagini prin triumful simbolic al tractorului Împotriva plugului primitiv al unui țăran mijlocaș și Împotriva propriei sale mentalități Înapoiate, romanul ia sfârșit». (Ă). Când vine vorba de realizarea artistică, autorul articolului descoperă o terminologie sui generis. Astfel se vorbește de «coeficientul ridicat de descriptiv inutil», de «economie epică». Predilecție pentru o asemenea terminologie stranie bântuie În paginile Almanahului filialei Scriitorilor din Iași. La pg. 174, nr. 3-4, descoperim Într-o recenzie a tov. Ciopraga formula
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a construit sistemul etic și filosofia religiei prin raportare la ceea ce a socotit a fi o facultate distinctivă a ființei omenești, facultatea pentru care a consacrat denumirea de rațiune practică. În sfârșit, Kant a fost printre filosofii luminării un optimist sui generis. El a crezut în progresul libertății și moralității, deși a afirmat că „răul radical” (das radikale Böse) este încrustat o dată pentru totodeauna în natura omului, ca ființă în același timp liberă și finită. Era, așadar, de așteptat ca autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
dat”, „fără schimbare”); stricto sensu (lat., „În sens strict”); sub lege libertas (lat., „libertate În cadrul legii”); sub specie aeternitatis (lat., „a concepe faptele din perspectiva veșniciei”); sub voce (s.v.) (lat., „sub cuvânt” - referire la citarea unui cuvânt dintr-un dicționar”); sui generis (lat., „propriu”, „unic În felul său”); summa summarum (lat., „suma sumelor”); tabula rasa (lat., „tablă ștearsă, curată”); tale quale (lat., „ca atare”, „așa cum este”) Tempus omnia revelat (lat., „Timpul le descoperă pe toate”); terra incognita (lat., „ținuturi neexplorate” - exprimă
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
finală se desparte de regenta ei prin virgulă, dacă se află Înaintea acesteia. Când Îi urmează, se desparte prin virgulă numai când vrem să subliniem că este un element esențial În frază: „Ca să ajungem la epoca instituirii ei, trebuie să suim până aproape de leagănul bisericii (I.L. Caragiale); Se duce drept la frate-său, ca să-i ducă bucuria (I.L. Creangă)”; „Veniseră la Călifar ca să-l pedepsească”; - circumstanțiala condițională se desparte de regenta ei prin virgulă, indiferent de poziția pe care o are
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
de siguranță. Mai este oare același cuțit? Această contradicție i-a determinat pe Hartmann, Kris și Lœwenstein să propună ipoteza unei energii neutralizate, adică nonsexuală încă de la origine. Cât despre Lagache (1962/1984), el are în vedere existența unei energii sui generis. Pasche (1967/1969) protestează vehement împotriva ipotezei unei energii psihice neinstinctuale, desexualizate și „dezagresivizate”, pe care, spune el, Freud nu a luat-o niciodată în calcul. Admințând acest fapt ar însemna „să smulgem noțiunea din solul său conceptual”, să
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
moarte. Revenirea, după mai bine de trei decenii, cu Pasărea de foc (1973) nu este decât o încercare (mai mult conjuncturală) de a se integra unei colectivități, căreia, de fapt, nu-i aparținea: „Alăturea de oameni în toamnele pe creste / suim printre mulțimi izbânda vremii noastre / săpând în piatră nume și lepădând veșminte / cu ochi aprinși de steaua orelor albastre” (Printre mulțimi). Lumea lui C. apusese, iar tentativa eșuată de a se adapta alteia este evidentă când, în același volum, reapar
CALEDONIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286012_a_287341]
-
de mărgăritare ale Oceanului Indian. La fel l-am întâlnit eu pe autorul Desfășurării într-o seară din 1945, când, într-unul din amfiteatrele Universității din București, câteva sute de studenți ascultau recitări de poezie și lecturi în proză. S-a suit pe estradă un om tânăr, cu fața frământată, care a citit «ca pe nimic», cum ar zice el, o poveste despre un salcâm. În cursul povestirii, nevasta unui țăran iese în prag: mică, grasă, cu mâinile în șolduri, «semăna cu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Ni-e Caragiale-aproape, oaspăt darnic. Și râzi când îl citești, cu-un râs amarnic...” E-n râsu-acesta o povață grea: Ai doborât o lume! N-o uita! Mihail NOVICOV - Mândria. În: Iașul Nou, nr.4, dec, 1952 Când Stalin a suit la a Congresului tribună În vuiet de urale, Kremlinul tot a fremătat, Din nou s-a zguduit, sub ziduri, istoria străbună Iar globul pământesc părea c-a stat (...) Și-n inimile pline din largul țării mele El a sunat întocmai
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nu și-a schimbat programul • În coada listeitc " Absența viziunii strategice • Merele discordiei • Plăcerea de a delega lucrurile • Insider și outsider • Oglinda nemiloasă a organismelor internaționale • PrăpĂd și căpĂtuială la locul de muncă • Oligarhie vs. ideologie • Baroni și interese • Personajul sui‑generis • Semne de Întrebare din trecut • „Virusul Montesinos” • Personaje stranii, măsuri aberante • Placă turnantă pentru imigrația ilegală mondială • Cum ieșim din cerc ? • Autoritarism competitiv, democrație de fațadă • Europa nu și‑a schimbat programul • În coada listei" Mircea Mihăieș: Am constatat
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
-l posedam arsese în spitalul distrus de obuze în timpul nopții. Dimineață, un funcționar de la ambasadă îmi împrumutase aparatul lui de ras... M-am așezat pe nisip, urmărind scena cu o privire aproape distrată acum. Numărul valizelor pe care oamenii le suiau în bărci mă lăsa perplex. Îmi spuneam că exista, așadar, undeva o viață în care toate aceste lucruri transportate cu greu erau de neînlocuit. Mi-am închipuit această viață pentru care trecutul meu mă făcea inapt, i-am ghicit bucuriile
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]