4,909 matches
-
o „trăire văzută În reflecție”. Această caracteristică de a se prezenta a vieții psihice, surprinsă ca „o totalitate comprehensivă Într-o unitate monadică a conștiinței” este realizată prin actul prezentificării, susține Ed.Husserl. Astfel, putem considera viața psihică interioară o suită de prezentificări care se derulează În planul conștiinței, Întrucât conștiința reprezintă și oferă dublul cadru de a fi posibil al unei realități factice interioare, ca Întindere și ca durată. A fi prezent, Înseamnă a te surprinde pe tine Însuți În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
dă sfat. La Început voi pune Fapta. Analiza lui Faust este extrem de nuanțată. Ea este expresia unor etape În procesul de afirmare al forțelor interioare care merg de la cuvânt la faptă. Pentru Faust, calea de la potențialitate la act presupune o suită de etape, de treceri succesive. Cuvântul se transformă În idee. Ideea este cea care, transformându-se, generează puterea. Forța interioară se afirmă treptat. Ea este o prefacere a materiei. Iar materia persoanei este corpul, așa cum la Virgiliu spiritul universal, pancosmic
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
cutie cu povești” în adâncurile căreia s-a plămădit și universul Cărții. Dacă în special Povestirile din insulă sunt proto-forma (pretextul) unei bune părți din Cartea de la Metopolis, ultima parte a culegerii, Povestiri din muzeul scrisorilor, pare mai curând o suită de exerciții de digitație în vederea unui volum viitor, cel de-al doilea, al Cărții... Iterația, transmisia de bunuri fictive, circulația numelor, a poveștilor și a destinelor de la un volum la altul atestă unitatea spațiului fictiv și faptul că se rămâne
BANULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285610_a_286939]
-
filosofic, teologic, studiul comparatist, cronica de actualitate (teatru, muzică, arte plastice), tălmăciri din literatura universală. Revista consacră pagini speciale (câteodată un întreg număr) unor personalități ale culturii, îndeosebi scriitorilor I. L. Caragiale, Nichita Stănescu, Zaharia Stancu, Șerban Cioculescu, Mihai Eminescu. O suită de editoriale atipice, întrucât sunt de fapt studii de istorie literară, marchează momente comemorative vizând personalități românești și străine cu valoare de reper (Virginia Woolf, Gustave Flaubert, Stephane Mallarmé, Nicolaus Lenau, José Ortega y Gasset ș.a.). De asemenea, A. consemnează
AXIOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285511_a_286840]
-
Dimineața”, „Noua revistă română”, „Universul” ș.a. O parte din articolele și conferințele ținute în Italia e adunată în volumele Preuves d’amour (1914), Per la Grande Rumania (1915), Movimento nazionale fascista italo-rumeno (1923). Târziu, va publica în „Porunca vremii” o suită de amintiri despre fiica lui Dostoievski. Dacă studiul Despre simbolism și Maeterlinck reține atenția ca atitudine în favoarea modernismului, „romanul psihologic” În luptă, grevat de un tezism feminist și de subiectivitate și scris într-un limbaj artificios, e un eșec. Mai
BACALOGLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285523_a_286852]
-
la Televiziunea belgiană. Prima carte publicată în Occident este eseul Teatrul floral-spațial (1972), urmată de două volume de poeme: La lingua del canario, ediție bilingvă italiano-română, prefațată de Pasquale Morabito (1974), și Bordel à merde (1975), ambele cuprinzând versuri din suita Retoricelor. Poeziile îi sunt difuzate, de asemenea, pe canale de radio și de televiziune din Franța, Italia, Belgia, Germania, Marea Britanie, Canada, SUA ș.a., iar premiul italian Silarius pentru poezie străină îi încununează în Occident începuturile literare. Protestatară în esența sa
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
Tânărul cu pantaloni albaștri. Teatrul revolver (unsprezece piese ilustrate de Florin Pâcă și prezentate de Laurențiu Ulici în „Almanahul literar”, 1970) a fost creat spre a ridiculiza ideea „vetustă”, după autor, a conflictului dramatic. Temele istorice - Eșafodul, Robespierre, Napoleon - din suita provocată de aniversarea bicentenarului Revoluției Franceze (piese cu amplă documentare), ca și Moartea lui Dracula sau Procesul nu a avut loc - sunt elaborate și ele spre „renovarea” genului prea „declamativ”, „retoric”, „reacționar” și repunerea lui într-o altă formulă scenică
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
scurte piese de teatru. În același oraș, în 1910, edita „după un manuscris găsit” tragedia în versuri Avel. Din 1911, este - se pare - redactor la „Românul” din Arad, ziar în care în primii doi ani ai războiului mondial publica o suită de poezii inspirate de evenimente, adunate mai târziu în volumul Zbuciumul Ardealului (1929). La Arad vede lumina tiparului și broșura, cu două „piese pentru debutanți”, intitulată Pe povârniș. Însurăm pe Victor! (1916). După Unire, B. se consacră preponderent ziaristicii. Este
BAILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285549_a_286878]
-
St. O. Iosif și George Coșbuc. Sunt reproduse, de asemenea, multe materiale folclorice, îndeosebi din aria Banatului și Transilvaniei, din colecția Jarník-Bârseanu, dar și din alte zone (balada Toma Alimoș, balada Miorița în varianta lui Alecsandri, basme de Petre Ispirescu). Suita Povestea neamului, nesemnată, face cunoscută cititorilor, într-o formă epică accesibilă, istoria românilor și a figurilor ei celor mai de seamă. Revista se mai ocupă și de educația practică, de informația economică, de știrile culturale la ordinea zilei, căutând să
BANATUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285598_a_286927]
-
povestire în povestire sau povestire cu sertare), romanul are o stilistică aparte, care vine din voluptuoase ocoluri și amânări ale istorisirii propriu-zise, ca mai târziu la M. Sadoveanu. Într-un lung monolog, șătrarul deapănă pe-ndelete, cu mare dichis narativ, o suită de amintiri, evocă momente din copilărie și adolescență, repovestește, coborând și mai mult în timp, întâmplări pe care le ascultase cândva de la părintele său, răzeșul Petre Criță. Ca într-un caleidoscop, sunt reînviate istorii de pe vremea lui Alexandru Ipsilanti, se
CANTACUZINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286070_a_287399]
-
picior în varus equin pot duce o viață normală. PICIOR PLAT - Este o afecțiune întâlnită frecvent la copii, având drept cauze atât factorul constituțional, cât și cel rahidian. Piciorul plat este de fapt o prăbușire a bolții longitudinale, cu întreaga suită de suferințe secundare (prăbușirea bolții anterioare cu metatarsalgii, picior valg, degete în ciocan, fatigabilitate, artroze mediotarsiene, subtalară și talocrurală). Piciorul plat poate fi reductibil (flexibil) sau ireductibil (rigid), cu mușchii peronieri normali sau spastici. Utilizarea încălțămintei ortopedice se recomandă în
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
multă atenție procesului de reeducare, pentru a preveni ruperea cicatricei. Tonificarea musculară se începe prin contracții izometrice (Dumitru, 1981). RUTINĂ (< fr. routine; engl. routine) - Deprinderea de a acționa sau de a gândi în același fel. Se numește rutină motrică o suită de acte motrice dobândite. În anumite teorii ale dezvoltării motoare este avansată ipoteza conform căreia dobândirea unei abilități motrice rezultă din asocierea și structurarea temporală a „subrutinelor” (acte motrice simple). În cercetările asupra dezvoltării reprezentărilor temporale și spațiale, se caută
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
distrugere. (se aud semnale, radio, voci). Ce se întamplă? Selena (gravă, teatrală): Oamenii, Soare, au efectuat încă o explozie nucleară și pregătesc o lansare de arme atomice în Cosmos cu care oamenii vor amenința echilibrul Împărăției tale (se aude o suită de explozii) Auziți ce fac oamenii? (planetele se agită) Soarele: Am să-i lovesc cu razele cosmice! Sau am să-ți iau oamenii și-i alung pe o altă planetă. Apoi... Pâmăntul: Nu, nu Soare, oamenii vor pieri, nu pot
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
acesta era doar unul strict protocolar, „de ochii lumii”. Confirmarea actului prin ungerea împăratului de către Papă. Ceea ce s-a și petrecut, în ziua de 2 decembrie a anului 1804. În bubuiturile slavelor de tun, de această dată pașnice și festive, suita imperială, în cap cu cele două personaje principale - Napoleon I și Josephina - a pornit din palatul Tuileries spre catedrala Notre-Dame. Parisul fierbea ca o oală sub presiune. Mulțimea, care nu prea pricepea mare lucru din toată vânzoleala, se înghesuia într-
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92339]
-
lui să se adune în Sălile Poleite, bănuind ce s-ar putea întâmpla în Palat. Când gloata a ajuns în Sala Tronului, Sala Poleită, nu mai era nimeni acolo. Au existat timp de mulți ani zvonuri conform cărora împăratul și suita sa ar fi ieșit pe o cale secretă, dar soarta a făcut ca ei să se întâlnească cu un grup separat de corpul principal al mulțimii și se pare că acolo și-ar fi găsit sfârșitul cel mai măreț dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
degrabă cu soția unui flamin. Aceeași sobrietate modestă. Este paragonul și mo delul matroanei perfecte, ocupată doar cu treburile casei și cu țesutul hainelor carei vor înveșmânta soțul, magistratul roman. Ajunsă în fața apartamentului imperial, Livia se întoarce către femeile din suita ei. — Așteptațimă aici! le poruncește scurt. Îndepărtează cu un gest maiestuos cele două gărzi care în cearcă prin semne disperate să o oprească. Sunt germani după costum și nu prea știu latinește, dar o cunosc pe augustă și au aflat
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
nu-și distreze oa speții la banchete cu lupte de gladiatori. Cât despre funeralii, ce să mai zică? Îi este peste putință să înțeleagă un astfel de obicei. De parcă și-ar dori ca mortul să coboare în Hades cu o suită după el. Zâmbește fără voie. Cine știe? Or tremura de frică, nu cumva să i se rătăcească sufletul și să se întoarcă înapoi să le strice socotelile tocmai când se pregătesc să-și împartă moștenirea. Ajunși în dreptul lojei imperiale, gladiatorii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
place lipsa lui de aro ganță. Câți alții nu ar marca un asemenea eveniment ca pe o distincție personală? Când se pun în mișcare, este rândul lui Plautius Silvanus să-și exprime nedumerirea: — Mergem singuri? Neînsoțiți... ăăă... fără... — Fără o suită de senatori sau cavaleri de rang ilustru? îi ia Tiberius vorba din gură. Râde destins. — De obicei nu îngădui nimănui, în afara credincioșilor mei Seianus și Lygdus, să mă însoțească. Da’ nu te temi pentru viața ta? remarcă acru Silvanus. — Să
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Anghelescu a ocupat funcția de ministru de Război, pentru scurt timp, în perioada 25 ianuarie 1 august 1882, în guvernul liberal condus de către Ion C. Brătianu 402. În seara zilei de 13 noiembrie 1878, Domnitorul Carol al României, însoțit de suita sa militară, s-a îndreptat cu un tren special spre Brăila, unde a ajuns în dimineața zilei de 14 noiembrie, la orele 94030. Domnitorul a fost primit cu mult entuziasm de către populație și cu cele mai înalte onoruri de către autoritățile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
a ordonat luarea unor măsuri de urgență pentru îmbunătățirea lor. În seara aceleiași zile domnitorul a participat la o cină festivă la care au fost invitați consulii străini din Tulcea, precum și cei din Sulina 511. Ulterior, s-a îmbarcat împreună cu suita sa pe un vas cu care s-a îndreptat spre Cernavodă, unde a sosit în dimineața zilei de 18 octombrie. În momentul trecerii vaporului cu care călătorea Domnitorul pe lângă Hârșova toți locuitorii se aflau în apropierea malului Dunării pentru a
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de 10 mai 1881, a participat și fratele regelui Carol I, Leopold de Hohenzollern, însoțit de fiii săi, Ferdinand viitorul rege al României și Carol. Aceștia erau însărcinați cu reprezentarea, la această ceremonie, a împăratului Germaniei 1563. La orele 12 suita regală, pornită de la Gara de Nord, a ajuns la poalele dealului Mitropoliei unde era așteptată de către mitropolitul primat al Ungro-Vlahiei, Calinic Miclescu, de cel al Moldovei, Iosif Naniescu, de toți episcopii, de miniștrii și președinții Senatului și ai Camerei Deputaților, Înaltei Curți
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
și decanii universităților din București și Iași, delegați ai corporațiilor de meseriași, ziariști români și străini, precum și trimișii diplomatici ai țărilor cu care România avea relații diplomatice 1564. De asemenea, de o parte și de alta a drumului parcurs de către suita regală până la biserica mitropolitană se aflau delegațiile comunelor și județelor din întreaga țară, cuprinzând aproximativ 6 000 de personae. După încheierea ceremoniei de la mitropolie, alaiul regal cu cele două coroane sfințite s-a îndreptat spre Palat, unde a ajuns în jurul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
conform tradiției 1873. Alături de regele Carol I și regina Elisabeta, la festivitățile prilejuite de inaugurarea podului Carol I au participat principele moștenitor Ferdinand și principesa Maria, ducele și ducesa de Meiningen, principele Leopold de Hohenzollern cu fiul său Wilhelm și suitele lor, reprezentanți ai corpului diplomatic, miniștrii, reprezentanți ai Camerei Deputaților și Senatului, ziariști români și străini, și peste 20 000 de români veniți din toată țara1874. În cadrul discursului rostit cu prilejul inaugurării liniei de cale ferată Fetești-Cernavodă și a podurilor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
văzut până acum în țară, în prezența Majestăților Lor Regele și Regina, Altețelor Regale Principele Ferdinand și Principesa Maria, împreună cu oaspeții lor iluștrii, Altețele Lor Ducele și Ducesa de Meiningen, Alteța Sa Principele Leopold de Hohenzollern cu fiul său Wilhelm și suitele lor, a corpului diplomatic, miniștrilor, reprezentanților Corpurilor Statului, presei străine și pământene, și a unui public venit din toate părțile țării în număr de peste 20 000 de suflete"1882. După ceremonia de inaugurare a fost organizat un banchet "la care
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Hagi Zait, consilier comunal, dnii colonel Vasilescu, Ali Cadâr, Octavian Șeitan, consilieri județeni, dl. Nicolaescu, președintele Camerei de Comerț și notabilul d. Ali Riza, arendașul moșiei comunei"1893. După prânz "Majestățile Lor au vizitat portul" iar "Majestatea Sa Regina cu suita au făcut o preumblare în mare"1894. În aceeași zi, regele Carol I "a vizitat autoritățile, școlile, spitalul, arestul (...) unde a grațiat 6 condamnați și manutanța militară"1895. În cursul serii, "orașul fiind luminat peste tot, Majestățile Lor (...) au făcut
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]