7,943 matches
-
prelucrări realizate de alți autori. În mod evident, principalii reprezentanți ai taberelor pro și contra sunt localizați în SUA. Deși modelul a devenit un element de referință în toate școlile de afaceri, se poate observa, chiar și la o privire superficială, că între „lumea modelelor lui Porter” și realitatea din țările mici și cu economii slab dezvoltate sau în curs de dezvoltare există diferențe. Acestea impun o oarecare prudență în utilizarea sa. Pe de altă parte, o prezentare tip simpozion a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
a stakeholder-ilor. Conceptul reprezintă un subiect asupra căruia atenția managementului strategic s-a concentrat relativ târziu. Cartea de referință este Strategic Management: A Stakeholder Approach a lui R. Eduard Freeman, apărută în 1984. Manualele, chiar și la momentul actual, tratează superficial această temă. O excepție notabilă în limba engleză o reprezintă manualul bestseller a lui Johnson, Scholes și Whittington (2005). Atenția autorilor și a cercetătorilor din domeniul managementului a fost atrasă de stakeholder-i când modelele strategice „liniare” s-au dovedit nesatisfăcătoare
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
orice material de analiză a unui organizații conține și o referire la acest instrument, ușor de sesizat după acronimul cunoscut. Din păcate, de cele mai multe ori uzul degenerează în abuz, iar folosirea sa denotă grave carențe conceptuale generate de o cunoaștere superficială a teoriei. Nu sunt rare cazurile în care cititorul trebuie să-și pună chiar probleme legate de buna-credință a realizatorului „studiului” ce include și analiza SWOT pe post de „garnitură”, care se dorește a fi asortată cu orice tip de
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
contact autorul prezentei lucrări, analiza consta într-o serie de patru liste separate pentru fiecare element reprezentat în acronim. Eventual, acestea erau poziționate într-o matrice 2 x 2. Explicațiile adiacente au fost rare, iar atunci când acestea existau, argumentația era superficială. Ceea ce era înscris în liste reprezenta de cele mai multe ori un „dat cu părerea”, fără să existe elemente de susținere cu o minimă pretenție de obiectivitate, de tip scor, clasamente sau cel puțin de tip comparație prin asociere măcar cu un
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
sau britanice. Avantajul major al acesteia este că realizează o integrare a analizei în procesul de formulare a strategiei. În acest mod, analiza propriu-zisă este doar o verigă într-un proces strategic deliberat, ceea ce presupune excluderea unei construcții schematice și superficiale. Pașii de parcurs sunt următorii: 1. stabilirea profilului firmei (tip de activitate, zonă geografică, situație concurențială, orientare a managementului); 2. identificarea și evaluarea factorilor de mediu (economici, sociali, politici, demografici, tehnologici, comerciali, concurențiali etc.); 3. elaborarea unei previziuni, evaluarea viitorului
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
modul de evoluție al industriilor de interes. 9.1.3. Particularități în utilizarea matricelor de portofoliu în Româniatc "9.1.3. Particularități în utilizarea matricelor de portofoliu în România" În România exemplificările legate de aceste instrumente sunt în mod frecvent superficiale, axate pe partea vizuală și lăsând să se observe abordări nedocumentate, atât la nivelul teoriei, cât și la cel al informațiilor legate de cazurile concrete analizate. Deși teoria asociată este clară și recomandările de utilizare lasă să se creadă că
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
în domeniul marketingului în facultățile românești este mai mare decât în cazul managementului strategic, de unde o abordare mioapă axată pe produs. Apar imediat toate dezavantajele legate de miopia strategică și o alunecare într-un schematism asociat unor metodologii cunoscute doar superficial. Cu cât se accentuează acest mod de utilizare, cu atât devin mai importante erorile tehnice în distorsionarea rezultatelor analizei, iar recomandările devin lipsite de sens. Există și probleme mai sofisticate legate de valabilitatea unor concepte de bază asociate acestui instrumentar
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
îmbunătățirea climatului de afaceri. Pentru că în acest domeniu s-au făcut doar câțiva pași timizi, baza de date privitoare la realitățile economiei românești este precară. Statisticile oficiale sunt prea generale, iar informațiile din mass-media sunt, în cea mai mare parte, superficiale și sumare chiar și la nivelul unor publicații de specialitate. Dacă informațiile privind sectorul public generează anumite semne de întrebare legate de credibilitate, atunci nu este surprinzător că în zona firmelor private informațiile disponibile sunt vagi sau lipsesc cu desăvârșire
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
contemporane. Acestea ar fi comunismul cetății din Republica, controlul social excesiv practicat până la folosirea „minciunii nobile”, privarea individului de autonomie și „închiderea” lui în colectivitate, individualitate sacrificată în vederea binelui întregii societăți, eugenia, ș.a. Aceste acuzații sunt tributare însă unei analize superficiale. O cercetare care păstrează o doză de obiectivitate arată că metoda comparativă aplicată direct între totalitarismul modern și un regim imaginar gândit în urmă cu 25 de secole nu se poate susține pe terenul corectitudinii de principiu. Cetatea ideală poate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
ca în cazul scientismului, spre exemplu). Platon refuză numai iconoclasmul constituit prin exces, cel care prin imagine epidermică sfidează sensul veritabil al modelului, semnificatul. În mod evident politicul, dacă este atât de important cum pretinde, nu poate recurge la reprezentări superficiale, la o artă pusă doar în serviciul unei curiozități faustice. Nu este deci vorba în mod esențial, la Platon de un iconoclasm de esență, ci de o cenzură formală la nivelul unui imago amenințat de pierderea sensului prin excesul de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Electoratul judecă prestația politică prin raportare la anumite repere preluate din orizontul de verosimilități plasate de administratorii câmpului mediatic al imaginii. E adevărat că imago-mitologia și-a pierdut poate strălucirea și farmecul prin devitalizare în spațiul mediocrității. Dar dincolo de „coaja” superficială a acestui imago semnificant, ochiul interior mai poate și trebuie să recupereze Ideea. Idee care de cele mai multe ori, așa cum se teme Platon, nici nu se poate plămădi în sufletul nostru decât renunțând la canoanele înghețate ale conceptului. E ușor de
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
intuia faptul că doar practicarea filosofiei poate duce la înțelegerea justă a raportului dintre cetate și individ (așa cum îl concepe el însuși), a nevoilor statului și a cetățenilor. Propunând o cetate condusă de filosofi, Platon ar putea apărea unei exegeze superficiale, un idealist nerezonabil. Totuși, este limpede că Platon nu avea o viziune idilică asupra cetățeanului și a cetății în măsura în care și-a îngăduit să vorbească despre „nobila minciună” a guvernanților. Remarcăm aici o anume dificultate conceptuală care marchează concepția lui Platon
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
important al reușitei școlare a elevului îl reprezintă încrederea lui în forțele proprii. Această încredere este însă, în mare măsură, ecoul aprecierii profesorului, al încrederii pe care el o acordă elevului. Când exigențele profesorului față de un elev, considerat submediocru, sunt superficiale și formale, învățarea elevului respectiv devine formală și mecanică. Sarcinile școlare prea ușoare au ca efect slăbirea energiei nervoase și stingerea intereselor de cunoaștere. Nestimulat de către profesor, elevul în cauză va deveni tot mai pasiv și indiferent în timpul orelor, trecând
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
face și o pauză destul de mare între cele două faze ale studiului. În felul acesta înțelegem de ce elevii care învață în mod serios, încă de la începutul școlarității, se descurcă din ce în ce mai ușor, pe măsură ce parcurg anii de liceu, pe când cei ce memorează superficial întâmpină din ce în ce mai multe dificultăți. Este necesară o atenție sporită în privința întocmirii orarelor. Pentru a evita interferența se recomandă asigurarea unei variații în succesiunea disciplinelor. După ora de matematică e bine venită o oră de desen sau de istorie, dar e
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
se clarifică bine dificultățile problemei. Apoi se transformă „familiarul în ceva străin”, adică se caută metafore, comparații, personificări. De pildă, dacă se studiază îmbunătățirea unui carburator, cineva își imaginează că este „un plămân și respiră când rar și profund, când superficial și repede”; altcineva invocă „balena care, după o inspirație puternică, nu mai inspiră multă vreme” etc. etc. După ce se formulează circa 20 de analogii-metafore, aceleași persoane studiază, împreună cu specialiștii, soluționarea optimă a problemei, sugerată de una sau alta din metafore
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la filosofie au a se lupta ani de zile cu textele marilor gânditori. Cu totul alta este situația în cazul când materialul este citit doar cu preocuparea de a-l memora, fără să existe străduința aprofundării înțelesurilor. Structurarea rămâne vagă, superficială, corelațiile sunt reduse și textul rămâne ca un corp străin în intelect. Din această cauză, nici memorarea nu poate fi temeinică. Cunoștințele învățate mecanic sunt lipsite de plasticitate și nu pot fi utilizate în mod real, nici în teorie, nici
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cuvine precizat că în general indivizii îi percep pe ceilalți în termenii identității personale, stabilind deci diferențele ce-i individualizează, dar și în termenii identității sociale, ai calității lor de membri ai unor grupuri sociale. A doua modalitate este mai superficială dacă nu se conjugă cu prima, și poate introduce erori. Adesea demersurile de cunoaștere a celorlalți sunt deductive, de la identitatea socială conferită de grupul de apartenență, la trăsături de personalitate pe care ar trebui să le dețină tocmai pentru că sunt
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
testele de gândire divergentă indică un nivel înalt de creativitate. După cum consemnează Gruber (1982): În discursul său în calitate de președinte al Asociației Americane de Psihologie, în 1898, „Despre gândirea selectivă”, Baldwin a ridiculizat dispersarea reprezentării gândirii (pe care a considerat-o „superficială”) și a definit creativitatea umană ca produs al gândirii raționale, centrată pe scop” (p. 4). CARACTERISTICILE DINAMICE ALE ORGANIZĂRII SCOPULUI. Din prisma cercetătorului, rolul principal al sistemului de activități este, în primul rând, de a crea o perspectivă integrală asupra
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
și, în acest caz, experiența acumulată este un atu? Sau, poate, este vorba despre o conjunctură mixtă? Dacă există legături între situațiile prezente și cele trecute (cu alte cuvinte, dacă situațiile trecute și cele prezente se deosebesc doar prin atributele superficiale), subiectului îi este de folos să se bazeze pe trecut pentru a răspunde solicitării prezente. Chiar dacă nu toate cunoștințele pot fi aplicate situației actuale, întrucât prezentul este foarte diferit de trecut, ele rămân un punct de plecare rezonabil. În plus
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
conservatoare”. William Schneider, un istoric al mișcării eugeniste franceze, definește „conservatorismul” folosind formularea lui Garland Allen, ca fiind dorința de „Întoarcere la vremurile bune de altădată”23. Schneider și alți susținători ai aceleiași perspective nu au reușit să depășească aparența superficială a retoricii eugeniste despre normalitate. Este adevărat că această retorică este conservatoare, dar ideile exprimate de eugeniști - În special efortul acestora de a mobiliza capitalul biologic al națiunii - reprezintă o diferențiere radicală față de opiniile existente despre identitatea individuală În cadrul societății
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
organizării și funcționării Ministerului Industriilor și Comerțului constituie secțiunea cea mai slabă a Biopoliticii. Cunoștințele lui Moldovan despre variabilele și aspectele care trebuiau luate În considerare În evaluarea avantajelor și dezavantajelor industrializării și dezvoltării comerțului par să fi fost destul de superficiale. Moldovan pare să fi acceptat, vădit fără entuziasm, că era impractic să formuleze argumente Împotriva industrializării, dar nu a reușit să propună o perspectivă foarte clară asupra măsurilor care trebuiau avute În vedere pentru a facilita industrializarea În conformitate cu prerogativele biopolitice
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
În poziții de decizie au dat statului puterea de a controla opțiunile individuale și, În cazurile În care considera necesar, de a-și impune voința Împotriva celei a cetățenilor săi. Spre binele celor mai mulți români, astfel de măsuri au fost doar superficial implementate, pentru că, În mare parte, eforturile de a reforma structurile statului În conformitate cu prioritățile eugenice au eșuat. Din această cauză, diferitele reforme legislative propuse de eugeniști au ajuns, În cele din urmă, În mâinile unei administrații care nu era foarte eficientă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
nici un fel de grupare, oricare ar fi aceasta” (ibidem, p. 154). Ea constituie una dintre modalitățile categoriei „Noi”, celelalte două fiind Comunitatea și Comuniunea. Este vorba despre o formă de sociabilitate prin fuziune parțială, în care fuziunea și participarea rămân superficiale și „nu integrează straturile cele mai intime ale Eului și ale Celuilalt” (ibidem, p. 147). Din acest punct de vedere, ea constituie gradul cel mai slab al includerii reprezentat de „Noi”. Dimpotrivă, Comunitatea și Comuniunea implică grade de intensitate din ce în ce mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
faptul că propune o relație invers proporțională între nivelul fuziunii și nivelul presiunii. Dacă masa reprezintă gradul cel mai slab al fuziunii, ea reprezintă, în schimb, gradul cel mai înalt al presiunii (ibidem, p. 151). Într-adevăr, atunci când interrelațiile rămân superficiale, presiunea ansamblului este resimțită ca fiind cea mai puternică, pentru că este percepută ca o forță exterioară individului. Invers, atunci când are loc o includere a caracteristicilor personale și o participare a indivizilor „în ceea ce au ei mai particular”, presiunea din jur
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a spus mai înainte, fuziunea parțială într-un „Noi” se poate efectua într-un mod mai mult sau mai puțin intens și mai mult sau mai puțin eficace. Fuziunea poate să fie foarte slabă și să nu afecteze decât manifestări superficiale ale Eului și ale Celuilalt, care nu se întrepătrund decât la suprafață, pe când ceea ce au ei mai intim și mai personal rămâne la o parte: este vorba atunci despre sociabilitatea ca Masă. Multiplii lui Eu și ai lui Celălalt pot
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]