KorAP: Find »[drukola/base=superstiție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...75 76 77 ...84 >

2,079 matches

Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573

În mod cu totul surprinzător, autorul descoperă că țăranii, la acea vreme, cunoșteau destul de multe despre harta cerului. Mai interesante sunt însă reprezentările, mitologia și legendele privitoare la astre 94. Cele mai multe sunt acum uitate. Doar unele mai supraviețuiesc, sub forma superstițiilor. De exemplu, se crede că orice eclipsă de soare sau de lună prevestește ceva rău. Relația dintre astre și lume este speculată și de morfoscopia astrologică. Ea își propune să stabilească o legătură între aspectul exterior al organelor și astre

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
de puține ori încercăm să asociem evenimentele petrecute peste zi cu ceea ce se petrece în universul nostru oniric. "În Tibet, la fel ca și în oricare alte țări, există oameni care cred în visele premonitorii, deși Lama învățați nu încurajează superstițiile în acest sens. Visele marii majorități a oamenilor, spun ei, provin dintr-o imaginație dezordonată în timpul somnului. Singurele indicații care se pot deduce de aici sunt acelea privitoare la tendințele secrete ale caracterului, așa cum am arătat mai sus. Un număr

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
nu am găsit o lucrare mai amplă care să prezinte și să analizeze fenomenul divinatoriu din zilele noastre. În cele mai multe situații fenomenul era prezentat ca o secvență a unor credințe și ritualuri mai ample precum justiția tradițională, ritualurile de vindecare, superstițiile lumii moderne etc. Am avut însă în atenție o seamă de cercetări ale fenomenului sau ale unor fenomene care cuprind și elemente de divinație în Franța 112. Absența unor cercetări actuale a constituit pentru noi, deopotrivă, o constrângere și o

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
129, S. Florea Marian, Tudor Pamfile și alții mai recenți sunt extrem de actuale mai ales în spațiul rural. Semnele cerului și ale naturii 130 sunt încă, pentru unii, repere vii ale existenței omului, deși sunt percepute în general ca simple superstiții. 5.2.2. Chestionarul Așa cum am mai spus, am intenționat să măsurăm și opiniile 131 omului modern față de tot ceea ce înseamnă divinație. Pentru aceasta am construit un eșantion aleatoriu și reprezentativ pentru municipiul Iași de 400 de persoane. Deși a

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
științei actuale față de alte manifestări ale spiritului uman nu este întotdeauna una dintre cele mai blânde. Sunt bine cunoscute catalogările și aprecierile făcute de antropologii moderni față de populațiile arhaice. Ele au fost numite "primitive"173, "întârziate", "barbare", "necivilizate", marcate de superstiții și convingeri magice etc. De exemplu, Lewis Morgan, în lucrarea La société archaïque174, propunea trei mari etape de evoluție a umanității: sălbăticia, barbaria și civilizația. Tot în rândul manifestărilor radicale am putea situa și ideologiile de tip marxist 175, cele

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
nedreptăți, pagube etc.: "Au necazuri și vor să știe dacă le va merge mai bine în dragoste, în familie, cu banii..." (S.V., 63 de ani, Galați). Numărul clienților și diversitatea lor i-ar face pe mulți să se gândească la superstițiile omului modern ca la o formă de "reziduu" al mentalității magice 219. Mai curând am susține că sensibilitatea pentru sacru și mister este "un dat". Face parte din ființa noastră. Explicația pe care o oferă Mircea Eliade ni se pare

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
de reținere și de teama de a nu da răspunsuri greșite (care nu concordă cu așteptările operatorului) sau de a nu fi ridicoli. În această situație, non-răspunsul trădează și faptul că opiniile celor chestionați se situează mai mult în zona superstițiilor, că, practic, sunt în situația de a nu putea da explicații pentru niște opțiuni considerate "ca de la sine înțelese". După opinia noastră, spectatorii dezinteresați și sceptici cu privire la fenomenul divinatoriu s-ar regăsi mai degrabă între cei care au declarat că

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
16,0% De câteva ori 42 10,5% Frecvent 5 1,3% NS/NR 6 1,5% Total 400 100,0% În rândul spectatorilor ideile despre ceea ce ar fi divinația sunt destul de difuze. Ele sunt alimentate de o serie de superstiții și credințe populare, de rubricile de paranormal și previziuni astrologice din presă și televiziune. Necristalizarea lor în convingeri clare poate să explice ezitările publicului de a comenta fenomenul. Ele rămân mai curând în formă latentă și sunt activate doar în

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
însă că locurile cele mai solicitate unde se practică divinația se concentrează în jurul spațiului privat. Faptul sugerează o anumită intimitate a actului. Explicația ar putea veni și din faptul că practicile divinatorii poartă cu ele povara unui stigmat oficial (divinație = superstiție, vrăjitorie, magie, lucru necurat etc.). Din acest motiv, practica a devenit într-un fel prohibită. Ea s-a retras deseori din spațiile religioase înspre cele private. "Eu nu ghicesc decât acasă și numai la prieteni și persoane cunoscute. Știți... astăzi

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
și cu focul. Imaginea focului viu este pentru mentalul tradițional totuna cu puterea divinității. "Dumnezeu este foc ce arde", spun unele expresii populare. Din toate aceste imagini și reprezentări de odinioară, astăzi au rămas doar o serie de obiceiuri și superstiții. Ele sunt preluate mecanic, fără a li se cunoaște semnificația profundă și originară. De exemplu, în mediul rural supraviețuiește credința că vârtejul ia naștere la răscruce de drumuri și că aceasta e semn că acolo joacă diavolul 232. Nimeni nu

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
făceau distincții foarte clare între loc bun și loc rău233. În această privință, spațiul actului divinatoriu devine important pentru că sugerează, printre altele, faptul că vechiul simbolism este trăit și resimțit la modul inconștient. Altfel nu s-ar explica supraviețuirea unor superstiții sau a unor alegeri aparent lipsite de sens. Simbolistica acestor spații publice prin raportarea lor la practicile divinatorii se camuflează în ansamblul actului mantic. La fel se întâmplă și cu instrumentarul divinatoriu. Inventarul practicilor divinatorii cuprinde, pe lângă spațiul de desfășurare

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
o anume aură de mister care să inspire teamă și respect. Astăzi, ritualurile focului s-au mai diluat, uneori chiar până la dispariție, în unele zone ale României. Totuși, semnificația focului s-a păstrat la nivelul mentalului popular sub forma unor superstiții și obiceiuri. În unele locuri continuă să mai fie aprinse focuri în noaptea de Paști (com. Rădășeni, jud. Suceava, de exemplu) și să fie păzite cu strășnicie. Însă nimeni nu mai cunoaște semnificația originară a acestui fapt. Motivația invocată acum

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
de la caracteristicile fizice (față, ochi, nas, frunte, mâini etc.) Aceste încercări nu au rămas fără ecou peste timp. O parte dintre ele au fost preluate și dezvoltate de psihologie și antropologie iar altele s-au transformat în simple credințe și superstiții. Ceea ce ni se pare mai important este faptul că vechile mentalități magico-religioase se manifestă în continuare la nivelul limbajului. Formulări de genul: "Omul se cunoaște după mers", " Ochii sunt oglinda sufletului", " Oamenii cu buzele subțiri sunt ai dracului" etc. sunt

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
Jocul simbolurilor și al interpretărilor merită o abordare separată. 13.1.4. Sfaturi și îndrumări Această etapă nu face parte din practica divinării însă, de foarte multe ori, prezicătorii se dovedesc a fi adevărate enciclopedii ambulante de obiceiuri, tradiții și superstiții. De regulă, sfaturile lor pornesc de la cele prezise și încearcă să îndrume subiectul spre anumite acțiuni sau practici magico-religioase. Merită să fie subliniat faptul că de cele mai multe ori soluțiile propuse de prezicători ocolesc căile oficiale, instituționalizate, obișnuite. Astfel, în loc să fie

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
De regulă, negrul este asociat cu tristețea, durerea, fiind pus în legătură cu principiul negativ, în timp ce albul este asociat cu puritatea, liniștea, bucuria și este o marcă a tot ceea ce este pozitiv. Credința că pisica neagră aduce ghinion este acum de domeniul superstițiilor. * Numărul indică dimensiunea unui eveniment, fenomen, dar poate indica și o dată anume, adică o poziționare în timp. Unele cifre sunt considerate a fi negative (cifra 13 aduce ghinion, de pildă), altele pozitive ("cifra 7 aduce noroc și împlinire pe când cifra

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
cu divinitatea din considerente pragmatice, dacă avem în atenție motivațiile imediate ale oamenilor. Însă pentru mulți cercetători ai fenomenului religios lucrurile au fost tranșate foarte simplu: tot ceea ce iese din sfera oficialului este trecut la capitolul religiozitate populară, credințe și superstiții. Problema apare abia atunci când divinația se petrece chiar în sânul Bisericii instituție asimilată constant religiei savante. Situația se menține și atunci când divinația este practicată cu ajutorul unor obiectele bisericești. Locul în sine nu ne miră deloc. Ne amintim că unul din

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
Informatorii chestionați de noi cu privire la existența acestei practici au confirmat existența sa "până nu demult". Dispariția celor care se ocupau de aceste tehnici divinatorii a produs o serie de schimbări. Practicile divinatorii respective au trecut treptat în zona folclorului și superstițiilor. Se mai vorbește din când în când, cu mare respect, de existența unor persoane în vârstă aflate undeva, în locuri retrase, care ar mai cunoaște "taina cărții". 15.3.3. Citirea cărții Este o practică ce se îndepărtează de caracterul

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
Unele reprezentări ale cărții (cartea-talisman, cartea vindecătoare, cartea ca mijloc de divinare și aflare a adevărului etc.) au supraviețuit și au fost transferate în special înspre Biserică și slujitorii acesteia, exercitând și astăzi o puternică fascinație, sub forma unor credințe, superstiții sau obiceiuri. În 1988, un dascăl din județul Neamț, despre care se spunea că are darul prezicerii, mărturisea unei interlocutoare: "Eu nu fac nimic. Spun oamenilor ceea ce trebuie să știe. Dacă ei ar fi atenți și ar citi cum se

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
în carte, eu de acolo aflu tot" ( D., 52 ani, Neamț). În prezent, preotul, dascălul în general, cel ce se îndeletnicește cu decriptarea slovelor cărților sfinte se transformă într-un fel de terapeut social. Comunitatea tradițională cunoaște o multitudine de superstiții legate de prezența preotului în viața comunitară. Practic, toate acestea sugerează existența unor vechi forme de divinație în care preotul nu este doar performator, agent activ, ci și obiect al interpretării. Astfel, în unele sate din județul Suceava încă se

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
zi bună" (M., 69 ani, Suceava). "Când te pornești la drum și-ți iese popa-n cale atunci să știi că nu-i cu folos. Este semn rău" (E.A., 55 ani, Suceava). Așadar, mentalul social a reținut sub formă de superstiții o serie întreagă de credințe și practici care situează în centru figura preotului și a cărților sfinte. Dincolo de misiunea sa de slujitor al Bisericii și de mijlocitor în relația noastră cu Dumnezeu, prin aceste practici divinatorii, i se reafirmă și

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
Nu trebuie însă neglijată nici dimensiunea culturală și mediatică a fenomenului. Întrebările care se pun cu necesitate într-o astfel de situație sunt următoarele: mai este divinația o formă de cultură populară, străveche sau este doar o compilație de credințe, superstiții și simboluri? Putem vorbi despre kitsch în divinație? Așa cum se prezintă rezultatele cercetărilor noastre, fenomenul comportă o serie de interpretări și nuanțări. De ce? Pentru simplul motiv că nu putem pune pe același nivel credințele oamenilor în semnele cerului sau în

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
lor314. Astfel de manifestări populare, oneste, lipsite de vreun interes pecuniar sau de altă natură, nu pot fi considerate kitsch. Mai curând, ele ascund o dimensiune culturală și spirituală de o mare încărcătură simbolică, ce nu caracterizează doar niște simple superstiții umane, construind și structurând adevărate moduri de a fi. Chiar și în condițiile unei aculturări 315 evidente cum este cazul tehnicii turnării cositorului -, fenomenele de acest gen merită să fie analizate în toată complexitatea lor, ca o expresie culturală specifică

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
sunt extrem de puține. De exemplu, puțini țărani își mai lucrează pământul ținând seama de semnele cerului și tot mai puțini oameni își coordonează viața după semnele lumii înconjurătoare. În cel mai fericit caz, aceste manifestări simbolice sunt enunțate ca simple superstiții și nu se transformă în modele de existență. Formele degradate de divinație sunt mult mai evidente. Le putem afla cu ușurință pe mai toate canalele de informare și comunicare. După cum se știe, kitschul reprezintă unul dintre "copiii" modernității și sugerează

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
aceeași, în timp ce imaginarul colectiv construiește mereu noi și noi reprezentări, valorizări, fantasme și mituri. Din perspectiva sociologiei lui Vilfredo Pareto, prezența fenomenelor divinatorii și audiența lor pe piața românească ar putea fi înțeleasă astfel: fenomenele divinatorii nu sunt decât reziduuri (superstiții, practici, credințe), nu derivații asemenea doctrinelor religioase. Deși ambele se înscriu în sfera nonlogicității și uneori operațiunile magice se amestecă cu cele religioase (vezi în acest sens ritualul turnării cositorului), fiecare categorie are destine separate. Vilfredo Pareto constată că "superstițiile

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
superstiții, practici, credințe), nu derivații asemenea doctrinelor religioase. Deși ambele se înscriu în sfera nonlogicității și uneori operațiunile magice se amestecă cu cele religioase (vezi în acest sens ritualul turnării cositorului), fiecare categorie are destine separate. Vilfredo Pareto constată că "superstițiile persistă, în timp ce religia se schimbă: cu alte cuvinte, reziduul persistă, în timp ce derivațiile variază"330. Faptul acesta este pe deplin verificabil dacă ne amintim de numeroasele credințe și superstiții precreștine care populează imaginarul social al spațiului românesc. În aceste condiții, esența

by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]