4,737 matches
-
sale are și un rol politic; ca autoritate publică, este garantul supremației Constituției. Curtea Constituțională nu este garantul Constituției, categorie foarte largă și care caracterizează funcția șefului de stat (art. 80, alin 2. președintele veghează la respectarea Constituției), ci garantul supremației acesteia; este autoritatea publică ce sprijină buna funcționare a puterilor publice în cadrul raporturilor constituționale de separație, echilibru, colaborare și control reciproc. De aceea, ea este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și legii sale organice
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
altă autoritate publică și se supune numai Constituției și legii sale organice; Curtea Constituțională este protectorul drepturilor și libertăților publice, activitatea sa fiind pusă în slujba cetățenilor. 2) Rolul Curții Constituționale Rolul Curții Constituționale este acela de a fi garantul supremației Constituției. Această dispoziție a Legii de revizuire din noiembrie 2003 pune în evidență poziția supraordonată a Constituției în cadrul ierarhiei sistemului juridic, generând o organizare piramidală și, bineînțeles, întărește sistemul garanțiilor supremației acestuia<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României. Comentariu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Rolul Curții Constituționale este acela de a fi garantul supremației Constituției. Această dispoziție a Legii de revizuire din noiembrie 2003 pune în evidență poziția supraordonată a Constituției în cadrul ierarhiei sistemului juridic, generând o organizare piramidală și, bineînțeles, întărește sistemul garanțiilor supremației acestuia<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 1378. footnote>. Supremația Constituției este o realitate juridică, și nu o simplă teorie, fapt care presupune consecințe și garanții. Consecințele supremației Constituției privesc
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
pune în evidență poziția supraordonată a Constituției în cadrul ierarhiei sistemului juridic, generând o organizare piramidală și, bineînțeles, întărește sistemul garanțiilor supremației acestuia<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 1378. footnote>. Supremația Constituției este o realitate juridică, și nu o simplă teorie, fapt care presupune consecințe și garanții. Consecințele supremației Constituției privesc: adoptarea Constituției, modificarea și abrogarea Constituției, conformitatea întregului drept cu Constituția. Cât privește garanțiile juridice ale supremației Constituției, ele sunt
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
sistemul garanțiilor supremației acestuia<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 1378. footnote>. Supremația Constituției este o realitate juridică, și nu o simplă teorie, fapt care presupune consecințe și garanții. Consecințele supremației Constituției privesc: adoptarea Constituției, modificarea și abrogarea Constituției, conformitatea întregului drept cu Constituția. Cât privește garanțiile juridice ale supremației Constituției, ele sunt: controlul general al aplicării Constituției și controlul constituționalității legilor<footnote Dispozițiile constituționale introduse prin revizuirea din 2003 consolidează
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
p. 1378. footnote>. Supremația Constituției este o realitate juridică, și nu o simplă teorie, fapt care presupune consecințe și garanții. Consecințele supremației Constituției privesc: adoptarea Constituției, modificarea și abrogarea Constituției, conformitatea întregului drept cu Constituția. Cât privește garanțiile juridice ale supremației Constituției, ele sunt: controlul general al aplicării Constituției și controlul constituționalității legilor<footnote Dispozițiile constituționale introduse prin revizuirea din 2003 consolidează atribuțiile Curții Constituționale. footnote>. 3) Judecătorii Curții Constituționale Articolul 142 din Constituție stabilește la nouă numărul judecătorilor Curții Constituționale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de control sau de contestație”. footnote> 5) Rolul Curții Constituționale în materia contenciosului constituțional Reglementările constituționale privind controlul de constituționalitate, introduse în urma revizuirii legii fundamentale, pun în lumină rolul instanței de contencios constituțional exprimat în formula: „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției”, cuprinsă în actualul articol 142, cu care debutează Titlul V al Constituției revizuite și republicate. S-a apreciat, pe bună dreptate, că la nivel constituțional lipsea un text care să precizeze funcția Curții Constituționale. Această funcție, departe de a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
în cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziții contrare Constituției, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituției”. Dispoziția cuprinsă în acest text clarifică raportul dintre tratatele internaționale și Constituția națională, asigurând supremația acesteia<footnote M. Cocoșatu, op. cit., pp. 122-123. footnote>. Controlul de constituționalitate are ca finalitate, în acest caz, fie să împiedice ratificarea tratatului, fie să determine inițierea procedurii de revizuire a Constituției. În legătură cu această nouă atribuție a Curții Constituționale, trebuie menționat
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
organizată pe principiul separației puterilor și al verificării lor reciproce (checks and balances), prevăzute în Constituție. footnote>. Constituția este, prin urmare, sursa fundamentală a sistemului politic, ca și a sistemului juridic național. Potrivit acestui considerent, orice Constituție se bucură de supremație față de celelalte legi și acte normative, fiind situată în vârful ierarhiei actelor normative emise într-o societate dată<footnote C. Ionescu, Regimuri politice contemporane, ediția a doua, Editura C.H. Beck, București, 2006, p. 2. footnote>. Există două forme principale ale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Paine (1737-1809): „Nu există Constituție dacă ea nu poate fi pusă în buzunar.” footnote> . Regula de drept scrisă are avantajul clarității și preciziei, prin intermediul ei se stabilește cu exactitate cadrul de organizare a puterilor, se sancționează încălcarea abuzurilor de putere. Supremația Constituției se asigură prin controlul constituționalității legilor și al altor acte cu un conținut normativ: regulamente de organizare și funcționare ale parlamentului, decrete, ordonanțe ale guvernului. Atâta timp cât este în vigoare, Constituția este practic intangibilă. În Constituție au fost înscrise drepturile
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Drept constituțional și instituții politice, ediția a XIV-a, vol. I, Editura C.H. Beck, București, 2011, p. 55. footnote>: Constituția suplă - o Constituție a cărei revizuire se înfăptuiește, practic, prin votarea, fără o procedură specială, a unei legi ordinare. Principiul supremației Constituției este compromis. Constituția rigidă - o Constituție a cărei modificare se dovedește a fi mai dificilă decât cea a unei legi ordinare, din cauza procedurii cerute, care implică colaborarea mai multor organisme constituționale și votul unei majorități calificate, adică 2/3
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
47/1992, republicată, vom putea observa că acest statut al Curții rezultă atât din art. 1 alin. 2, potrivit căruia „este unică autoritate de jurisdicție constituțională în România”, cât și din art. 1 alin. 1, care arată că este „garantul supremației Constituției”. Constituționalitatea legii constituie o problemă de ordin general. Tocmai de aceea, în Europa s-a impus modelul european de control al constituționalității legii printr-o autoritate centrală specializată, în confruntarea sa cu modelul anterior, de control al constituționalității prin intermediul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Constituționale: nu este o „altă putere” în stat și nici nu preia vreuna dintre funcțiile celor trei puteri clasice; este o autoritate publică politico-jurisdicțională, care prin unele dintre atribuțiile sale are și un rol politic; ca autoritate publică, este garantul supremației Constituției. Curtea Constituțională nu este garantul Constituției, categorie foarte largă și care caracterizează funcția șefului de stat (art. 80, alin 2. președintele veghează la respectarea Constituției), ci garantul supremației acesteia; este autoritatea publică ce sprijină buna funcționare a puterilor publice
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
sale are și un rol politic; ca autoritate publică, este garantul supremației Constituției. Curtea Constituțională nu este garantul Constituției, categorie foarte largă și care caracterizează funcția șefului de stat (art. 80, alin 2. președintele veghează la respectarea Constituției), ci garantul supremației acesteia; este autoritatea publică ce sprijină buna funcționare a puterilor publice în cadrul raporturilor constituționale de separație, echilibru, colaborare și control reciproc. De aceea, ea este independentă față de orice altă autoritate publică și se supune numai Constituției și legii sale organice
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
altă autoritate publică și se supune numai Constituției și legii sale organice; Curtea Constituțională este protectorul drepturilor și libertăților publice, activitatea sa fiind pusă în slujba cetățenilor. 2) Rolul Curții Constituționale Rolul Curții Constituționale este acela de a fi garantul supremației Constituției. Această dispoziție a Legii de revizuire din noiembrie 2003 pune în evidență poziția supraordonată a Constituției în cadrul ierarhiei sistemului juridic, generând o organizare piramidală și, bineînțeles, întărește sistemul garanțiilor supremației acestuia<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României. Comentariu
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
Rolul Curții Constituționale este acela de a fi garantul supremației Constituției. Această dispoziție a Legii de revizuire din noiembrie 2003 pune în evidență poziția supraordonată a Constituției în cadrul ierarhiei sistemului juridic, generând o organizare piramidală și, bineînțeles, întărește sistemul garanțiilor supremației acestuia<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 1378. footnote>. Supremația Constituției este o realitate juridică, și nu o simplă teorie, fapt care presupune consecințe și garanții. Consecințele supremației Constituției privesc
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
pune în evidență poziția supraordonată a Constituției în cadrul ierarhiei sistemului juridic, generând o organizare piramidală și, bineînțeles, întărește sistemul garanțiilor supremației acestuia<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 1378. footnote>. Supremația Constituției este o realitate juridică, și nu o simplă teorie, fapt care presupune consecințe și garanții. Consecințele supremației Constituției privesc: adoptarea Constituției, modificarea și abrogarea Constituției, conformitatea întregului drept cu Constituția. Cât privește garanțiile juridice ale supremației Constituției, ele sunt
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
sistemul garanțiilor supremației acestuia<footnote I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituția României. Comentariu pe articole, Editura C.H. Beck, București, 2008, p. 1378. footnote>. Supremația Constituției este o realitate juridică, și nu o simplă teorie, fapt care presupune consecințe și garanții. Consecințele supremației Constituției privesc: adoptarea Constituției, modificarea și abrogarea Constituției, conformitatea întregului drept cu Constituția. Cât privește garanțiile juridice ale supremației Constituției, ele sunt: controlul general al aplicării Constituției și controlul constituționalității legilor<footnote Dispozițiile constituționale introduse prin revizuirea din 2003 consolidează
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
p. 1378. footnote>. Supremația Constituției este o realitate juridică, și nu o simplă teorie, fapt care presupune consecințe și garanții. Consecințele supremației Constituției privesc: adoptarea Constituției, modificarea și abrogarea Constituției, conformitatea întregului drept cu Constituția. Cât privește garanțiile juridice ale supremației Constituției, ele sunt: controlul general al aplicării Constituției și controlul constituționalității legilor<footnote Dispozițiile constituționale introduse prin revizuirea din 2003 consolidează atribuțiile Curții Constituționale. footnote>. 3) Judecătorii Curții Constituționale Articolul 142 din Constituție stabilește la nouă numărul judecătorilor Curții Constituționale
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
de control sau de contestație”. footnote> 5) Rolul Curții Constituționale în materia contenciosului constituțional Reglementările constituționale privind controlul de constituționalitate, introduse în urma revizuirii legii fundamentale, pun în lumină rolul instanței de contencios constituțional exprimat în formula: „Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției”, cuprinsă în actualul articol 142, cu care debutează Titlul V al Constituției revizuite și republicate. S-a apreciat, pe bună dreptate, că la nivel constituțional lipsea un text care să precizeze funcția Curții Constituționale. Această funcție, departe de a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
în cazul în care un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziții contrare Constituției, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituției”. Dispoziția cuprinsă în acest text clarifică raportul dintre tratatele internaționale și Constituția națională, asigurând supremația acesteia<footnote M. Cocoșatu, op. cit., pp. 122-123. footnote>. Controlul de constituționalitate are ca finalitate, în acest caz, fie să împiedice ratificarea tratatului, fie să determine inițierea procedurii de revizuire a Constituției. În legătură cu această nouă atribuție a Curții Constituționale, trebuie menționat
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
raționalizarea liberului-arbitru și randamentalizarea tuturor instinctelor într-o lume de obiecte pentru care însuflețirea ar fi „pneuma” pietrei în cădere liberă. A doua modernitate, ca universul chintesențial sugerat de a doua metaforă rațională - sistemul - după metafora mecanismului, care a dislocat supremația dorită veșnică a metaforei credinței în supranatural ca ordonatoare de semne și semnificații ale gândirii umane, denotă depășirea prin asumare a riscului conștienței condamnate la apocalipsă. „A doua” ca atribut al noii metafore cognitive invită la diminuarea fatalității supreme, lăsându
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
un revers al acestei istoriografii dominante care-l citează, îl comentează și-l adnotează necontenit pe Platon. Prezenta Contraistorie a filosofiei își propune să privească de cealaltă parte a oglinzii platoniciene pentru a descoperi peisaje alternative. În fața istoriei învingătorilor, a supremației absolute a istoriografiei dominante, pentru a contracara doctrina oficială și instituțională, lipsește, evident, o istorie a învinșilor, o istoriografie a concepțiilor dominate, o doctrină oficioasă și alternativă. Și este logic ca ea să nu existe - ar fi contra obiceiurilor seniorilor
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
123 Theano 214 Themisa 214 Timon 176 Xenofon 186 Zenon din Cition 221, 226, 278-279; și Porticul 180, 224, 279 Zenon din Elea 78-79 II. Clasici Descartes - idealismul învingător 12-13; și viața filosofică 176 Feuerbach 272-273 Hegel - și cinismul 58; supremația Rațiunii în Istorie 12-13 Hobbes 215 Kant 12, 191, 266, 310 Malebranche 13 Montaigne 174, 182, 310 Sade - ateismul neliniștit 190; și materialismul 266 Spinoza 18 III. Moderni Bataille - ateismul neliniștit 190 Bentham 64 Bergson - și Lucrețiu 264-266 Canguilhem 193
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
am văzut, fiecare își are virtuțile și limitele ei, așa încât a opta în mod necondiționat pentru una sau alta dintre ele ar fi o eroare. Dacă fiecare dintre cele două tipuri de psihologii se închide în ea însăși adjudecând-și supremația și, mai ales, dacă fiecare se organizează agresiv împotriva celeilalte, rezultatele nu pot fi decât nefavorabile. Probabil că ideea completării uneia cu alta ar fi o idee mai acceptabilă. Dat fiind faptul că într-una dintre ele preponderent este aspectul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]